Page 5 - Bunul_Econom_1905_46

Nr. 46 B UNUL ECONOM Pag. 5

cele dintâiu state, dar chiar şi pe te Cum să plăteşte m unca literară diferite moduri vrednicia scriitorilor la probă,
renul economic face o mare concurinţă la popoarele străine. Gustav Frenssen între 19 concurenţi premiul câştigurilor l’a
şi celor mai puternice state de pe pământ. autorul vestitului Roman »Jorn Ulii* * a primit căpătat PaiSl Munter din Nev-York care a
Ioan Georgescu ca honorar (plată) pentru un Roman nou, scris 2099 cuvinte în abea 30 minute,
care va apărea acum, 200,000 de Mărci (1 adecă cam 70 cuvinte la minutâ; desigur o
Marcă 1 coroană 20 fileri). prestâţiune considerabilă.
N O U T Ă Ţ I D reţul fem eii. După dreptul popoa­
relor vechi, preţul femeii a fost mai mic decât Glumă-eeonomică. Să zice că un
Cu considerare, că suntem la sfîr- ai bărbatului. Moise preţueşte bărbatul la 50, îndatorat până ’n gât ar fi z s odată: Singura
şitul anului, rugăm pe toţi onor. ceti­ iar muerea la 30 saci de argint. Homer pre­ mea bucurie îmi mai sunt datoriile ce le am:
ţueşte femeea cât patru boi. După vechile De nu Ie- f ş avea nici pe acestea, n’aş ăvea
tori, cari a primit foaia noastră şi
legi irlandezeze femeea nu valorează mai mult atuftci chiar nimic pe lumea asta.
sunt în restanţă cu abonamentul, să
ca 25 coroane. După dreptul aleman o fată
binevoiască a ni-l trimite, cît mai în- valora 400, iâr o femee măritată numai 200
grabă. coroane. Târgurile din Ungaria, Transilvania şi Banat.
Gu toată stima , *
Dela 1 ii—19 Noemvrie v. 1905.
Administraţiunea Cugetările u n u i rege despre
agronom ie. Friderich II-lea, regele Prusiei, Dam i3. Beclean Segidin.
„ B U N U L E C 0 N 0 M “ Luni 14 Cason. . ,
zicea: Arta agronom că este cea mai mare
Marţi | — —- — . — .
artă. Fără ea n’ar exista nici negustori, Mere.. I 16 Komârom Olafalău mare.
D l Io a n 1 Lăpădatu, secretarul
nici boeri, nici regi, nici poeţi, nici filosofi. fo i | 17 Chichinda mire Detta Msdiaş Sic
institutului de credit şi economi »Ardeleana*
Numai aceea e adevărata avere, ce produce Viner \ 18 Zibolai Zâlau
publică într’o broşură apărută în Sibiiu tipo­ 'Sâbm | 19 Chibed.
pământul^ Domnitorul, care-şi îmbunătăţeşte,
grafia aihidiecesană, un studiu asupra •Poli­
ţarinile sale, care le face din sterpe produc­ Dum. a 23-a, după■ Rusalii, ^v. 8 dela Luca.,gl. 6. v. 1.
ticei de discont* care îl recomandăm cu
tive, care scurge mlaştinile, acel face cele
căldură spre cetire mai ales membrilor din di­ D u m 13 I. Gură de aur 26 Conrad
mai mari cuceriri.
recţiunea băncilor noastre. Luni 14 Ap. Filip 27 Virţril
, *
Marţi 15 M. Gurie 28 Sosten
liym en . Dl Simion Damian funcţionar M oarte în flăcări. O nenorocire Mere. 16 Ap. Ev. Matei 29 Saturnin
Ia »Ardeleana* ş-a încrediuţat de viitoare grozavă s’a întâmplat în casa locuitorului Joi | 17 P. Grigorie. 30 Andrei Ap
1 Eligiu
Vineri i 18 M. Platon
soţie pe Dşoara Lucteţia Herlea din Cugir. Bicskâs din Beregszâsz. Nevasta lui .usca câ­
~ * nepă lâmgă vatră, când deodată sări o schin­ Sâmb 19 Pr. Avdie -2 Bibiana
B â nei nouă R om âneşti. »Raco- teie în cânepă şi o aprinse, Focul s’a întins Red retor resp. ADRIAN CRISTEA
ţana* institut de credit şi economii în Şeica cti aşa mare. repeziciune, încât în curând casa
Mare, a deschis în Mediaş (Medgyes) o filială, întreagă era flăcări, în care s’a prăpădit şi
care ş-u început activitatea. —- în lbaşfalău femeea cu 3 copii. Sz. 1421—1905 v.egr.
