Page 2 - Bunul_Econom_1905_41

Pag. 2 * , ___________ BUNUt» E C O N O M _________________ , . Nr. 41.

sent mijlocirea lucrătorilor a percurs pe «poziţie de vite împreunată'cu premiere. ţări economice vitelor şi organizaţia
cum urmează: ' La expoziţia, ace$sţa vor fi. admise nu-, lăptâriilor sunt mai dezvoltate, ca în
Reuniunea a corespondat în 320 mai .vite, din,--cerbul R ekis, Lippa şi celelalte’state europene, porci englezeşti
cazuri cu mijlocitori străini. Buzia,, cari ,au împlinit etatea de un sânt ce» mai huui pentru valorizarea
o Ministeriului de agricultură s’au fâ- an. Pentru preugtiţre1 sunt destjnate pre­ zăruluî de lapte, care rămâne fa fabri­
bui 3 0 Rapoarte speciale-, despre mijlo­ miile quse la dispoziţie din partea mi- carea untului.* Ministeriul de agricultură
nistnilui„de agricultură şi premiile Reu- a dat un Circular reuniunilor economice
cirea lucrătorilor. Prin. mijlocirea reuni-
niunei de agricultură din comitatul Timiş. din ţară, în care apelează la acţiunea
unei au aflat lucru cu totul 1610 lucră­
Expoziţia va fi cu atât mai instruc­ reuniunilor, ca societăţile de lăptărie
tori dintre cari 1300- au fost aplicaţi la .
tivă, pentru că cu ocaziunea aceasta din Comitate să- se decidă a importa
lucrările întreprinse cu subvenţiunea gu- ,
vernului pe teritoriul comitatului Timiş să vor arăta din partea Reuniunei cele porci de. soiu englezesc. Speseje împreu­
pe liniile Klopodia, Varadia, Surduc,, m ai nouă maşini' agricole şi să Va face nate cu importul acestor animale din
Aranyâg Loosd şi Margitfalva. cu’ acestea probă -pe un teritor în apro-! Englitera le va suporta ministeriul, ear
pierea Rekaşulut." . cumpărători au timp un an de a plăti
'•.Centralii însoţirilor econotbice a, >
Reuniunea în'Vită deci pe toţi eco­ preţul porcilor importaţi.
t reuniunei.
nom». comitatului ^îfţniş,. ca să .participe „ Excursionişti sosind din Tiraumişoara -
■ Cu scopul de ! a prbpâga pentru;
la acestă expoziţie. Expoziţia să va în­ la staţiunea^ Gyulvesz, au fost primiţi
binele pomun în viaţa practică lucrarea cepe dimineaţa îa 10 oare şi sunt ru­ cu mare însufleţire de locuito/i, comu­
împreună pe calea asocierei, reuniunea^ gaţi exponenţii ă caduce vitele lor cel nei Jănostold şi conduşi cu trăsurile îh
a luat asupra sa ă representa instituţi- triat târziu la 9 dare la locul expoziţiei. comună. Sub conducerea preşedintelui
unile centrale, a căror activitate se ex­ ' 'Excursiune economică.‘ Reuniunea societăţii de lăptărie din - Jânosfold, a
tinde pe terenul'asigurări şi, procutârei de agricultură din comitatul Timiş a dlui Keller sa vizitat frumoasa şi .mo­
sau valorizarei împreuna a articolelor ş i1 aranjat Duminecărin 3. Octomvrie a. c.
productelor economice, organisând fili­ o excursiune în -comuna Jânosfold (co­ dern întocmite societate lăptărie,
care aduce membrilor un Venit anual
alele din loc a asestora într’o «centrală mitatul Torontal). "■ Scopul excuursiunei de 6 0 0 0 0 coroane, cari după aceasta
comună: Acestei centrale aparţin: fili- care a fost condusă' de referentul reu­ s’au arătat porci englezeşti îţi diferitele,
ala insoţirei economilor; din Ungaria,; niunei dl Nicolae Jancu, a fost acela, a
•Societatea pentru asigurare a econo­ ■arăta economilor ?din comitatul Timiş curţi ale economilor. O surprindere
milor* , »societatea de provizionare a soiul nobil de porci'englezeşti jorkshir, mare au cauzat, frumoasele vite şi cai
halei de vânzare* Societatea pentru asi- importaţi de locuitorii economiei Jănosr a-le economilor comunei prequm şi în­
gurareu vitelor şi »CenÎ3:ala pentru in- fold- înainte de vreo, câte-va luni prin tocmirile raţionale, în economie lor.
