Page 5 - Bunul_Econom_1905_29
P. 5

.Nr:  29                                           BUNUL  ECONOM.                                                     Pag.  8

           Cu  gimnastica  şt eserciţiile militare  punând -paharul  pe  6  masă, .acoperit cu    —  Despărţământul  VI  Ş~beş  la sn  Ay-
      nu  ş’au  ţinut. probe  âeşi  a bea  aşteptau  pălăria de  o  Domnişoară  graţioasă, însă  gust  Ih  £*od>(i.  La> ordinea  z'fpi  10  puncte
     şcolari  ea  Să  ie  vină rându şi  la  aceste  fără  să punt  mâna  pe  pahar? -       printre  cart  şi  înfiinţarea  unei  agjnturt^lir
      obiecte  de.  probe,  insă  fiind  timpul     -  Cum  să  aşezi  dumerii  1,2, 3,  in  o-   Cioara.  Gonvocatorut  e  subscris  de  d-jni  S.
     Înaintat  şi  afară' era  ploaie nu s'a putut   coscâ  cu.  9  locuiri  "aşa  că  âdunândtiî   Medianii  şi  G.  Tătar.   y
                                                                                                                 *        *  x   -    -
      face  nici  un  eserciţiu.                 In  toate  direcţiunile  să  resulte  suma  6    —  Mare  fu rt  în   catedrala  din
        •  După toate «ceste şcolarul Pascuţiu  dar  să  nu  ocure  de  2-ori  aceaşi  cifră"   M ila n o ,  Se  scrie  d*n  Milano,  câ  făptuitori
      Drăgan  în  o cuvântrre acomodată  mut-  în  acelaş  şir? -  .        1                necunoscuţi1 au  furat  coroana  de  aur  de  pe
      ţfâtneşte  întâiu  bunului  Dumnezeu.-pen-      &>/«?  unei mueri  nervoase  şi aspre   chipul  maicii  preceştti  şi  de  p e mână podoa­
      tru  că  le-au  dat  minte  şi  putere  spre   după  cină  cade  în histericale, ;câuta  a’şi   bele  d r 'aur.  Pr6ţul  obiecteîoV  furate  e * trei­
      a  putea  învăţa,- apoi  zelosului  părinte   face  vânt* la  afurisita  d e .,. ,ear  nevasta   zeci  de  rţii  de  lire.  Descopere-i- Doam nei'
                                                                                                                                  -i
                                                                                                           '
                                                                                                                 *
     învăţătorul  pentru-că  i-a  învăţat  multe   fi  zise:  In  zadar ioane, cheia dela poartă   I ly m e n .  Dl  V a s i f e  N e c ş a   din
     lucruri  bune  şi  folositoare  şi  In  urmă   n'o  capeţi       •                      Cigmâu,  preot  ales  în  Mârtineşti,  s’a  cuninrt
     tuturor  dăspeţilor  pestru-că  au ascultat      Adeseori  umblă  minciuna  în - lac,   în  27  Iulie  a.  c.  n.  cu juna'  D o m n  ic a,  fitea
     cu 'atenţiune  modestele  lor  răspunsuri.                                              D-lui  I..  Rob  din  O  ăştie.  , Le  dorim  cmvj-
                                                 frac  şi clac, seau  în  gardiraape  elegante   ţnire fericită!   -  -
      >    După  toate  aceste  inşpectorul  în­  cu  mătâsării  croite  după  */Jart  de-la
      cheie  esamenul  cu  o  vorbire  potrivită,   modei-,  dai". totuşi  pe  unde  calcă  îm­   Fidanţare. Dl  G e o r g e G a r o i u ,  teo­
     în  care  mai  întâiu  laudă  pe  şcolari  di­  prăştie  întunerecu.                    log absolut  d n  Zîrneşti  şi  D-şoara  V i c t o r i a
      ligenţi  şi  încuragieazâ  pe  cei  mai  slabi,                                        l a n c u   Bobâlna  fidanţaţi.
