Page 4 - Bunul_Econom_1905_41
P. 4

s.
         Pag-  4                                              BUNUL     ECONOM                                                 Nr.  41
       ■—;------ ---:----'--------——   11 * *   ——d-———-——•   /

            Rigolarea  se  face  aşa: în marginea   prinde  mai  rău,  nu  creşte cum  să cade.  isă  se  constate /descedenţa  din,  familia
       tablei  în  care  voim  a  sămâna  sâmburii      Ar  fi  deci  tare  de  dorit, ca  nu nu­  Moga  şi  Bologi.
       facem  uu  şanţ,  de  o jumătate  de metru   mai  condhcătorii  grădinilor  de  pomi  şi    Cererile  intrate  după  10 Noemvrie
       de  afund  şi  de  un  metru  de  lat.  Pă­  alţi  inteligenţi  dela  sate,  ci  chiar  şi eco-   nu  se  conzideră.
       mântul  din  şanţul prim  îl cărăm de mar­  momii noştri să se ocupe mai cu dinadina-       Sibiiu,  din* şedinţa Comitetului cen­
       ginea  opusă  de  unde  lucrăm.  DujJă ce   dinsul ca până acum cu  creşterea .pădure­  tral  al  Asociaţiunii,  ţinută  în  5  Octom­
       am terminat şanţul prim,  săpăm  al doilea   ţi lor,  atunci  vom  vedea-ce  avânt  îmbu­  vrie  1905-                       '
       lângă  el.  aruncând  pământul  scos  din   curător  o  să  ia. şi  pela. noi  cultura  po­  I.  5t.  Şuluţu n». p.   Ioan  I.  Lăpădatu m. p.
       acesta  în  cel  dinâiu,  apoi drntr’al treilea   milor.                                 prezident.            secretar  II.
       aruncăm  pământul  în  al  doilea  şi  aşa                          Ioan  Georgeseu
       mai  departe,  pânâ^  ce  terminăm  tabla            ..  ..  — >»»  -SH—— —                Pentru  prăsitorii  de  vite.
       întreagă.  In  şanţul  cej  din  urmă,  arun­
       căm  pământul  scos  din  şanţul  prim.  ’                Concurs.                                 (împrumuturi  ieftine).
                                                                                                   Cm  scop  de  a  înlezni  procurarea
            Dupâ-ce  ast-fel  am  săpat  locul ho­      Devenind  vacant  stipendiul  d e .  K
       tărât  pentru  sămănatul' pomilor,  ne apu­  I 2Q  din  fundaţmnea  „Marinoviciu11, Aso-   (cumpărarea)  de  vite  de  prăsilă,  sub­
       căm  şi  facem  straturile.  Aceste  le facem   ciaţiunea  pentru  literatura  română  şi   scrisul  comitet  îmbie  (aeoardă)  împru­
       tot  de.  câte  un  metru  de late.  Straturile   cultura  poporului român publică  concurs   muturi  ieftine  de  bani  micilor  proprie­
       le  greblăm  mai  întâi  cu  o  greblă  de   pentru  conferirea  acestui  stipendiu,  la   tari  de  pe  teritoriul  comitatului  nostru.
                                                                                                   Vitele,  ce  se  procură  au  să  se
       fer," apoi  cu  una  de lemn.  Pe  urmă  tra­  care  surit  îndreptăţiţi  a  concura  tineri
       gem  cu  ajutorul  unei  sfpricele  brazdele,   români  din  Transilvania, ce frecventează   ţină  numai  pentru  prăsilă.
