Page 5 - Bunul_Econom_1905_33

Nr. 33 __ _______ ec o n o m Pag. 5

Comi tetul reuniunii sîbîeife, în ea . Cum directorul îirbrâriei archid. dl poporului român eu sediul în 'Sibiiu
litate.Tie eoffiUjt central şi de iniţiativă leronim Preda dăruise - ffr cărticele, de ‘şi totodată să se exprime sincerile
pentîtf'toate ReurtHSiile noastre de data aceasta î tre cei' participaţi s’an ~ regrete, cd din ceţusa altor ocupaţiuni
nu poate participa la această sdrbare.
meseriaşi,* s’a acfoesat tm câldufos împărţit 20 cărticele folositoare. * ' '
.apel câtră toate Reuniunile noastre^ * Prezidentul Torcfăşianu, apelând la , Prelegeri publice la sdrbările
-rugându-Ie şă’i facă cunoscut' numărul toţi pentru a sprigini Reuniunea în în­ din Sibiiu.. Luai la oarele 5 dl Au-
guştrn N ico arâ dm Deva a ţinut în sala*
meseriaşilor din localitate, felul meserii- treprinderile Sâ1e,‘ rdaî ales ..acum ’ când
• Unicam < dm Sfiita- două prelegeri- instruc­
- Îop măî" mult şi- felul celor mai puţin se edifică casa dpi curte şi cea dîn
tive i l) Probleme'vechi sociabeconom ce şi
îmbrăţişate, în cari părţi ale ţârei ar stânga edificiului principal ăLReuniunei, ^•’tedustria* noua bancă rurală 'd n Deva şi
-trebui îmbărbătată poţăoraţiunea la îm­ ne roagă să asistăm şi ta şedjnţele 2) Nonă' operaţmni -de reformă întru ridica­
brăţişarea meseriilor şi în Cari ar fi • proxime. rea bunăstărei poporului şi meseriaşiidf noştri.
mai rentabilă purtarea cutări meserii;
Societatea »Carmen* la Lugoj.
ce scopuri urmăreşte Reuniunea şi de In drumul spre Sibiiu, membrii societăţii co­
ce fel de mijloace se lo’os^şte la'ajun­ Războiul rale «Carmen« din Bucureş’i au sosit Sim-
gerea lor; daca cauza meseriaşilor înain- . r u s o - j ă p o n e z. bălă Sara la Lugoj,'unde li-s’a făcut o splen­
lează sau stagnează, cari sunt cauzele didă primire la gară. Dumnecă sara socie­
stagnării; ce lucrări au îndeplinit Sau tatea; »Carmen» a dat un concert, apoi
membrii societăţii au vizitat oraşul şi'împre-
are ijîtenţia de a îndeplini; cu un cu­ După-cum sqrie ziarul *Le Matin* jurănle. Cu trenul de M «rţi dimineaţă au ple­
vânt de a arăta tot ce să face pe acest din P a ris-o încheere de * pace între cat spre S;biiu. ’
statele beligerante este aproape inpo-
teren şi de a chiteau asupra căilor şi ■ •■■■■'■
mijloacelor, cari urmate, la înflorire şi sibîlă. Roozewelt a raportat, că punc­ Pentru fooalele române din Ma­
întărire clasa noastră de mijtoc/Datele, tele principale din condiţiunile de pace, cedonia, Casa şeoalelor din Bucureşti a
ce se vor aduna, se vor lua, de bâză adecă despăgufrtreă de spesele de trimis şcoălelor rontăneşti din Macedonia un
la compunerea unei statistice despre războiu (îndemnizarea) şi predarea in­ transport de cărţi didactice pentru noul an
sulei Sa 'ckai i #, formează _ momentele şcolar.
toţi meseriaşii noştri şi se voj induce . . . . .
7 în »Anuarul al II-lea« al Reuniunii, ce principale de neînţelegere. R u s i a nu ? Sărbârile culturale săseşti. In
voeşte a accepta nici una din aceste
să găseşte în radactere. E bine să n e . S btiu, in zilele de 24—27 Aug ist n. aJecă
■cunoaştem şi pe acest teren,^pentru-că condiţiuni, consrderându-le chiar de in­ pe timpul când şi expos ţia e deschisă şi îşi
măsurându ne puterile, să ştim câtă sultătoare şi ca compromiţătoare. Ja­ ţine sărbările «Asociaţiunea», Societatea Car­
valoare avem. • ponia încă nu voeşte a ceda. patină şi-a sărbat iubileul de 45 ani al existenţei
sale. Afară de societatea Carpatină, s'a ţinut
Astfel este probabilă o ruptură a
De încheiere dl Tordăşianu, bine- negocierilor de pace.. , adunarea Reuniunei Gustav Adolf, reuniunea
medicilor, a femeilor: săseşti ev.-, reuniunea
ventând pe oaspeţii prezenţi, în deosebi -v Conziliul de miniştri la Refersburgy • pentru ştiinţele naturale, etc. Cu acest prilej
* pe d-na Stoiaftoviciu (Bucureşti), d-na * ţinut în 21 Augnşt c,..a decis unanim, .compatrioţii noştri Saşi au aranjat şi ei, ca
rşi d-şoara Vestemean (Piteşti) şi d na că nu primeşte .propunerile de pace şi noi, mai multe sârbări, producţii^, con­
Elisaveta Blozer n. Bobeş (Budapesta), ale Japoniei. considerându:le de ru- cert, etc.. Deci Sibiiul în'luna August ă fo s t
■ • ; şinâtoare. .... ., . ,, • oraş al fe^rtă^io^Cjiilturale. , L \ f- ■' ■■.■■■
■
*
După cetirea prin dl notar Ştefan Armata Iui în Manjuria D î Gr. G. Tocllesou, d stinsul pro­
Duca a protocoalelor şedinţelor .admi­ a terminat lucrările de apârare; armata fesor dela u-niversit a te a din B u c u re ş ti
nistrative, dl V. Dimitriu, sod. pantof, Iui consta acum din 500,000 oameni. a fost nles membru onorar al societăţii
-declâmează bine poezia «Calina» de A. Ruşii au trecut rîul Rumeny retrăgân- a rc h e o lo g ic e din R om a.