     mulţămeşte  părintelui  Învăţătoriu  pen­                                                                   *
                                                                                                  Gaverrml  contra  soumpirei  articdllsr
     tru  zelul  desvoltat,  pentru  creşterea  şi
                                                                                             4e  traiu.  Ministrul  ungar  de  interne  a  d a t’
     instruarea  pruncilor  şcolari  şi îndeamnă                                             poruacă  tuturor  comitatelor  să  stabilească
     pe  părinţii  şcolarilor  ca  să  se  intere­                                           tarife  de  preţuri  pentru  articolii  de  hrană ce
     seze  şi  în  vlitoriu  tot  cu aceiaş  căldură   Intr’o  zi  Mărăcinele  zise  Grădinarului:  .se  vând  in  pieţe.  Prin  aceste  tarife  vânzători
     de  afacerile şcolare, trimiţându-şi  prunci   —  Dacă  m’ar-răsădl  cineva  pe  mine  între   nu  vor  fi  scurtaţi  în  venitele  lor,  dir  vor  fi
     la  şcoală  şi  prevăzuţi  cu  cărţile  de   flori  şi  m’ar  uda  frumos,  şi  tegele  s’ar  mi­  împedecaţi  a  urca  preţurile  după  placul  tor.
                                                                                             Vânzătorul  ţrebue  să  câştige  numii  un  pro­
     lipsă.  -----  La  încheiere  corul  şcolarilor   nuna  de  florile  şi  poamele  mele.  '   ---  •  cent  anumit.  One  trece  peste  procentnl  de
     a  răspuns  cu  un  întreit  » Să  trăiască      Grădinarul  îi  răsădi  îndată  aşezându-1   câştig  stabilit,  va  fi  pedepsit.
     thuiţi  ani  fericiţi,  cu  vorbă  şi  cu   într’un  loc  ales  printre  flori.  II  uda  dimi­
     •cântare.                -                  neaţa  şi  sara.  Cutând  spinii  Mărăcinelui  se        ca atentatelor  pom Ise  In
                                                 Înmulţiră  şi  se^îmnuterrriciră  de  înăbuşiră   Magia.  la. anul  1903^:s’au  comis  în  Rusia
         >  Baia  12/25  Iunie  905.
                                                 tc-ate  florile  din  prejur.'   ^         numai  5  atentate,  în  1994  earăsi  numai  5,
              Cu  toată  aplecăciupea :               Această  fabulă  se  adresează  câtrâ  cei   dar  în  1905  numărul  atentatdor comise pănă
       IgnatDrăgan,           Pasca  Sandra,     cari  ocrotesc  pe  câte  mn  o'm  rău.'  Cu  cât   acum  s’a  urcat  Iă  44.   "
      >•   jude  com.            subjude.        Îi  faci  mai  înalt  bine,  cu  atât  răutatea  lui
          N .R   Dotamr-r^ortoiri -au  pretins «aise-  pu*   sporeşte.   ■   ...                  f   Emanuil  Mâglaşin  proprietar-editor şi
                                                                                            redactor ăl  ziarului  „Controla” din Timişoara,
     tdica  în  foaia  noastră  acesţ.articol  întocmai,  deci
                                                                                            a  decedat  Sâmbătă  în  Reşinari, în urma unui
     am   şi  executat  corect dorinţa  Dior.   •-
                                                                                            morb  lung  şi  plin  de  suferinţe.  Regretăm!
                                                                                                 Logodnă.  Dsora  Marioara  Macsim  şi
      ADRESE   C&TRÂ    REVISTA   NOASTRĂ
                                                                                            Dl  Octavian  Bude,  logodiţi  Sincerile  noastre
                                                   -  Dotretul D rulai 1) J* Barcianu       felicitări!
          Scumpe  *Bunule  Eiîonom*!.  Te  iubesc
                                                 Comitetul  central  :aT  VRbânîuiti  române  de
     ca  pe  mine  Însumi.  Sunt - de  -6  ani  abo-                                             Necrolog.  I o s i f  M a r s c h a l l ,   pro­
                                                 agricultură  din  comitatul  Sibiiri*,  condus  de
     •nentul   tău  şi  pti  te  voi  părăsi  până  Ia                                      prietar  de  tipografie  Sâmbătă  în  22  L  c.  ia
                                                 principiile  datorinţei  de  recunosciinţă faţă  de
     moarte,  te  vot  susţinea.                                                            oarele  11  a.  m.  după  scurte  suferinţe,  în '
                                                 bărbaţii  sei vrednici, hotiWre a luat se  procure   anul  44  al  etăţii  şi  al  19-lea  al  fericitei  sale
                              i.  Roşea,  Jam.
