Page 1 - Bunul_Econom_1905_33
P. 1

REVISTA  PEHŢRU  ACR1CULTURÂ.  INDUSTRIE  $1  C0MERC1U
      ................   -.........  •   :   ....— .....-  ■'  ■  ■   -   '■  .    .— —---------------- =---- -------------------------------------------—-----------
      ORGAN  AL:  „Rettaittaii  Economica  din  Oriştie“   ţi  „Reaninnli  nadne.de  agricultori  din  comitatul         Sibiiului“


                  ABONA   M E N T E :                            A P A R E ;                               I N S E R Ţ I U N I :
      Pe  an  4  coroane (2  fi.);  jumătate  an  2  cor.  (1  fi.)                          se  socotesc  4upă  tarifă,  cu  p r e ţ u r i  m o d e r a t e
        Pentru- R o m â n i a şi  străinătate  1 6   lei  pe  an.  în   fle c a r e   D u m in e c ă .  Abonamentele  ţi  inserţiunile  se  plătesc  înainte.


        PROBLEME EMULE ŞI ECONOMICE               tincioşii pe ruinele sărmanei »Coficordii«,  ordine  şi-  disciplină  să  se  pălească  cu
                                                 car  unii  mai  răi  din  fire  rîdem  şi  bat­  capul  de  pragul  de  sus,  ca  să-l  vadă
                                                  jocurii!},  făr£  sâ  voim  a  şti,  că  nici  o  pe  cel  de  jos.  Trehuesc  făcute nouă în­
            De  l o a n   I .   h â p e d a lu ,  p ro hscţ.
                       (Urmare).                  luptă  nu  se  poate  câştiga  fără  perderi  cercări.  Dar a mai face încercări  în mare
                                                 şi  că  de  rîs  e acela,  ee se retrage  după  ca  cea  amintită,  ar  fi  a  ne espune  din
           Sunt  mai  bine  de  30  de  ani,  de
                                                  prima  ciocnire.  In  zilele noastre  în ochii  nou  la  perderi  destul  de simţitoare.  Pe
      când  ne-am  trezit  la  viaţă.  economică.
                                                  celcr ce cunosc greutăţile activităţii prac­  de  altă  parte,  să  nu  se  creadă,  că fără
     De  atunci  încoace  s’au  făcut  multe  şi
                                                  tice,  numai  acela  e  otp,  care  chiar  de  perderi  vom  putea  câştiga ceva. Se cere
      bune  şi  rele,  cum de regulă  se întâmplă
                                                 9  ori  căzând,  totuşi  are  curajul  a  se  deci,  să  întrăm  din  nou  în  luptă,  să ne
     pretutindenea.  S’au  făcut  mulţime  de
                                                  ridila  şi  a  zect ca  oară.  Alţii  în  locul  espunem,  dar  astfel  ca  şi  ’n  cas  de ne~
      instituţiţini  economice:  bănci  cu  duiu­
                                                  nostru  tu  mâi  mult  spirit  practic,  cu  succes  sâ  nu  ne  sleim  cu  desăvârşire
      mul,  câteva  reuniuni de meseriaşi,  două
                                                 mai  multă  cunoştinţă  de  lume,  cu  un  puterile.  Cuţn?  Vă  yoiu  spune!
      reuniuni - agricole  şi  două-trei  reuniuni
                                                 cuvânt  camcnii  cuminte  nu  s’ar  plânge
     de- consuro.  Ceea  ce însă  s’asteaptâ mai                                                  Experienţa  a  dovedit,  nu  atât  la
                                                 cu  atât  mai  puţin  ar;;<|de  şi  ar  batjo- j
     mult  dela  acesteinstituţiuni  economice:                                              noi, cari abia am căzut odată,ct la alte po-
                                                 cori,  din  centră  ar  A  mulţumiţi  c’au  j
     crearea  unei  legături  trainiceîntre  po­                                             poare,  azi  puternic  organizate,  că  o le­
      porul  nostru,  înşghiebându-1 Jntr’un  or­  avut  cu  ce  Kcuida,  a^îpadip  nou  lupta   gătură  şi  un organism se poate, crea nu­
                                                 şi-ar face  nouă Încercări.
     ganism  social economic cu care eter  na­                                               mai  cu  ajutorul  reuniunilor. Acestea re-
     ţional şi de  indepcr.ek nţâ, n’a- succes.  La   Am insistat mai mult  pe  lângă acest
     noi  nu  s’a  făcut  încă  nici  o  încercare  cas  spontan,  pentru câ  stă  mai aproape   ---—j—P   w    .  *     y utLii  pU|j
     pentru  concentrarea  tuturor  forţelor     de  concepţia  planului,  ce  ne  preocupă.  Astfel  yom  întâlni  la  popoarele  cu
     noastre  în  interesul  producţiei, circulaţi-  Din  pâţâniile  »Ccncordiei«  putem  con­  merciu şi  industrie, reuniuni  cu  carac
     unei,   distribuţiunei  şi  consumaţiunei  stata,  că  causa  principală  a  duratei  a  comercial  şi  industrial,  tot asemenea
     rc mân eşti.  S’a  ccnceput,  e  drept,  un  a  fost  lipsa  de  ordine  şi  de  disciplină  popoarele  agrare,  reuniuni  agricole.  La
     plan  bun  de  a  ne organiza  întru câteva   atât  în  sus,  cât ţi in jcs;  şi cum această  toate  însă  pe lângă aceste reuniuni  spe­
     econcroiceşie,  dar  nefericire  n’a  succes.  ordine  şi  disciplină  nu  se  poate  nici  ciale,  vom  găsi  şi  reuniiuni  de  consuni:
     Nu  e   locul  şi  nici  timpul  să  mă  ocup  impune  şi  nici  din  cărţi  şi  scrieri  uşor   La  noi  organisarea  s’ar  putea  în­
     cu  îrtrtlarta,  de  ce  nu?  Tot  ce  tre-  învăţarea trei uie căutată tocmai în prac­  cepe  prin  modeste  reuniuni  de  valori­
     bue  să  constat  e,  că plângem  ca nepu­  tica  vieţi,  trebuie  lăsat  pe  cel  fâr’  de  zare  a  productelor  brute  şi paralele  cu


