Page 2 - Bunul_Econom_1905_46

P*g. 2 BUNUL ECONOM Nr. 46

pentru valorizarea vitelor. Toate felurile Chiar şi societăţile de conzum dela Despre
de însoţiri însă sunt favorizate'prin lege» oraşe caută să înfiinţeze însoţiri agri­ bibliotecile şcolare-parochiale şi
* ^Numapîh Anglia nu vreau să în­ cole la ţearâ, cu qare apoi să între în corurile bisericeşti.
florească ftisoţirile. Cu atât mai intere- relaţiuni de afaceri reciproce* dovadă .
sante sunt pritftele începuturi făcute fii că nu există ceva. contrar în realizarea Unele dintre Cele mai sigure mp-
această privihţă. Uri Ldrd care în înso­ intereselor diferitelor feluri de însoţiri. duri pentru dozvoltarea culturei la po­
ţire vedea salvarea agriculturii Engleze . Rusia face tot posibilul pentru porul nostru delâ sate sunt: biblioteca
â testat pentru Însoţirile economice 20000 prosperarea însoţirilor cari au o bază şi corul.
de acres. însoţirile sunt spriginite naturală în comunităţile de avere a Prin o bibliotecă bună şcolară, des­
de consumenţii dela oraşe şi de socie­ ţăranilor înrudiţi, cum existau şi în chidem curentul spre înaintare, spre
tăţile de transport. Societăţile cailor Bănatul nostru timişan. Statul rusesc dezvoltarea mai repede în cultură, căci
ferate private, au provocat pe toţi agri­ ar' adus spre scopul acesta specialişti copii cetind cărţi de cuprins atrăgător
cultorii Cari au proprietate pe lângă IU danezi, cari au şi întemeat atâtea înso­
nia ferată, să anunţe staţiunile princi­ ţiri mai ales de lâptărit, încât untul pentru ei, nu numai că li-se dezvoaltă
plăcerea de Cetit, dar îşi câştigă multe
pale că pentru ce fel de producte a- rusesc al acestor însoţiri^ formează âr- cunoştinţe, să exerciază în Cetitul corect
gricole caută consumenţi. Lista agricul­
ticoli de export şi să vinde cu succes şi fluent.
torilor s’a compus şi s’a lăţit în mare în piaţa engleză.
număr prin oraşe. Frachtul pe căile De multe ori avem oca$une,ide a
ferate s’a redus şi s’a fixat un tariif Chiar şi mica Românie înaintează vedea în serile lungi de iarnâ ,;adunân-
uniform fără privire la distanţă. In urma cu paşi uriaşi în direcţia aceasta. Pro- du-se mai mulţi vecini la un loc, la po­
primului apel al agricult. tăcut pe ca­ ectul cel mare şi folositor, ca pe lângă veşti, la şezători, pentru a petrece tim­
lea asta, au întrat 2000 de agricultori toate staţiunile căilor ferate să se zi­ pul; aici apoi să întrec în spunerea
în legătură directă cu consumenţii, şi dească magazine de bucate, pentru va­ poveştilor, despre felurite grăzăvenii,
azi vedem cum acceleratul, duce dela loarea bucatelor dacă nu s’a realizat bălaori, zmei, etc. Şi cine sunt cei mai
producenţi unt, ouă, brânză, hoară (galiţe) peste tot, totuşi în multe locuri func­ fideli ascultători ai acestor poveşti ? Co­
peşte, miere, poame, salaturi, flori etc. ţionează în torma aceea, că însoţiţii îşi pii cari cu plăcere şi interes foarte mare
ia consumenţii din diferite oraşe. Ad­ vând bucatele la acestea magazine cu le ascultă, uneori chiar şi până pe ja
ministraţia căilor ferate a fabricat lăzi, preţul cursului, ori le lombardează pe mezul nopţii; apoi încă dacă le învaţă
anume pentru astfel de transporturi, şi baza unui varant. şt ei, cu ce bucurie şi cu oareşicare fală
ăgricultorii primesc deodată cu comanda Despre dezvoltarea însoţirilor în le povesteşte şi ei altora ?!
şi contravaloarea comandei. Dacă să Germania vom vorbi cu deamănuntul Precum au copii interes faţă
fac plângeri asupra lilerantului, adminis­ mai la vale, deoarece la întreg tracta­ de poveştile de prin şezători, cari
traţia căilor ferate trage la răspundere tul este luată ca bază organizarea înso­ nu totdeauna sunt folositoare pen­
pe agricultorul respectiv, Agricultorii şi ţirilor din Germania. tru ei, ba din contră, .unele sunt chiar
grădinarii abea mai pot satisface cereri­ Astfel vedem cum să dezvoaltă stricâcioase, mai cu seamă acelea cari
lor ce cresc incontinu. In timpul mai însoţirile în viaţă economică a tuturor vorbesc despre zmei, bălaori, strigoi, etc,
nou s’a mers cu un paş mai departe, popoarălor. La congresul III. internaţio­ căci dezvoaltă în spiritul copiilor cre­
anume s’a hotărât înfiinţarea de depouri nal al însoţirilor ţinut în Delft, sa dez­ dinţe deşerte şi frică; tot aşa de cu
centrale în fiecare district, unde să se bătut deja idea, să se înfiinţeze în fie­ drag, ba încă cu mai mare plăcere ar
facă împachetarea şi dirigiarea producte­ care ţeară un birou central, de unde ceti ei însuşi poveştile, istorisirile, din
lor la adresa cbnsumenţilor. Astfel în să Se poată lua înformaţiuni despre pro­ cărţile scrise pentru acest scop, şi anume
Anglia s’a dezvoltat însoţirea pentru ductele însoţirilor ce simt de vânzare. din cărţile cari conţin istorioare re'igios-
valorizarea productelor agricole într’un rriorale, istorisiri, poezii, poveşti, cari nu
mod cu totului original. conţin lucruri înfiorătoare, ect.