                                                 pentru  localul  Reuniunei  chipul  în  uleu  al   căsătorii,  sfârşi  viaţa sa laborioasă  si  dedicată
             Domnule  Redactori  Vă  mulţămesc   mult  regretatului  Dr.  D.  P.  Barciânu,  fost   familiei  sale.  S ib i i u ,   la 22 Iulie  1905.  Fie-’i
     foarte  cordial  pentru  receptele  trimise  în   vice-prezident al Reuniune*. In scopul coperirei   ţărlnâ  uşoară  şi  memoria  binecuvântată 1
     afacerea  morbului  escat  în  comuna  noastră   cheltuielilor  s’au  făcut  următoarele  dăruiri:
                                                                                                 Invitare.  Comitetul  despărţământului
     Intre  oi.  Sfaturile  au  succes  de  tot  bine-   Pantaleon  Luaiţa,  president;  Ioan  Chirca,
    -mi-am  scăpat  bietele  oiţe  şi  încă  mulţi  con­  vice-prezident; Vie. Tordâşianu, secretar, Petru   »R- ghin*  al  Asociaţiunei  pentru  lit.  români
    săteni  sunt  recunoscători.  Abonamentul  l’am   Ciora,  ca sar,  P.  Draghits,  şi  I.  L"  Lăpădat   şi  cultura  pop.  român  invită  la  p e t r e c e r e a
    -expedat  şi  mă  rog  să-mi  trimiteţi  Nrii  com­  membri  în comitet; Oprea Steftea,  bibliotecar;   de  vară,  care  o  va  aranja  din  incidentul
    pleţi  din  Biblioteca  D-voastrâ.           Grigore Pletos, prof. (Năsăud); Pompiliu Banda   adunării  generale  a  despărţământului  Joi  ia
                                 Vasife Şaîa.   înv. (Roşia-săs.);  Dr, josif Blaga. prof, (Braşov.)   10  August  st  n.  a.  c.  în  pavilonul  de  vară
                                                                                            din  promenada  oraşului,  ^  -
          —  Respectuos  Vă  mulţumesc, că  miaţi   fiecare  câte  1  cor;  şi  Andreiu  Bârsan,  prof.   ■   '  * .  >.  :
    ^trimis  fcaia  D voasti?,  re  tu  mare  drag  o   (Braşov)  2  cor.                        Mectificare.  In  pasagiu!  al  doilea
    «eteSC  şi  o  păstrez  fă  o-  cau  la  legat  cu   Aceia  pentru  cart  Dr.  Barcianu  mult  a   d n  articolul  II.  Nr.  28 s’a  strecurat  o eroarO,
     sflrşituf  anului,  ca  şi  in  ani  precedenţi.  Taxa  jertfit, din  ştiinţa  sa, doritori de a  dărui  pentru   care  să  întregeşte  astfel:   Precum  cerem  în-
     Vă  o  plătesc  Întreagă  pe  vară  după  seceriş   chipul  lui,  să  trimită  D-lui  Vie.  Tordăşianu   rugăciunea  Domnului,  ca  pâneia  aceea  ş i
    neom  sunt  cam  lipsit.  Tare bucuros sprijinesq   in  Sibiiu.                         ni-se  dee  în  toate  z lele,  aşa  ar  trebui  se
    mcest  z   că  multe  învăţături  atn ales  din  el.  ..  .   ;;   -   *          -    ■'  cerem  şi  ştiinţa cunoştinţelor  economice.  Dar
          S z o 1 c's i c z a,  1  Martie  1905.     De  la  deepârţămintele  »Ascciaţhinel«   precum  pânea  cea  de  toate  zilele...  etc.
                           George  Vinulescu.   Adunarea  despărţământului  Făgăraş  se  va
                                                                                                 Urmări  date  răsculaţilor  din
                                                ţinea  \n  Şercata-la  2  Augnst  1905.  Progra­
                                                                                            Kusia  O telegramă din  Vaşovia  dto 20 Iplie’
              G-lame  si dietratie.             mul  adunărei  constă  din  11  puncte.  Con­
                       * ,       J                                                          raportează,  că  Mercuri  a  fost  împuşcaţi,  eu
                                                vocatorul  e  subscris  de  doman  lacob  Maea-   foc  de  linie, 800 soldaţi 'reservişti,  cari deşer­
       ■>  Cum  să .beai  un  pahar  de  vio  fă­  veiu,  director,  şi  Dr.  loati  Şencheia  secretar.' taseră  dela  trupe, dar’  in răstimp &o  fot  prinşi.
    când  la  băile  din  Feredeu.  excursiune,
   1   2   3   4   5   6   7   8