Page 1 - Bunul_Econom_1905_41
P. 1

A nul  V I.                         O răştie  (Szâszvâros),  2 2   Ootomvrie  n.  1 9 0 5                          Nr.  41















                  REYISTA          PENTRU         AGRICULTURA,               INDUSTRIE          ŞI   COMERCIU

      ORGAN  AL:  „Rennlmii  Economice  din  Oriştie"  şl  „Reuniunii  române de  agricultnră din comitatul              Sibliului"


                   A B O N A M E N T E :                         AP ARE :                                  I N S E R  T I  U N  I :
      Pe  an  4  coroane  (2  fl.);  jumătate  an  2  cor.  (1  fl.)                         ;se  socotesc  după  tarifă,  cu  p r e ţ u r i  m o d e r a t
        Pentru  R o m â n i a   şi  străinătate  15  Iei  pe  an.  în  flecare  Duminecă.       Abonamentele  şt  inserţiunile  se  plătesc  înainte.


                        Dela                      vinţa  aceasta,  ministeriul  a  mai  făcut  centrală  în  favorul  femeilor  , bănăţene
      „Renniunea de agricultară. din c. Timiş"    la  reuniune  şi  o  comandă  de  corfe  în   pentru  furnizarea  ţâsâturilor  femeieşti.
                                                  valoare  de 12000 coroane.  Aceste  corfe   Pentru  a  crea  femeilor  dela  ţară un  iz­
      Răspândirea cunoştinţelor  economice  şi    s’au  făcut  îq  comunele,  unde  s’au  ţinut   vor  sigur de  câştig,  centrala  pentru  in­
                                                  cursuri  deja  în  anii  trecuţi  şi  unde  ţă­
               ale industriei de  casă.           ranii  şi-au  câştigat  deja  o  dibăcie  deo­  dustria  de  casă  a  reuniunei  a  Intrat  în
                                                                                             legătură  cu  soc. pentru industria de casă
                                                  sebită  în  împletirea  corfelor.          a  archiducesei  Jsabella  din  Pozson,  S ’a
           Din  cauza  prea  micei  subvenţiuni        Cu  totul  s’au  făcut  14000  corle şi   făcut  o  colecţiune  de  modele  frumoase,
      care  a  fost  votată  reuniunei  de  agri­                                            cart  s’au  trimis archiducesei şi după bare
                                                  adecă  770  corfe  pentru  transport  de
      cultură  din’  comitatul  Timiş  în  earna   poame,  5500  corfe  pentru  transport  de   archiducesa  va  face  comande  mai  *mari
      trecută  de  roinisteriul  de  agricultură                                             la  centrala  Reuniunei.  Jn  urma  acestor
                                                  struguri,  şt  7730  corfe mai  mari  pentru
      pentru  aranjarea  cursurilor  economice,'                                             comande  femeile  dela  ţară  vor  lucră
                                                  cartofi  şi  porumb  (cucuruz).  Pe  calea
      reuniunea>numai  în  proporţie  mai mică                                               stabil  pentru  aceasta: societate asigurân-
                                                  aceasta  reuniunea a  făcut posibil  ţărani­
      a  putut să  continue acţiunea  în  privinţa   lor  săraci,  ca  aceştia  şă  poată  avea  un   du-şi  aşa  un  izvor  bun  de  câştig.
      răspândirei  ştiinţelor  economice  între
                                                  câştig  sigur  de  care  cu  deosebire  în
      ţărani.  Curs  regulat  economic,  care  să   earna  trecută  în urma  recoltei  slabe  au   M ijlocirea  m unicipală  a  lucrătorilor
      fi  durat  ca'  de  obiceiu  mai multe  Juni,   avut  ţărani  mare lipsă;                             ‘  de  câmp.
      tocmai  din  lipsa  subvenţiunei  corespun­
      zătoare  în  earna  trecută  nu  sa  putut       Atât  aranjarea  cursurilor  pentru        De  când agendele  mijlocirei  de  lu­
      ţinea  în  nici  o  singură  comuna  din co­  industria  de  casă,  cât şi  comandarea fă­  crători a fost încredinţată  directorului  re­
      mitat.  Pe  lângă  toate  acestea  insă  to­  cută  din  partea  : tnir^teriului  de  agri­  uniunei,  adecă  din  anul  1904 începând,
      tuşi  sau  ţinut  în  decursul  anului  trecut   cultură  a  fost  organjsată  de cătră  Cen­  mijlocirea  lucrătorilor  de  câmp  în  co­
      de  catră  directorul  respective  referen­  trală  pentru  industria  de  casă  a  Reu­  mitatul  nostru  a  arătat  progrese  foarte
      tul  Reuniunei  în  41  comune  J 2  prele­  niunei de  agricultură  din  com itatul  T i­  frumoase.  La  început  s’au  ivit  foarte
      g eri  economice  praohce  în  limba  ungu­  m iş  cu  a  cărei  conducere  în  present   multe greutăţi,  pentru că numai cu  urgări
      rească,  românească  şi  nemţască.  Cur­    este  încredinţat  referentul  reuniunei Ni-   neîntrerupte  şi  cu jertfe  mari  a  fost po­
      suri  penti’n  industria  de  casă,:  împle­  colae  IancuLTot  aceasta  Centrală  să* 1   sibil  de  a  introduce  în  viaţa  practică
      tirea corfelor coşurilor: reuniunea a aran­  ocupă  şi  cu  înfiinţarea,  staţiunilor  pen­  aceasta  instituţiune  de  mare  valoare. In
      jat  în  8  comune  şi anume  în Girok,  Re-   tru  cultura  rechitei  nobile  şi  să  îngri-   comitatul  Timiş  funcţionează  în  present
      kas,  Traunau,  Jozsefszâllâs,  Kisfalud,  Uj-  geşte  ca  cultivatorii  să  afle  cumpără­  deja  55  mijlocitori  comunali,  cari  în tot
      bessenyd,  Orczyfalva  şi  Maslak.          tori  buni.                                caşul  de  lipsă  raportează Veuni unei des­
           Pe  lângă  ajutoriul, ce  la dat  minis-    In  sfârşit  nu  putem  trece  cu  ve­  pre  împrejurările  lucrătorilor  din  loc.
      teriul  de  agricultură  Reuniunei  în  pri-  derea  peste acţiunea  începută de aceasta  începând  din  1  Maiu  1904  până  în  pre-


