Page 1 - Bunul_Econom_1905_33
P. 1
REVISTA PEHŢRU ACR1CULTURÂ. INDUSTRIE $1 C0MERC1U
................ -......... • : ....— .....- ■' ■ ■ - '■ . .— —---------------- =---- -------------------------------------------—-----------
ORGAN AL: „Rettaittaii Economica din Oriştie“ ţi „Reaninnli nadne.de agricultori din comitatul Sibiiului“
ABONA M E N T E : A P A R E ; I N S E R Ţ I U N I :
Pe an 4 coroane (2 fi.); jumătate an 2 cor. (1 fi.) se socotesc 4upă tarifă, cu p r e ţ u r i m o d e r a t e
Pentru- R o m â n i a şi străinătate 1 6 lei pe an. în fle c a r e D u m in e c ă . Abonamentele ţi inserţiunile se plătesc înainte.
PROBLEME EMULE ŞI ECONOMICE tincioşii pe ruinele sărmanei »Coficordii«, ordine şi- disciplină să se pălească cu
car unii mai răi din fire rîdem şi bat capul de pragul de sus, ca să-l vadă
jocurii!}, făr£ sâ voim a şti, că nici o pe cel de jos. Trehuesc făcute nouă în
De l o a n I . h â p e d a lu , p ro hscţ.
(Urmare). luptă nu se poate câştiga fără perderi cercări. Dar a mai face încercări în mare
şi că de rîs e acela, ee se retrage după ca cea amintită, ar fi a ne espune din
Sunt mai bine de 30 de ani, de
prima ciocnire. In zilele noastre în ochii nou la perderi destul de simţitoare. Pe
când ne-am trezit la viaţă. economică.
celcr ce cunosc greutăţile activităţii prac de altă parte, să nu se creadă, că fără
De atunci încoace s’au făcut multe şi
tice, numai acela e otp, care chiar de perderi vom putea câştiga ceva. Se cere
bune şi rele, cum de regulă se întâmplă
9 ori căzând, totuşi are curajul a se deci, să întrăm din nou în luptă, să ne
pretutindenea. S’au făcut mulţime de
ridila şi a zect ca oară. Alţii în locul espunem, dar astfel ca şi ’n cas de ne~
instituţiţini economice: bănci cu duiu
nostru tu mâi mult spirit practic, cu succes sâ nu ne sleim cu desăvârşire
mul, câteva reuniuni de meseriaşi, două
mai multă cunoştinţă de lume, cu un puterile. Cuţn? Vă yoiu spune!
reuniuni - agricole şi două-trei reuniuni
cuvânt camcnii cuminte nu s’ar plânge
de- consuro. Ceea ce însă s’asteaptâ mai Experienţa a dovedit, nu atât la
cu atât mai puţin ar;;<|de şi ar batjo- j
mult dela acesteinstituţiuni economice: noi, cari abia am căzut odată,ct la alte po-
cori, din centră ar A mulţumiţi c’au j
crearea unei legături trainiceîntre po poare, azi puternic organizate, că o le
porul nostru, înşghiebându-1 Jntr’un or avut cu ce Kcuida, a^îpadip nou lupta gătură şi un organism se poate, crea nu
şi-ar face nouă Încercări.