^Elisabetopol) s’a înfiinţat o societate pe acţil *
ÂRVERES1 HIRDETMENY
cu numele »Banul*. N otarul m odel Gyulay Ede din
. - - + - Kozhirre teşzem; hogy a de vai kir. tor-
comuna Dediâd de lângă Reghimul-săsesC
Yachtul (vaporaş) ,,D ragai( ce s’a venyszek 1905. evi 9978 'szâmu vegzese kovet-
veni săptămâna trecută în casa comunală
construit în şantiera dela Turnu-Severin, fiind kezteben Dr. Munlyân Aurâl iigyved ditai
şi împuşcă asupra j udelui comnnal Mi-
comandat de oraşul Belgrad ca cinste rege­ kepvisfelt Dacia penzintezet javâra, Iuga Denes
chael Scherer, rănindu-1 greu, ş’apoi o luă
lui şi reginei Alexandri» şi Draga ai Sârbiei es Iuga Ida elleni 2200. kor. s jârulekai
la fugă. Locuitorii aflând db fapta şi de fuga
ucişi amândoi anii trecuţi, după moartea lor ereje g foganatositott kielegi-tesi vegrehajtâs
lui s’au pus să’l urmărească şi l’au ajuns şi
a ajuns să fie vîndiit la licitaţie şi cumpărat
" piins. Apoi legat fedeleş l-au adus înapoi în utjârt le foglalt es 1920 kor.-ra becstilt
de e societate nemţască cu gândul ca să facă kovetkezo ingdsâgok, u. m,: disznok, szdna,
sat, l-an legat de stilpul dela poarta judelui,
t>ani aratândul în diferite oraşe dunărene. Să kocsik, buza, gabonarosta," lovak, butorok,
şi -Iau bătut până la sânge. Cauza acestei
vede însă că geşeftul n’a mers, câ acum la - fegyver es csepld-gep nyilvânos ârveresen
întâmplări este o alegere comunală, la care
vîndut această soietate regatului Român pen­ eladatnak.
voia să aleagă de vicenotar în comună pe
tru suma de 75,000 de lei.
* un om de al său, ceea-ce în comuna săsească Ezen ârveres a szâszvârosi kir. jârâsbi-
Deraiare de tren. în 15 1. c. dimineaţa bine disciplinată nu ia succes, de aci apoi rdsâg 1905.-ik evi V. 942. szâmu vegzese
a deraiat trenul de persoane între Vinţul de ura neîmpăcată asupra lui Scherer împuşcatul. folytân 2200. kor. tokekoveteles, ennek 1904
jos şi între podul ce duce peste Murăs la * evi Dtczember ho 26 napjătol jâr<5 8°/0 k mutai
„R euniunea sodalilor rom âni i/8°/0 vâltodij es eddig 176 kor. 72 fillerben,
Alba-lulia. Cauza deraiării este, după cum
d in S ib iiu , învită la Convenirea Socială bir6.1ag mâr megâ.lapitott koltsegek erejeig
să dă cu socoteală, că s’a rupt osia dela
împreunată cii cântări, declamaţiuni şi joc, Gyalmâron alperes lakâsân leend8 eszkoz-
locomotivă. în raportul oficios despre neno­
rocirea aceasta, să zice că cinci înşi sunt greu ce va arangia Sâmbătă la 25 Noemvrie st. lesere 1905. evi Deczember h6 5 napjânak
răniţi şi 12 înşi mai uşor. Dintre cei 5 greu nou 1905 în »Unicum«. Preţul de intrare deleld’.ti 9 orâja hatâridoul kitiizetik ds ahhoz
răniţi 4 au şi murit. 1 coroană de persoană. începutul la 8 oare a venni szândekozok oly megjegyzessel htvat-
* sara. O parte a eventualului venit curat este nak meg, hogy az erintett ingdsâgok kesz-
Plată de funcţionari în Rusia. O gazetă destinat fondului pentru »Masa învăţăceilor penzfizeles mellett, a legtobbet igerdnek,
din Petersburg comunică ce strălucit îşi plă­ meseriaşi români*. Din şedinţa comitetului becsâron aiul is el fognak adatni.
teşte Rusia cea săracă pe funcţionării ei • Reuniuhei sodalilor români din Sibiiu*, ţi­ Amennyiben az elârverezendS ingdsâgo-
înalţi. Ambasadorul pe lângă curtea turcească nută la 16 Nnemviie st. n. 1905. Victor kat mdsok is le- es felillfoglaltattâk es azOkra
primeşte 77,000 ruble (1 rublă 4 coroane) Tordâşianu, . president. Ştefan Daca, notar. kie'egitesi jogot nyertek volna, ezen ârveres
ceialalţi ambasadori primesc 75,000 ruble az 1881. evi LX. t.-cz. 120. §. ertelmeben
la an. Ministrul de esterne 34,000 ruble, Cu m aşina de scris. Intre multele ezek javâra is elrendeltetik.
contele Witte (acum ministru preşedinte) feluri de întreceri cari se obicinuesc azi Kelt Sz-vâros 1905. evi novemberhd 21-ik
30.000 ruble, fostul curator al biserjcei Pobje- introducerea generală a maşinei de scris, a napjân. , \ ■
donostff 22,000 ruble, secretariul de stat câte mai adaus una. în Nev-Yotk s’a arangmt o Sc/iussfcr Vilmos.
21.000 ruble. * întrecere cu maşina de scris, cati a pus iu Kir. lir. viigrehajtd,.