       dacă  voim  ca  sâmburii  să  răsară  în   vre-o  şcoală  medie,  preferiţi  fiind  —   în   5   Drept  împrumut  să dă deocamdată
       rânduri.                J                  sensul  ,dispoziţiunilor  testamentare  —    câte  unui  econom  de  vite  numai  suma
            După-ce  am  pregătit  straturile  în   descedenţii  fiilor  fundatorului.        recerută  pentru  cumpărarea  unui  cap
       modul  arătat,  ne  apucăm  şi  sămânăm          Cererile  pentru  acest  stipendiu  au   de  vită.  Vita  să  se  cumpere  fie  din
       sâmburii,  peste  cari  e  bine  se  mai  îm-   să  se  înainteze  Comitetului  central  al   târg,  fie  afară  de  târg  de  la  prăsitori
       prăştiem  şi  ceva  funingine-,  pentru  ca   Asociaţiunii  în Sibiiu (Nagyszeben) stada   recunoscuţi,  cari  garaetează  soiul.  Nu­
       astfel  să  fie  scutiţi  de şoareci  şi  cloţani,   Morii  Nr;  6,  cel  mult  până la io  Noem­  mele  vânzâtoriului  trebue  adua  la  cu­
       cari se furişează uneori  acolo  şi  ne  adună   vrie  a.  c.  prevăzute  cu  următoarele do­  noştinţa  comitetului.   -       '
       toţi  sâmburii.  In  urmă  punem  pământ   cumente:                                         DatOraşul  are  să  solvească  5 %
       pe  ei-  şi  deasupra  lor  mai  punem  şi      a)  Atestat  de  botez;                intereso  anticipative  după  stima împru­
       ceva  gunoi  de  cel  putrăd.                                                          mutată,  ear’  împrumutul  are  sâ’l  răs­
                                                        b)  Testimoniu  de  pe  anul  şcolar
            Sămânatul  sâmburilor  de  pădureţi    1904/5;        .                           plătească  în  curs  de  2  ani  în  4  raţe
      se  face  de  reuglâ  toamna  pela  sfârşitul                                           semestrele.  Despre  împrumut  datoraşul
                                                       c)  atestat  de  paupertate;
       lui  Octomvrie,  când  încep  frunzele  po­                                            extrage, obligăţi  cu  2  giranţi siguri. îm­
       milor, a  îngălbeni  şi  a  cădea  jos.  Sâm­   d)  Eventuale  documente  prin care    prumutul  să  numără datoraşului după-ce
       burii  de  pădureţi  se  mai  pot  sămâna   să  se  constate  descedenţa  dela’  familie   a  încheiat  târgul  Cu  yânzăroriul.  ,
       şi  primăvara.  In  cazul  acesta  straturile   fericitulu  fundator                        La  darea  împrumuturilor  membrii
       să  acoper  cu  paiă  până  când  resar.        Cererile  intrate  după  10  Noemvrie   Reuniunii  noastre  au  întâetate.
            Straturile  sâmburilor  de  pădureţi,   n.  a.  c.  nu  se  vor  conzidera.            Sibiiu,  1  Oct.  1905.
       de  cu  toamnă,  prind  peste  iarnă  un fel    Sibiiu,  din  şedinţa Comitetului cen­      Comitetul  central  al  «Reuniunii
       de  scoarţă,  care  apoi  trebue spartă uşor   tral  al  Asociaţiunii,  ţinută  în  5  Octom­  române  de  agricultură  din  comitatul
       cu  o  grebă'  primăvara,  ca  astfel  sâm­  vrie  1905.                               Sibiiu«.
       burii  se  poată  răsări  mai  uşor.  După ce   I.  5t.  Şuluţum. p.   Ioan  I.  Lăpădatu  m. p.  Pant.  Lucuţa   Vie.  T.ordăşianu
       încep  a  răsări  şi  a  creşte  pădureţi,  se   .  .       ,                              . 'president.          secretar.  •
       iveşte  de  regulă  şi  buruiana  printre  ei.
