Page 2 - Bunul_Econom_1905_51
P. 2
Pag. 2 ^ , BUNUL ECONOM ■ ■, Nr. 51
împotriva neştiinţei şi sărăciei, s’a pornit vor trebui să fie eu deosebită conzide- conziderare la împrejurările speciale ale
în vremea din urmă cu toate mijloacele ' rare la împrejurarea, că comunele desig despărţămintelor; pentrucă, bine «ă se
, şi pe toate căile o luptă crâncenă,, care,, nate în scopul prelegerilor să fie în noteze, într’unele despărţăminte să va
dacă să Vă ptjrta cu cap de c$ che deosebi dintre acelea,. Unde până acum simţi mai mult lipsa de cunoştiinţe re
maţi, trebue să ducă la o frumoasă iz nu s’au ţinut nici adunări de despărţă feritoare la cultura pământului şi a vite
bândă. ,Calea care duce mai de grabă mânt nici prelegeri poporale, şi astfel lor, înţr’altele referitor lâ cultura pomi
Ia ţinta asta înaltă, şi mijlocul cel mai Asociaţiunea nu e cunoscută acolo nici lor, într’altele referitor la cultura legu-
potrivit, şi care făgâdueşte mai multe după nume ' milor şi iar într’altele referitor la cul
foloase reale, este sub împregiurârile Se va mai a vea în vedere situaţiunea tura viilor stupilor, etc. 1
grele în cari trăirb, fără: îpdoealâ, pre- , scăpătată a comunelor şi neapărata tre 6. Prelegerile vor trebui lucrate
legerea economică ţinută în forma de buinţă de a să face ceva pentru povă- sau cel puţin schiţate prealabil şi tran-
slat practic la şezători, clacă, ori la alte ţuirea locuitorilor lor pe călea progre , spuse comitetului centrai spre revizuire.
ocaziuni când poporul să adună cu mic sului în cele economice
cu mare laolaltă. Comitetul central al Comitetul îşi rezervă dreptul a
3. Ca conferenţiari să vor angaja
Asociaţiunii pentru cultura poporului specialiştii nostiii pe terefiul agriculturii publica prelegerile mai reuşite în revista
român-, a dat în privinţa asta un’circu înt-re cari şi învăţătorii cari s’au cuali- »Transilvania« sau în «Biblioteca po
lar, pe care cu plăcere îl publicăm şi’l porală a Asociaţiunii«.
recomandăm cetitorilor noştri spre luare ficat în timpul din urmă în: pomărit, 7. Comitetul central va remunera
aminte- vierit, stupărit, etc. fiecare prelegere economică cu maximul
4. In scopul angajării acestor per
Qnoratelor direcţiuni ale despărţă- soane comitetul central va adresa un de K 10 — în contul diurnului şi spese-
mintelor Asociaţiunii pentru literatura apel cătră direcţiune şi comitetele cer- lor de călătorie. ’
română, ţii .cultura poporului român.
cuale ale despărţâmintelor şi — prin 8 Toate prelegerile se vqr ţinea
In vederea trebuinţei foarte simţite mijlocirea pressei — cătră toate per sub prezidiul unui delegat al comitetu
de a înmulţi cunoştinţele economice ale soanele cu oafecare pregătire teoretică lui cercual. Spre acest scop fiecare
poporului nostru agricultor şi ; ,astfel a şi practică pe terenul agriculturii, pen- membru al comitetului cercual va avea
influinţa asupra ameliorării situaţiunii truca să-’i stee întru ajutor la rezol- să prezideze câte o prelegere-două, pen-
lui materiale şi a-1 face mai harnic în virea importantei probleme a prelegeri truca nu unii din ei să fie prea îm
lupta tot mai aprigă ce ne aşteaptă pe lor economice. povăraţi.
terenul cultural, — comitetul Asociaţiunii Ceice vor dori să conlucre la a- 9. Să va facepropagandă, ca să
în şedinţa sa dela 12 Decern vre crt. a jungerea scopului numit, au să se în participe la aceste prelegeri şi popor
decis sc înceapă lucrările de organizare ştiinţeze comitetului central al Aso din comunele învecinate
a prelegerilor tconomice deja în decur ciaţiunii— prin direcţiunea despărţă
sul anului 1906 conform programei ur mântului căruia aparţin — pănă la 15 10. Cu ocaziunea acestor prelegeri
mătoare: Ianuarie n. 1906. Să se distribue şi cărţi economice şi să
1. Se vor ţinea în decursul anului In înştiinţare- <ror avea să arete se înfiinţeze biblioteci şi agenturi ale
1906 prelegeri în ,20 despărţăminte ale cualificaţiunea economică de care dis Asociaţîuuii, ca astfel pe urma prelegeri
Asociaţiunii, distribuindu-se suma de K pun, eventual publicaţiunile economice lor să rămână şi ceva rest, şi pe această
^2000 — votată spre acest scop în 20 ce au scris şi prelegerile economice bază să se poată clădi mai departe.