Lâng’un răzor ea stă îngrijorată, Căci inima purcede să-mi dezgroape Şi strigătul într’aripat va creşte
Priveşte ’n jos şi sânul şi-l descheie, Comoara ei de doruri ne ’mplinite Prin plaiuri largi, prin munţi ‘purtând
Mângâietor s’apleacă să ridice Şi simt amarul j ţarinei robite |cuvântul
Un făt bălan ce adumbrit de spice Şi simt ruşinea neagră cum mă ’neacă, Şi va trezi din somnul lui pământul
A adormit pe-un aşternut de glugă. Simt cum lumină ’ncepe să se facă, Si rumeni-va zările, albastre.
)
Ea blând ridică-l stând îngenuncheată Cum moare bezna vechilor păcate Atunci — în ziua mare-a învierii
Şi '’ncet îi dă copilului să sugă... Şi sufletul inviforat îmi spune Aceşti ostaşi cu feţe ofilite,
Că fătul ăst’ al patimii amare Cu zimbet mort, cu suflete trudite,
— Cutremurat de clipa asta sfântă, Şi-al dorului ce moare ’n aşteptare Ca ’ntineriţi de suflul primăverii
Un gând simţiam cum sufletu-mi frământă, E solul sfânt... înfricoşatul crainic, S’or ridica, ei cari au fost străjerii
Cum mă supune gândul şi mC/bdeamnă, Izbăvitor durerilor străbune. Amarului şi ai morţii şi-ai durerii,
Poruncilor cum drumul mi-l arată Cu braţul-.greu de greul răsplătirii.
Şi ochii lui ascund în adâncime
Ca un proroc cu faţa ’mbujorată Măreaţa taină nepătrunsă mie — Toată ţărâna gliei desrobite
Şi munţii toţi şi-adâncurile firii
Să cad la poala mamei din ţărână A ciasului cel poruncit să vie, Vor prăznui din pacea lor urnite
Şi sărutându-i înăsprită mână Să sfarme jalea din viitorirne. înfricoşata clip’ a premenirii,
Şi haina ei de sfântă preacurată, — El, cel frumos şi frate pun cu glia, Când suflet nou primeşte întrupare
Genunchii mei sâ-i plec de închinare! Nou întrupatul suflet de Mesia Şi ’n strălucirea razelor de soare
Şi pe copilul ce zimbeşte ’n pace , Va fi judeţul ceasului de mâne, El hărăzeşte vremii ’mbătrânite:
înfăşurat în scutece sărace, Ce ’ntr’un zorit aprins de dimineaţă Vestmântul nou, de noauâ sărbătoare.
Eu să-l ridic cu braţele-amândoauâ Cu mâna lui vitează, îndrăzneaţă,
In strălucirea ’arşiţei din slavă, El va ’ntrupa în strigăt de chiemare Gctavian Goga
In razele ce cad dogoritoare, Cuvântul sfânt ce azi adăposteşte, Deoare-ce reproducerea din volumul »Poesii« de
Să-l înfrăţesc cu vulturul din zare In licăriri de tainice altare, Octavian Goga despre care s’a vorbit 5n foiţa nu­
mărului trecut, este interzisă, am cerut şi primit
Şi să-l cunun cu doina din dumbravă! Biserica nâdâjduirii noastre. / autorisarea pentru publicarea acestei poesii. (Red.)t