Page 2 - Bunul_Econom_1905_33
P. 2

Pag.  2                                            B U N U L   ECONOM                                                 Nr.  33
                                                           ' - r ;î -;
     adeste  prin  reuniuni  de  consum,  reuni­  îmbunătăţească  soartea,  dar  fără  noroc  convenit  ca, vestminte,  p4eile de animaie
     uni  pornite'  de sufletul  şi trebuinţele po­  hotărîră/să  ia  lumea  în"  cap.  Cea  din   de  casă  sau  sălbatice, 's’a  născut  în  el
     porului.  Scopul  ori cărei  economii  raţi­  urmă  încercare  «jr lor  fusese  o  reuniune   simţul  acela  de  mândrie,  ca  să-şi  iacă
                                                                                            Şi  nişte  vestminte  mai  după  trup  sau
     onale  trebuie  să  fie  a  vinde productele   de  ajutorare  reciprocă,  cu.care însă  su-;
                                                                                            mai  moderne,  după  cum  se  zice astăzi.
     brute  cât  mai  cu  preţ,  şi a,profcura  ar-   feriseră  un  complet  fiasco;  Dar  să  mi­
                                                                                                  Dar  fiind că  nu  fiecare. om,  era
     ticuli  de  consum  cât  mai  ieftin.  ,O  ast­  nunau  bieţi  muncitori,  cum  de  ei  nu  dela  nâtură  înzestrat  şi  îndemânatic
     fel  de! economie  ar  avea  mai întâiu  un   putură  face  nimic,  pe  când  alţi  semeni  întru  pregătirea  .deosebitelor  vestminte,
     câştig  material  şi  al  doilea  —  cel  mai   d ai  lor,  î i alte locuri, tocmai  din contra,   aşa  s’au  ales  câte 'unul  mai  deştept
                                                                                             dintre  ei,  care  apoi  le  pregătea  pentru
     principal  —  un-  câştig-  moral-educativ,   cu  astfel  de  reuniuni  izbutiră  nu numai
                                                                                            toţi.  In  modul  acesta  s’au  ivit  cei  dim-,
     deprindere  la  ordine  şi  disciplină,  basa   să-şi  îmbuna tâţască  traiul  dar, să -şi ago ­
                                                                                             tâiu  industriaşi  sau  meşteşugari  în  so­
     pe  care  avem  să ne  clădim viitorul nos­  nisească  şi  oare-care  avere.  Pentru  ei   cietatea  omenească.
     tru  edificiu  sociăl-economic,             aceasta  era  ceva de neînţeles.  Intr’aceea     Meşteşugarul  primea apoi în  schim­
           Astfel  nu  vom  veni  să  propunem   se  găsfră  câţi-v^  oameni  de inimă,  cari  bul  lucrului  seu,  parte  mâncarea  pre­
     nici  înfiinţarea  unei  mari  reuniuni  de   hotărkâ  să  mai  facă  totuşi  o încercare,   gătită,  parte.  nbmai  bucatele  sau  ouele,
                                                                                            laptele,  brânza  ş.  a.  în  starea  lor natu­
     consum  şi  nici  a  unei  mari reuniuni de   să  ia  din  nou lupta  pe responsabilitatea
                                                                                             rală,  adecă " nepregătite  de  şi  le  pre­
     valorizare,  căci  aceste  în  mijlocul  con­  lor,  căci  de  perdut  şi aşa  n’aveau  ce
                                                                                            gătea  el.  Afară  de  acestea  mai  primea
     curenţei  de  astăzi  cu  mijloacele  ee  le   perde  prea  mult.  Voiau  aceşti  modeşti   une-ori  şi  pui,  galiţe,  miei,-  purcei  sau
     avem  şi  cu  puterile  de  cari  dispunem   lucrători  să*se  facă  ei  înşişi  comersanţi  . chiar' $i  vite  mai  mări, după-cum adecă
     nu  pot  avea  sorţi  de izbândă.  Preferim   şi  industriaşi,  deşi  bine  ştiau,  că  n’au  îi  era' de  cu  preţ  şi  lucrul  făcut.