După ce excursioniştii au văzut lucru­
I dustria de casă«.
ajutorul ipateriăl; al. ministrului de agri­ rile mai de însămnătate, membri socie­
I?rin organisaţiunea- acestei Cehttale cultură. AceşL îSoijî de ;porci să deose- tăţi de lăptărie cu primărie comunală
a diferitelor însoţiri de caracter econo- ' beşţe de paţeii cupăfjul creţ prin acea,
împreună au dat un prânz comun în
, mic din loc reuniunea nizueşte într'acolo,; tcă cresc cu s mult?mm, tare, cari,Împre­ onoarea oaspeţilor, la care prânz sau
ca economi din comitatul Timiş să-şi' jurări sunt pentru economi de; mare
ţinut mai multe toaste pline de însu­
poată procura cu preţuri moderate toae* ■ însămn&tate^ Pdrffc:,de .apiul jorkshir / au fleţire pentru progresul îq« economia
iucrtinte' ttebeincfease i« eeonomje dela -păr-bdds^alîi pupului rp. roşie, raţională... Pe seară, excursionişti s’au
aceasta instuţiune centrală. desphisă şi ,&ppaţii<ş cu.mult maj .lung reîntors cu cele mai plăcuţe>suveniri;
ca . .la pprciirŞ^rbeştj sap ungureşti. Cu la Timişoara, ear reuniunea de agricul­
E zp ozitla. de v ite in B e k a ş . deosebire pentru societăţile de, lăptărie tură la dorinţa excursioniştilor a şi
are importul' şi. prăsirea porcilor engle­ făcujţ deja paşi necesari pentru a im­
Reuniunea de agricultură: din co ­ zeşti o însămpâtate mare, penţfu-eă după porta în comitat porci de soiul jorkshir.
m itatul Tintiş ' va aranja în Tefheş-Re- - cum dovedesc încercările făcute în Da­
kâs în 2 2 O ctofevrie st. h. c , o e x - nemarca Hoîlandâ şi Germauia, în care
, , | : T- " ~
milnă de natriu. şi numai proporţrunea de cu seamă de acele popoare, cari se hrănesc getale, când an venit pentru primadatâ în
sare de caiiu este mai mare ia ceice se hră-- eminamente eu vegetale, pe când clasele cari contact cu Europenii, ci trăiau dela bivolii
, nesC cu planfie. Urmarea e că această canti­ trăiesc numai cu carne ori cu substanţe ani­ lor şi nu mâncau nici-odată sare. Salluştiu
tate mai mare de sare de kaliu provoacă tf male, n’au vevoie de sare, v povesteşte de Num<zi, că trăiau numai cu lapte
_ secreţiune mai mare de săruri de riatriu com­ Exemple. Sămânţiile de vânători, pes­ şi cu carne, care nu o sărau niciodată! Po­
binate în urină şi astfel cu ât se află în corp cari şi păstori din nordul Asiei trăiesc absolut poarele Negrilor din Africa din cpritră se hră­
mai multe săruri de kaliu, cu atât se va se­ fără sare, aşa de pildă Şambjtez i, cari se nu­ nesc mai numai cu alimente vegetale şi de
creta rriaî multă sare comună şi cu atât cor- tresc aproape exclusiv cu carne de ren (un aceea, zice despre ele Mungo Pşrk, că »în
' pul va rămânea sărac; Este deci evident, că cerb), Dolganii şi Jurâthii dintre râurile Jeni- interitorul ţârii este sărea cea mai aleas^ de-
toate alimentele, caie duc în corp o cantitate siei şi Lene, cari mănâncă carne de ren şi licatessă*. Acolo se văd ^adeseori cppiii lin­
mai mare de săruri de kaliu, produc acelaş peşti şi nu iau hici-odâtă sare, de-şi o curtase gând da o bucâţîgă de sare, ca şi cum ar fi
efect. Alimentele vegetale şi anume acelea, foarte bine şi o gâsesfr în ocne, bogate. zăhar. Sarea e acolo aşa de ^scuihpă, îneâţ
care Ie cşnzuthâm noi mai mult (cereale,* le­ Tot, asemenea îîundgşii dintre • Lena şi zicala: ,»el mănâncă s?re« însemnează un om
guminoase, cartofi, etc.j sunt mai bogate îp Amur. Călătorul Scbwaz a petrucut la dânşi bogat. Chiar şi Mungo Park zice, a suferit
săruri de kaliu în comparaţiune cu alimen- trei luni întregi şi- a trăit numai cu carbe foarte mult din lipsa de sare, a crescut aşa
\ tele animale; conţinutul lor de sare comună de reu Ş* cu peşte, fără cea mai mică urmă de tare, încât fipsa ei s’a transformat în chi­
este prea mic ca să poată înlocui- perderea de sare. El se simţi;şi .cu acest regim foarte nul cel mai cumplit. V .
şi prin urmare cei-ce se hrănesc mai cu samă bine si niei-ddată nu-i veni pofta desare.'Gil- ', ■ ■ ' . (Va urma) ;
jachi şi Kamtschadalii nu numai că nu mă­
cu alimente vegetale trebuie să ia relativ mai
nâncă sarea, dar’ le chiar graaţă de ea. Ei
multă sare de natriu, pentru-ca corpul să nu
preferă să mânânce peşti putrezi decât /peşti
sărâciascâ.. . ■
Aceste eperienţe şi deducţiuni făcute săraţi. Tot astfel sunt şi mâncător» de carne
de G‘ Buorge stau în perlectă conzonanţă cp din climele calde. Un popor indian, Toda, dtn
faptul că sarea se conzumă şi se caută mai munţi; Nilherry, au cunoşteau alimentele ve-
I ; .■ ■ "v