:Stavri{ învăţăcelul tipogr. Toma Chirca, du-se spre Nord. Roozewelt a propus *
recitează frumos «Turcul surd« de Emi- a se forma un tribunal internaţional Alegere de paroch. Din Braşov
nescu; Şcolăriţa Mărioara Avrigean, ne-a relativ la condiţia cu inzula S a ch ă lin r ni-se comunic#, c i la 31 Iulie v. (13 August
predat cu şimţire poezia «Rîndunica* dar Japonezii nu s’au învoit la jiurul al­ n.j a. c. s’a lăcut mult trăgănata alegere .de
de Coşbuc; învăţăcelul librar Radu P. tor puteri. Trădările de pace încă se al 3-lea paroch la biserica Sf. Nicolae din
Barcianu, ne-a redat cu pricepere »Re­ continuă. Scheiul Braşovului. Alegerea a decuţs in or-
gina Ostro-Groţilor« de Coşbuc; d-şoara . dine exemplară, Dintre cd trei candidaţi in­
Ana Ghida a prăcut- mult în deelainş- sinuaţi a întrunit d ia c o n u l I. P rişcu 33Î-
rea poeziei «Tristeţele» de A. Manola- de voturi, pe bază cărora a fost proclamat
che şi a fost drăguţă cântându-ne de ales. Gratulăm I
»Luna doarme* cu vocea-i curată şi AVIS TUTUROR. CETITORILOR NOŞTRI!
-sonoră; d-şoara Ana Simtion a decla­ Decursul şedinţelor a d u n ă r e i g e ­ Guvernul român a expulzat din,
mat bine poezia «Fortuna», ear’ şcolă­ n e r a l e a A e o c i a ţ i u n e i pentru cultura România trei redactori greci (Simos, Mos-
şi literatura poporului român ţinute în
riţa Ana Seracu ne a predat cu multă S i b i i u din 6rl9—8\20 August « . c. despre copulos şi Papas) din cauza ofenzelor ce
căldură poezia «Limba mea« de Ale­ inaugurarea muzeului naţional, adunarea le-au tăcut poporului rpmân în ziarul lor
xandri ; Elenuţa Şut, tot modestă şi fondului de Xeqirw şt alte' festivităţi, vom
desene pe larg în N rul. proxim al foaei grecesc «Patris».
deşteaptă a plăcui în poezia «Fraţii noastre. - * “■
Jderi»; mititica Ana Pinciu a dat do­ Răspunsul Maţesţăţii Sule R e­ MobtUsâri turceşti. Turcia mobi­
vada de mult curaj cu poezia »0 fetiţă gelui Prancisc I. adresat „Asocia- lizează 200 ba ta l io a ne, în reg unea S a ­
la ziua mamei sale»; d-şoara Alexan­ ţiunei“. .* In. sensul rescriptului cabi­ lo n ic u lu i şi C ossov ei. Se svoneşte, că
ateste trupe sunt m o b iliz a te spre a fi
drina Baciu, carea are să se numere netului Majestdţii Sale CeSdro şi Re- trimise la g ra n iţa b u lg a ră . Se fac aci
între primele Forţe dramatice ale Reu- gale Apostolice,adresat ministrului ad arestări îri massă de Bulgari. Corpuri mari
latere, Maiestatea Sa imperială şi re­
niunei, de daţi aceasta a fost neîntre­ gească apostolică s’a îndurat prea gra­ d<ş trupe se duc îa Micedonia. Sunt temeri
cută în «Românul» de Alexandri, urmat ţios a ordona, ca să se exprime cea de 0 nouă înăsprire a raporturilor bulgaro-
de o cântare solo, ce ne-a atins cele ..mai înaltă mulţdmitd pentru oma­ turceşti. »Narodni Listy» din Belgrad află
mai simţitoare coarde ale inimei. Punc­ giala invitarece i-s’a făcut: pentru din Salonic, că comandantul militar a prmit
tul ultim «Strigoiul de Coşbuc, predat sdrbările ■aranjate din incidentul des­ ordinul de a ţinea oregitiţi pe rezerviştii
corpului al treilea dezarmată, pentru o even­
chiderii M u z e u l u i
e t n o g r a f i c
şi
de dl Laur. Boldor, sodal măsar, au i s t o r i c m u edificat al Ăsociaţiunii tuală mobil zare. Ştirea pricinueşte. sensaţîe.
jstors admiraţia noastră. pentru' literatura română şi cultura *