     mai  bine  se renunţăm  la sucese momen­    nici  capital,  nici  ştiinţă  şi  nici  ex-     Că  meşteşugarii  să  plăteau  la  în­
     tane,  dar  riscate,  preferim  ca  noi,  cei   perinţâ.   începură  munca.   Emiseră   ceput  în  lipsa  banilor  în  modul  arătat,
                                                                                             n’avem  să  ne  prea  mirăm,  de  oare-ce
     de astăzi,  să desţelinim  pământul,  s’adu-   un  prospect  şi-o  listă   de  subscri­
                                                                                             pe  la  sate  chiar  şi  astăzi  ni-sâ  dă  pri­
     cem  mai  multe  jerfe  şi  să  lăsăm  ca   ere  pentru  înfiinţarea  unei  reuniuni  de   lej  să  vedem  acelaşi  mod  de  plătite.
     roadele  muncei  şi  activitâţei  noastre să   consuni,  dar  la  apelul  lor  abia  răspun^  Pe  cele  mâi  multe  locuri  şi  astăzi  să
     Ie  culeagă  generaţia,  ori  poate  genera­  seră  12  inşi  cari  se  obligară  a  Cuotisa   plăteşte  păstorul  de  vite,  faurul,  păzi­
     ţiile 'viitoare.  Spre  scopul  acesta va tre­  cu  10  cr.  pe,săptămână  Ceva  ridicol!   torii  de  câmp  şi  de  noapte,  ba une-ori
                                                                                             chiar  şi  păpucarul,  cojocarul  ş.  a.  tot
     bui  să  apucăm  o  cale  grea,  o  cale  de   Dar sărmanii muncitori nu desnădâjduiră!
                                                                                             numai  în  bucate.
     jos  în  sus,  pe  care  va  trebui  s!asudăm                         -    (Va  urma).       Afară  de  acestea",  plugarii  mai
     mult  şi  bine  pănâ  să  eşim  la  liman.                                             săraci  dela  sate,  cumpără  pe  bucate
     Grea  cale,  domnilor,  şi tocmai de aceea             B A N I I .                     tot  ce  le  trebue  în  casă,  precum :  luV
     v’aşi  ruga  şi  eu  să-mi  uşuraţi  şi  mie                                           "mină,  petroleu,  săpun,  sare,  tăbac,  ar-
                                                                —       —
     sarcina  şi  să-mi  permiteţi  s’o  percurg                                            niciu,  piper,  rachiu, (dar durere! dese ori
     în  firul, unei  poveşti.                        Omul  primitiv,  necivilizat,  n’a avut   dela  ovrei)  ş,  a.
                                                 lipsă  de  bani,  după  cum  n’are  nici săl­    Pe  timpul  iobăgiei  chiar  şi  domnii
          Intr’un  orăşel  mic  al  unei  ţări  bo­
                                                 baticul  de  astăzi,  care  toate  cele  de  pământeni  primeau  dela  iobagii  -lor  în
     gate şi cu cultură, o  mână de cinstiţi  lu­
                                                 lipsă  ’şi-le  face  el,  fără  de  a  mai  avea  loc  de  bani,  lucrul  cu  mâna,  cu  carul
     crători  şi  meseriaşi,  sâtui  de  greul  şi   trebuinţă  de  croitor,  păpucar,  pălărier,  sau  cu  plugul în natură, de pildă :  două
     chinul  traiului  lor  rău,  după-ce  încer­  cojocar,  curelar  ş.  a.  îndată  ce  înse  cr­  zile  în  săptămână  de  lucru,  a  zecea
     cară  bieţii  oameni  în  fel  şi chipuri  să-şi  inul  s’a  mai  civilizat,  de  na  i-a  mai  parte  din  roadele  de  câmp,  coaste  de

                                                 razeme  se  vor  forma  şi  de  aci  înainte şi  mai   stare  mai  bună;  de  buna  starea  nu  numai
     17  secoli  l-au  apăsat  la  pământ  în  adevăr,
                                                 multe  şi  mai  puternice.