                                                        Devenind  vacant  stipendiul  de  K
       Aceasta  insă  trebue  mereu  plivită  sau
                                                  8o  diri  fundaţiuneâ  „Dr.  Ioan  Moga  şi
       săpată,  ca  să  nu împedece  creşterea lor                                                      NOUTĂŢI
                                                  soţia  Ana  n.  Bologa“, Asociaţiunea  pen­
       regulată.  Pădureţii  răsăriţi  trebuie  me­
                                                  tru  literatura  română  şi  cultura  popo­
       reu  udaţi  pe  timp  de  secetă,  ca  să  nu
                                                  rului  român  publică  concurs  pentru
       se  uşte.  Udatul  trebuie  să  se  facă  în­                                         •     Dl.  Ioan  I.  Lăpădat  secretar  la - ..Ar­
                                                  conferirea  acestui  stipendiu,  la  care p o t.
       deobşte  pe  seară.                                                                    deleana'1  Cu  plăcere  aducem  la  cunoştinţă
                                                   concura  fetiţe  române  din  Transilvania,
            Iu  starea  aceasta  lăsăm  pădureţii   fără  devsebire  de  confesiune,  cari  cer­  cetitorilor,  că  colaboratorul  nostru,v distinsul
       în  anul  prim.  In  anul  al  doilea  primă­  cetează  vre-o  şcoală  de  fete  de  carac­  economist  Dl.  Ioan  I.  Lăpădat, actual secretar
       vara  apoi  îi  mai .rărim,  dacă  sunt  prea'   ter  naţional  respectivă  cofesionai româ­  II.  al  „Asociaţiei11,  a  fost  ales  de  socretar  al
       deşi,  îar  pe  cei  răriţi  sau  scoşi  di  rân­  nesc,  în  primul  loc  şcoala  de  fete  a   institutului  de  credit  şi  economii „Ardeleana"
       duri;  îi  răsădim  iii  altă  tablă  ceva mai   Asociaţiuni,  fiind  însă  preferite  descen­  din  Orăştie,.  *
       rar,  unde  apoi  îi  şi  altoim.  Cu  prilejul   dentele  familiilor  Moga  şi  Bologa.
       râsâditului,  le  retezăm  rădăcina  prind•      Cererile  pentru  acest  stipendiu  au     Hyme".  D-na  Veturia  Corvin  şi  Dl  Dr.
       pală  pe  la  jumătate,  ca  cu  atâta  mai   să  se  înainteze  Comitetului  central  al   George  Dubleş  îşi  vor  sărba  cununia  lor  la
       uşor  să  se  poată  desvolta  apoi  rădăci­                                           26  1.  c.  în  bis.  gr.-or.  din  Orăştie.
                                                   Asociaţiunii în Sibiiu (Nagyszeben) strada
       nile  laterale.                                                                             —*•  D-şoara  Mar;ana  Adamoviciu  şi  Dl
                                                   Morii  Nr.  6  cel  mult  până  lg io  Neom-
            In  modul  acesta  să  pot creşte  pă­  vrie  a.  c,  prevăzute  cu  următoarele do­  Virgil  Vlad  s’au  logodit  in  14  1. c. în Orăştie.
       dureţii  întc’un  număr  foarte  însămnat,   cumente:                                ■                     *
       pe  lângă  puţin  lucru  şi  osteneală.  Cres-                                              Catedrala  mitropliei  române  din Sibiiu
                                                        a)  Atestat  de  botez:
       cândq-se  astfel  ne  cruţăm  alergatul  pe                                            care  era  să  se  sfinţească’  în  luna  această,
                                                        b)  Testimoniu  de  pe  anul  şcolar
       câmp  şi  prin  păduri,  după  câte  o  tru-                                           -după  cum  anupţâ  »Tel.  Rom.<  s’a  amânat
                                                   1904  5;
       pinâ  rea  de  pădureţi,  care  în  cele  mai                                          pănă  la  primăvară, fiindcă  arangamentul intern
       multe  cazuri  trapspâtitată  în grădină  nu    ■c)  Atestat  de  paupertate;          încă  nu  este  gata.
       se  prea  prinde  sau  şi  dacă  cumva  să       d)  Eventuale  documente  prin care                  ■  •  '  *  .         -  ;  •
   1   2   3   4   5   6   7   8