Page 1 - Bunul_Econom_1906_01
P. 1
BIBLIOTECA CESTHALÂ
S I B I U M
Anul VII. O răştie (B2Ab i»6iub), I # Ia u darie a. 1906 H*. 1
V : . ‘ ' ' *
REYISTA PENTRU ACR1CULTURA, INDUSTRIE Şl COMERCIU
ORGAN AL: „Reuniunii Economice Gin Orăştie" şi „Renninnii române de. agricultură din comitatul Sibiiulni11
, A B O N A M E N T E : A P A R E : I I N S E R Ţ I U N I :
Pe an 4 coroane (2 fl.); jumătate an 2 cor. (1 fl.) se socotesc după tarifă, cu preţuri moderate
Pentru România şi străinătate 10 lei pe an. In flecare Duminecă. Abonamentele şt insertiunile se plătesc înainte.
An nou fericit! Industria de casă, pipirig, cum se fac măturile, pe unde
creşte materialul brut de lipsă, deose
seceriş de iarnă. bitele perii, pregătirea lucrurilor de bâr-
dăşit, ca greble, leuci, furci loitre, şi-
Cu numărul acesta al revistei noas U I.
tre, Intrăm*în al 7-lea an de lucru, pen regle, scări ş, a,, pregătirea coşniţelor
tru înaintarea economică, comercială şi Pentru-ca şi economii noştri să de scânduri, pregătirea lăzilor pentru
industrială a poporului nostru. poată secera iarna câtuşi decât, le,vine exportul strugurilor- şi al poamelor, pre
acum într’ajutor earăşi stăpânirea. Mi gătirea unor anumite unelte de econo
Dorinţa noastră ferbinte este, ca nistrul de agricultură, care în anul 1898 mie şi grădinărit.
acest iubit popor, să fie călăuzit şi în a ordonat ţinerea alor 11 cursuri pen
demnat a purta în toate afacerile sale tru industria de casă, la care au luat In ţinuturile acelea, pe unde se
o economie cu calcul şi raţională, aşa parte 5000 de ascultători, în anul 1899 cultivă poamele Intr’o măsură mai mare,
ca fiecare ţăran ştiutor de carte, să fie a ordonat 44' astfel de cursuri, la cari ministrul a mai ordonat şi ţinerea unor
deplin orientat despre modul de lucrare au luat parte 12,000 de ascultători, . cursuri deosebite, în cari se învaţă, cum
a altor popoară mai culte şi mai înain iar în anul 1900 a <?rdonât 735 d$ să se uşte mai uşor şi mai bine poa
tate în bună stare, de cât el. cursuri, la cari au luat parte şi s’au mele, cum să se pregătească deosebi
Pentru ajungerea acestui scop su deprins în lucrul de mâni$ cam 30$00 tele dulceţuri (lictare) de poame, cum
blim, ne vom sili cu puteri îndoite a de lucrători, să se păstreze mai bine tegumile şi poa
satisface aşteptărilor şi încrederei. ca., Da carsowle atest?* pertru îndtâki mele peste iarnă ş. a
care am fost onoraţi până acum. tria de casă se învaţă şi deprind ace La cele mai niuîte din cUrsuriie
Coiităm cu deplină încredere şi lea ramuri, al căror material brut se acestea se pune un preţ deosebit pe
noi la sprigiRul moral şi material al poate procura mai fără nici’o cheltuială, împletitul nuelelor, de-o parte pentru
publicului nostru, şi-l rugăm, să nu ne care se afiă, aşa zicând, în nemijlocita câ acest material brut mai pjetutinde-
lipsească de el nici pe viitor. apropiere a comunei respective şi care nea stă să între în sat, aşa de tare să
Pătrunşi de acestea simţeminte, do până acum s’a perdut mai fără de nici îmbie el economilor, de altă parte pen-
rim din inimă tuturor cetitorilor şi spri- un folos practic pentru economie. tru-că economii au neapărată trebuinţă
ginitorilor noştri un an nou, mănos, bo Astfel la cursurile numite s’a în de împletitul cu nuiele, pentru a-şi. face
gat şi fericit! văţat şi deprins: împletîtul cu nuiele, lese la loitrele carâlor, coşuri de căruţe,
Hedacţiunea. împletitul cu paie, apoi cu papură şi funduri, coşerci şi altele.