de părţi egale de câte K 100—. cari le-au ţinut pănă acum, ori apoi 11. Comitetul central să pună la
2. Prelegerile se vor ţinea în serii dovezi despre aranjarea de grădini şcolare dispoziţia despărţâmintelor statutele şi
şifnu numai într’o singură comună. pepiniere de viţă şi de pomi, stupării etc. regulamentele necesare în număr de a-r
Comunele în cari se vor ţinea pre 5. Comitetele cercuale vor reco juns cum şi câte un exemplar din toate
legerile au să fie designate de comite manda petiţiunile, cari le vor afla demne numerele biblioteci sale poporale, even
tele cercuafe ale despărţâmintelor, cari de recomandat, fiind în deosebi cu tual şt alte cărţi, pentrucă prin acestea
răvaş? Oare pomeneşte şi de mine?* Şi o că-i vorba de dânsa şi nu-şi află astâmpăr pedecă de prag de mai era se pice şi murmură
cuprinde neliniştea. Ea ridică earăşi un pic de bucurie; de aceea lasă cu zgomot storu- u mit printre dinţi: Sanda, draga tatei, a naibii
numai storul în sus să vadă ce face măsa. rile’n jos şi să pune la clavir. Acoardele unui să fii, ce-i cu tine astăzi?....
Preoteasa varsV boabele din poală îbtro sită, cântec vesel, nebun să revarsă'n toată casa
şe scutură pe mâni şi-şi pune - ochelarii pe în valuri repezi, clocotitoare... — Nici că pot dormi, ci stau cu ochii
nas, apoi rupe plicul şi ceteşte. încet Ca bă E atâra neastâmpăr, dor şi sete de viaţă, deschişi uitându-mă’n sus. Căpitanul Pavel
iesă din casă, să uită pe ceriu, cască de vr’o
trânii. Dar nimica nu înţelegi din cele cetite. de iubire înflăcărată, că ţi-sft topeşte inima.
Ochii mamei nu văd alta nimica decât faţa Preoteasa conteneşte de cetit şi'ntreabă: »Ce-i câteva-ori a somn, apoi îşi strigă ordonanţa:
— »Vasilel E hrănit calul?*
cuvioasă a preotesei, ca să poată ceti într’ânsa curtine Sandă ?* Dar cântecul curge mai de
»E hrăriit şi adăpat, domnule căpitan,*
ca într’o carte cuprinsul răvaşului. parte, ca un şivoi ce nu înţimpină pedeci în
se aude o voce prin întunerec.
Pe sub storuri se uită Sanda cu obrajii calea sa, ci inundcază câmpii şi şesuri în
— »Adă-l încoace, bre!* căpitanul în
îmbujoraţi de nerăbdare. » De zimbeşte mama, tinse. Maniei i-se luminează obrazii şi inima-i
calecă şi când să iasă pe poartă, îmi strigă
apoi de bună seamă e vorbji de mine* îşi tremură de bucurie, când îi povesteşte preo
• Hei, măi signorino, dormi ? Signorinol Lă-
zicea ea. Dar faţa preotesei atât de liniştită, teasa despre fecior, şi iar o podidesc la
saţi-1 în pace, cine ştie ce visează sermanul!»
de nemişcată, ca tăiatâ’n marmoră; numai crimile-
Eu mă scol şi mă apropiu de o grupă de
din când în când îşi îndrepta ochelarii, legaţi Părintele Toader întră’nx cerdac ca omul
soldaţi ce vorbea prin întuneric. \
cu bumbac roşu pe nas. Se apropie şi părin ce nu ştie ce să’nceapă» Sanda-i iesă înainte
— »Voi sânteţi mâi ?«
tele bătrânul popa Toader, rezimat în cîrjă, sprintenă, veselă, cu obrazii rumeni de emoţie
— »Noi D le locotenent I*
stă locului, îşi dă pălăria cu margini late pe îi sare de gât şi-l sărută fără întrerupere; a-
— »Ce credeţi, e mult până la ziuă ?
ceafă şi nu cutează să vorbească, ci să şterge Ipoi îl trage de mână în casă. «Tătuţă, să-ţi
— »Nu, îndată trebuie să se zărească
, mereu de sudori pe faţă. Iată că preoteasa cânt ceva. Ce vrei ? »Şepte gâşte* a D-tale, ori zorile* .ţ
zimbeşte.şiret însă numai c’un colţ al gurei, • Cucuruz cu frunza’n sus — »De ce nu fumaţi, bre?*
dar^se vede că ceteşte ceva plăcut, căci chiar Ţucui ochii cui te-o pus*. -— »Doară musteţele să ni-Ie aprindem
şi ochii îi strălucesc mai tare. Sanda-i s'gură Părintele Toader să Iasă târâit, să’m- căci tabac nu-i.« •