                     F O irA                      lidă,  mai  rar  apa  sărată  şi  sarea  feartă  din   nostru  este  foarte  însemnat.  Ea  are de  urmate
                                                  evaporarea  apei  sărate,  şi  numai  Ia  caz  de   o conzumaţiune  mai mare de apă şi  prin  aceasta
                                                  mare  nevoie  sarea  de  mare,  de  tot  necurată
           5AT(EA  GA  MIJLOC  DE  HRANĂ                                                     sporeşte  afluenţa de  sucuri. Cu  această  afluenţă
                                                  si  nesănătoasă.                           mai  mare  se  întâmplă  şi  o transformare  mai
                                                  1
                                                       Sarea  nu  este  un  aliment  care  hrăneşte
                de  direct." Arsenie  Vlaicu                                                 mare  de  albumină  şi  după eonzumaţiunea  de
                                                  ci  un  condiment,  care  direge  mâncările  şi  Ie
           Sarea  comună  să  găseşte  în  natură  de                                        sare  se observă şi  o  secreţtune  mai  abundentă
                                                  uşurează  mistuirea.  E a  are  influinţâ  asupra
      tot  curată,  ori  foa.rte  puţin  amestecată  cu                                      de  urină.  Dar’  nu  numai  din  aceste  puncte
                                                  nevoilor  gustului  şi prom ovează  in  prim a li­
      alte  corpuri,  în  pământ,  în  saiine  ocne  sau                                     de  Vedere  joacă,  sarea  un  rol  de  «frunte,  ci
                                                  nie  secreţiunea  sucurilor  de  d i gestiune.  O  pi­
      bâi-  de  sare,  de  unde  se  scoate  în  formă  de                                   problema  ei  e  cu  mult mai  importantă.  Toate
                                                  cătură  de  apă  sărată  pe  mucoza  stomacului
     ,  bolovani.  Uneori  ea  este  topită  în  apă  şi  iz-                                alimentele  vegetale  şi  animale,  conţin  sare,
                                                  unni  animal  face  să  iasă  un  suc  din glandu-
      voreşte  din  pământ  ca  izvoare sărate,  slatină.                                    mai  multă  sau  mai  puţină.  Alimentele  vege­
                                                 lele  lui;  ţinută  în  gură,  ştim că produce scui­
      In  sfârşit  apa  mărilor  conţine  sare  în  canti-                                   tale  conţin  însă  în  proporţie  cu  sarea  de na-
                                                 pat  mult.
      tităţi  mari,  de  unde  o  extiag  prin evaporare   Bucatele  fără  sare  nu  le  putem  mânca;   triu  cu  mult  mai  multă  sare  de  caliu  decât
                                                                                             alimentele  animale.  La  substanţele  animale
      în  ţăriie  calde  la  căldura  'soarelui  ori  prin   în  ţinuturile  sărace  în  sare,  aceasta  formează
                                                                                             proporţiunea  e  de  1  la  3,  pe  când  la  cele
      îngheţarea  apei  în  ţările  reci,  şi  o  folosesc   o  adevărată  delicatesă,  iară  pentru  saline  şi
                                                                                             vegetale  de  1  la  10  până  20.  Prim  urmare
      mai  cu  seamă  la  sârarea  pieilor,  a  peştilor şi   ocne  de  sare  s’au  purtat  şi  războaie,  cum ne
                                                                                             atât  cei  ce  se  hrănesc  cu,  plante  cât  şi  cei
      Ia  fabricarea  multor  articoli  industriali.  povesteşte  istoria,
           Pentru  conzumaţiuneâ  oamenilor  şi ani-,   Rolul  sării  comune  pentru  mistuire  şi   ce  se  hrănesc  cu  carne,,  iau  împreunat  în
     malelor  se  foloseşte  în  prima  linie  sarea  so-  pentru  procesele  osmotice  din  organismul  hrana  lor  cam  aceeaş  cantitate  de  sare  co-
   1   2   3   4   5   6