               F O I Ţ A                         şi  limbi  din  Iun e,  cu  atât  mai  puţin  in  fa-   şi  pretenz ve,  —  depună-şi  o  dată  pentru
                                                 voaiea  oricătei  alte,  care  cri,  alalt£-tri  era   tot-deauna  toate  ambiţiunile  rău  calculate,
                                                 încă  neailtâ,  barbară  şi  cate  pînâ  şi  astăzi   deştepte-se  din  visul  lor  şi  nu  se  mai  nu­
     Puterea de viată a naţiunii                 îrxâ  nu  şi-a  scuturat  rugina  ce  o  rodea pînă   trească  cu  iluziuni  seci  şi  amăgitoare.  Câ
                                      i
                            i
                  Române.                        Ia  inimă'  încă  înainte  de  20— 30  de  ani,  sau   amin,  amin  le  zicem  lor,  că  mai  curând  va
                                                înainte  ca  de  o  sută  de  ani.  Această  adu­  trece  cerul  şi  pămânţul,  de  cât  să  să  mai
          Discurs,  rostit  de  fericitul  T im o teiu
     C ip şriu   cu ocazia inaugurări  » Asociaţiunei   nare  atit  de  numâroasă, atât  de strălucită, de  prefacă  Românul  în  cutare sau cutare naţiune.
     pentru  cultura  şi  literatura  poporului  Ro­  de  aţâţi  bărbaţi  bravi  şt  demni,  cari  cu atâta   De  Român  ca  naţiune  zic,  nu  de  român  ca
                  mân»  în  1860.               bucurie  nu-şi  pregetaiă  nici  osteneala,  nici   individ;  că  dacă  au  fost  împrejurări,  când
                                                spesele,  ca  să  alerge  aici  în  depârbre  şi  să   câte  un  biet  Român,  sau  de  foame,  sau  do
                  (Urmare  şi fine.)            ia  parte  la  această  săibătoare  naţională,  e  o   golitate,  sau  de  oare-care  ambiţiune,  sau  de
         Chiar  şi  astă  zi  soltmnă,  ce  ne-a  adu­  dovadă  ntinfiârtâ  câ  se  simt  măreţi  a  fi  fii   vr’un  alt  calcul,  s’a  depărtat  de  tulpina
    nat  din  toate  pâiţile  patriei,  e  o  dovadă  a   ai  naţiunii  române  şi  a  se  numi  cu  numele   naţiunii  sale  şi  s’a  încopciat  ca  un  oliv  do­
    vieţii  româneşti  şi  o  protestare  mai  solemnă   strămoşesc.  Naţiunile,  cari  visează  şi  trăiesc   mestic  în oliv sălbatic, asta s’a putut întâmpla;
    de  cât  jurământul,  câ  naţiunea  română  nu   în  acel  vis  deşert  că  oare-când  tot  vor  sâ   poate  câ  se  va  mai  întâmpla  şi  poae  că
    vrea  şi'  nu  se  va  suferi  nici  odată  să  apună   aducă  pe  Român ca  să-şi despreţuiască limba  chiar  în  zilele  noastre  să  vedem  cu  ochi»
    din  rîndul  naţiunilor  ca  română,  că  ea  nu   şi  să  adoreze  pe  alta  străină,  caii  iu  se  pot   asemeni  întâmplări;  să-i  lăsăm însă în numele
    vrea  şi  nu  va  suferi  trier odată  batjocură, ca   desbăra  de  iîuziunile  lor,  că  Românul  va   lui  D-zeu,  Vsâ-şi  caute  fericirea'  şi  repausul
    sâ  se  lapede  de  al  său  nume  şi  de  a  sa   mai  voi  a  se  împreuna  cu  penele  străine  şi   inimii,  unde  le  place  şi  unde  sperează  să  le
    limbă  în  favoarea  nici  celei  mai  culte naţiuni  va  înavuţi  sărăcia  acestor  naţiuni  îngâmfate  afle;  —  căci  Românul,  ca  naţiune,  pe carele
   1   2   3   4   5   6