     dar  nu  l-au  rupt,  nici  J-au  zmuls  din  rădă­                                    materială,  ci  şi  mai  vârtos  de  acea  stare
                                                      Să  urăm  dar  acestei  tinere  plante,  ce'
     cină  şii  deci  înainte  să  mai  treacă  şi  de  17                                  eminentă,  ce  distinge  pe  o  naţiune  cultă  de
                                                 astăzi  se  plantează  în  a  doua' a  noastră  pa­
     ori  câte, 17  secoli,  tot  Român  va  rămânea,                                        cătră  un  popor,  precum  cuvântul  distinge pe
                                                 trie,  să-i  urăm  bine-cuvîntare  de  la  acel  ce
     de  s’ar  duce  şi  cu miile  înstrăjnându-se;  asta                                    om  de  alte  vieţuitoare  pe  acest  pământ. Să-i
                                                 susţine  şi  sprijineşte  toate,  ca  cu  ajutorul
     ne  e  credinţa  neclintită,  şi  sperăm  că  toţi,                                     urăm,  ca  să-şi  vază ^împlinite  intenţiunile
                                                 celui  prea  înalt  şi  cu  zelul  cel  învăpăiat  al
     cei  ce  nutresc  asemenea  credinţă,  nu  se  vor                                      mărinimoase,  ce  le  nutreşte  cătră  naţiunea
                                                 naţiunii,  nutrită  şi  crescută,  să  ajungă  cât
     ruşina;  căci  măduoasă  e  tulpina  ei  de  cât   mai  curând  la  statura  normală,  în  care  să   română,  să-şi  vază  naţiunea  fericită,  mai
     să  se  usuce,  dacă  se  şi  uscă  multe  şi ori cât                                   fericită  de  cum  o  aflase  la începutul păstoriei
                                                 înverzească,  să  înfrunzească  şi  fructe  înmiite
     de  multe  ramuri  din  corpul  ei;  ca  un  ogor                                       sale;  să-şi  vaZă  mângăerea  cu  ochii,'repausul
                                                 să  aducă  de  bun  şi  dulce  gust  tuturor  Ro­
     fructuos,  carele  este  ÎH  stare  nu  numai  a                                        şi  mulţumirea  sufletului  încă  şi  în  viaţa
                                                 mânilor,  fructe  de  cultură  şi  ' propăşire  în
     nu ri  gtâul  din  deştul,  ci  şi  pălămrda  se  va                                    acfeasta.  Să-i  urăm  zile  fericite,  în  mijlociii
                                                 teate  ramurile  ştiinţei,  artei  şi  dvîlizaţiunii.
     arde,  iar  grâul  se  va  aduna  şi  iarăşi  se  va                                    naţiunii  ajunse  la  fericire,  zile  multe  şi  îm­
                                                 Să  urăm,  domni  şi  fraţi!  şi  acelui  mare băr­
     semăna,  ca  sămânţa  să  nu-i  lipsească în toată                                      preunate  cu  neîncetarea  mulţumită  difî  par­
                                                 bat  al  naţiunii,  carele  de  la  început  cu  căl­
     eternitatea-,    '          ;   ■'                                                      tea iaceştei  naţiuni  bune  şi  tinăr  simţitoare;
                                                 dură  a  cuprins  la  sînu-şi  şi  fără  preget  a
                                                                                             cerând  şi  ugând u-ne  ca  şi  de  aii  înainte  să
          Nu  voesc  a  mă  întinde  mai  departe,   condus  până  în  momentul  de  acum  idei*
                                                                                             bine-voească  a  cuprinde  şi  a  "adăposti,  a
     măcar  că  multe  s’ar  măi  putea  zice  şi aduce   acestei  asoeiaţiuni,  care  astăzi  din  idee trece   ajuta  şi  sprigini  această  tinără  societate,  pe
     din  viaţa  naţiunii,  ce  dovedesc  învederat,  că   în  realitate.  Să-i  Urăm  din  inimă  călduroasă,   care  a  iubk-o  şi,  a  ocrotit-o  de  la  leagăn
     deşerte  sunt  toate  sperările,  iluziunile,  visele;  cu  sinceritate  nefăţârită  şi  cu  resunet  stră­  până  in  momentul  de  faţă.  Să  trăiţi  Exce­
     în  deşert  toate  sofizmele  şi  maşinaţiunile  tu­  bătător,  ca  Cel  ce  l-a  înălţat  la  această mare   lenţa  Voastră!   .   ....  ■
     turor, cari -mai  trag  speranţă,  că  doar’  doar  treaptă*  să-i  insufle  purtarea  de  grijă  părin­
     din  Român  vor  putea  Face  alt  popor  nordic   tească  pentru  naţiunea  română,  nu  numai  în
     sau  asiatic,  Un  razim  al  naţionalităţi  române   cele  sfinte  şi  Dumnezeeşti,  ci  şi  în  cele ce se
     se  formează  astăzi  si  noi  sperăm ,că  asemeni  tin  de  bună  starea  a  unui  popor  qemn  de o
   1   2   3   4   5   6   7