ganism social economic cu care eter na mai cu ajutorul reuniunilor. Acestea re-
ţional şi de indepcr.ek nţâ, n’a- succes. La Am insistat mai mult pe lângă acest
noi nu s’a făcut încă nici o încercare cas spontan, pentru câ stă mai aproape ---—j—P w . * y utLii pU|j
pentru concentrarea tuturor forţelor de concepţia planului, ce ne preocupă. Astfel yom întâlni la popoarele cu
noastre în interesul producţiei, circulaţi- Din pâţâniile »Ccncordiei« putem con merciu şi industrie, reuniuni cu carac
unei, distribuţiunei şi consumaţiunei stata, că causa principală a duratei a comercial şi industrial, tot asemenea
rc mân eşti. S’a ccnceput, e drept, un a fost lipsa de ordine şi de disciplină popoarele agrare, reuniuni agricole. La
plan bun de a ne organiza întru câteva atât în sus, cât ţi in jcs; şi cum această toate însă pe lângă aceste reuniuni spe
econcroiceşie, dar nefericire n’a succes. ordine şi disciplină nu se poate nici ciale, vom găsi şi reuniiuni de consuni:
Nu e locul şi nici timpul să mă ocup impune şi nici din cărţi şi scrieri uşor La noi organisarea s’ar putea în
cu îrtrtlarta, de ce nu? Tot ce tre- învăţarea trei uie căutată tocmai în prac cepe prin modeste reuniuni de valori
bue să constat e, că plângem ca nepu tica vieţi, trebuie lăsat pe cel fâr’ de zare a productelor brute şi paralele cu
F O I Ţ A şi limbi din Iun e, cu atât mai puţin in fa- şi pretenz ve, — depună-şi o dată pentru
voaiea oricătei alte, care cri, alalt£-tri era tot-deauna toate ambiţiunile rău calculate,
încă neailtâ, barbară şi cate pînâ şi astăzi deştepte-se din visul lor şi nu se mai nu
Puterea de viată a naţiunii îrxâ nu şi-a scuturat rugina ce o rodea pînă trească cu iluziuni seci şi amăgitoare. Câ
i
i
Române. Ia inimă' încă înainte de 20— 30 de ani, sau amin, amin le zicem lor, că mai curând va
înainte ca de o sută de ani. Această adu trece cerul şi pămânţul, de cât să să mai
Discurs, rostit de fericitul T im o teiu
C ip şriu cu ocazia inaugurări » Asociaţiunei nare atit de numâroasă, atât de strălucită, de prefacă Românul în cutare sau cutare naţiune.
pentru cultura şi literatura poporului Ro de aţâţi bărbaţi bravi şt demni, cari cu atâta De Român ca naţiune zic, nu de român ca
mân» în 1860. bucurie nu-şi pregetaiă nici osteneala, nici individ; că dacă au fost împrejurări, când
spesele, ca să alerge aici în depârbre şi să câte un biet Român, sau de foame, sau do
(Urmare şi fine.) ia parte la această săibătoare naţională, e o golitate, sau de oare-care ambiţiune, sau de
Chiar şi astă zi soltmnă, ce ne-a adu dovadă ntinfiârtâ câ se simt măreţi a fi fii vr’un alt calcul, s’a depărtat de tulpina
nat din toate pâiţile patriei, e o dovadă a ai naţiunii române şi a se numi cu numele naţiunii sale şi s’a încopciat ca un oliv do
vieţii româneşti şi o protestare mai solemnă strămoşesc. Naţiunile, cari visează şi trăiesc mestic în oliv sălbatic, asta s’a putut întâmpla;
de cât jurământul, câ naţiunea română nu în acel vis deşert că oare-când tot vor sâ poate câ se va mai întâmpla şi poae că
vrea şi' nu se va suferi nici odată să apună aducă pe Român ca să-şi despreţuiască limba chiar în zilele noastre să vedem cu ochi»
din rîndul naţiunilor ca română, că ea nu şi să adoreze pe alta străină, caii iu se pot asemeni întâmplări; să-i lăsăm însă în numele
vrea şi nu va suferi trier odată batjocură, ca desbăra de iîuziunile lor, că Românul va lui D-zeu, Vsâ-şi caute fericirea' şi repausul
sâ se lapede de al său nume şi de a sa mai voi a se împreuna cu penele străine şi inimii, unde le place şi unde sperează să le
limbă în favoarea nici celei mai culte naţiuni va înavuţi sărăcia acestor naţiuni îngâmfate afle; — căci Românul, ca naţiune, pe carele