___________________ se putea observa urmele lipselor. îmbrăcă cu amărîciune. Acum s’a sfârşit cu toate! —
mintea lui încă arăta, c& purtătorul ei trebue şi zdrobit căzu pe scaun.
Buchetul de camelii. se ducă o luptă crâncenă contra mizeriilor — Dară de ce eşti dintr’odată aşa de,
vieţii. Un trist oftat sbura de pe buzele lui abătut, signore? — întreabă cu compătimită
Un cer senin şi fără nori se extinde şi numai atunci se trtzi spăriat din melan bătrâna femeie. — Atât de teribil conţinut
asupra oraşului Florenţa în o zi de Aprilie colia lui când cineva bătu la uşă. are acea epistolă ?
— Ah, d-nă Peliccioni — continuă tină-
a anului 1834. Razele soarelui de dupăameazi — Intre! — zise el încet.
rul desperat, — d-ta ştii, că am o amică
întrauriau renumitul oraş Arno, umplând cu O femeie de vârstă, brunetă, cu faţa
în Pariz — d-na Villeminot, care făcu posibil
lumină localităţile şi drumurile lui, dând viaţă îhcreţită dar cu simţăminte bune întră pe uşă.
primul meu concert.
nouă decoraţiunilor învechite de pe pătaturile — Doar nu te conturb, signore? în — Da, da ş i ....?
familiilor vechi nobile străbătând cu lumina treba ea cu vioiciune proprie femeilor italiene. — Cu rugâre m’am adresat Ia dînsa
lucitoare până in coliba săracilor. — Nici decât. să mă împrumute cu bani, dar nepotul ei
Această lumină intensivă pătrunse şi în — Aşa cred şi eu, că în această pri îmi scrie, că ea petrece în Anglia.
o mică cameră alipită de etagiul al treilea vinţă nici că te poţi căi de econoama d-tale —- Ah, în adevăr te compătimesc —
din capătul stradei, ce duce la Pisţoria. signore. Nici acum nu veniam, de n’ar fi tre zise cu Înduioşare d-na Peliccioni. — Şi alt
Camera era foarte modestă. Singurul buit să-ţi predau această epistolă sosită cu ajutor nu ai? ,
ornament al păreţilor albi ii forma o cunună poşta de azi la adresa dtale— e dela Pariz. — N’am!
veştedă de Jauri atârnată de-asupra unei mese — Dela Pariz? — întreabă curios — Dară pentru ce atâta desperare, sig
dinaintea căreia era aşezat singurul scaun muzicantul şi se grăbi la dînsa, — Ai drep nore l Eu încă am fost de multe-ori in lipsă
ce se afla în odaie. In cealaltă parte a tate, continua el cetind adresa: »Dlui Ole Bufi dar tot de atâtea ori m’am ridicat iarăşi. Aşa
odăiei era aşezat patul. Iar la lereastră stă — Florenţa*. va fi asta şi la d-ta. Drept aceea prinde curaj
tea l'ăzâmat un tînâr palid, odichnindu-şi ochii Cu mâna tremurândă de emoţiune des signore, căci toate se pot întoarce spre bine
săi melancolici pe grădinile înflorite şi pe făcu plicul şi ceti repede conţinutul epistolei. După aceia mai privi odată cu compă
dealurile cu vii înverzite. Pe faţa tui şubredă — Aşadară şi aceasta înzadarl —; strigă timire spre tinăr şi se furişă pe uşe.
*31529P*
