Page 4 - Bunul_Econom_1906_01

Pag. 4 B U N U L E C O N O M Nr. 1

binefaceri, menit pentru scopuri publice De pe Domeoiile Coroanei. pun tot de odată rândueală în muncă
şi ajutorarea membrilor la caz de ne* o fac cu pricepere şi se trudesc neîn­
cesitate. cetat spre mai bine) Nu trebue să se
Dl Ioan K al i n deru, presidentul Aca­ •mulţâmească numai cu ce le dă solul
c) însoţirile de credit din Loman demiei Române din Bucureşti, şi administrator de la sine, mai ales că de aţâţa ani
şi-a început activitatea în anul 1902 cu al domeniilor Coroanei, a adresat tuturor cei mai mulţi nu i-au adus nici o îm­
41 membri: La finea anului 1904 a agenţilor de pe moşiile, care formează pro­ bunătăţire; ci să caute a’l lucra serios
numărat 86 membri cu cuote de câte prietatea Maiestăţii: Sale rtgelui C ar ol, un
circulariu cu privire Ia aceea ce au a face şi să-l îngraşe, pentru a-i mulge o pro-
cor. 40 — laolaltă cor. 3,440 —. Active pentru a 1 u m i n a poporul, a’l aduce la dor ducţiune cât mai mare. Afară de aceea
a avut cor. 17.259,41, mai mult ca în de muncă ş: la chipzueală bună în ce pri­
anul trecut cu cor. 13.213,71. Ca pasive veşte întrebuinţarea prisosului muncii sale aşa, să caute a avea sămânţă bună, şi întru
sunt depunerile spre fructificare de cor. ca să nu ducă lipsă în viitor. Circularul e cât e cu-putinţă, să cultive mai multe
plante, spre a fi la adăpost în cazul,
3.248,85, împrumutul în cont-curent de plin de poveţe bune, cari pot fi aplicate şi
cor. 10,159 21, fondul de rezervă de la poporul nostru, de aceea îl reproducem când nu s’ar face vr’euna din ele.
în întregime, după cum urmează:
cor. 90 07 şi profitul net de cor. Mai sunt apoi vitele, dela cari pot
s 321:28, care va intra în fondul de re­ (Continuare). avea frumoase venite, dacă le cresc cu
zervă şi-l va spori la cor 411 35. In sfâtuirile ce veţi ţinea, veţi îngrijire şi sunt selecţionate. In special
căuta dar’ a-i face să înţeleagă, înainte vaca nu trebue să lipsească nici unuia,
d) însoţirea de credit din Pianul- de toate, că e neapărată iipsa să se căci produce laptele, care e o hrană
Superior, cea mai mare între însoţirile lumineze şi să devie conştienţi de înda­ bogată, şi igienică, şi serveşte la înmul­
revizuite, — şi-a început activitatea în toririle şi drepturile lor. învăţătura este ţirea vitelor lor de muncă.
anuL 1890 cu 64 membri, care număr temelia ori-cărui progres a bunâstărei Pentru a nu merge prea departe,
s’a sporit pănă la 31 Decemvrie la 279, trainice) fără ea nu se poate împlini amintesc în această privinţă numai pe
cu un capital de cor. 5,580' Activele nimic durabil. De aceea şi azi, ca tot­ Românii din ţările vecine. Aceştia au
să urcă la cor. 76.170 58 şi arată o deauna, cei mai luminaţi şi mai în­ vite frumoase, şi le ţin având în vedere
creştere faţă de anul precedent de cor. crezători în puterile lor, sunt cei mai atât munca câmpului şi trebuinţele hra­
26.895 35, Ca pasive numără: depune­ voinici şi mai în măsură să-şi agoni­ nei, cât şi diferitele năcazuri neprevă­
rile spre fructificare în suma de cor. sească cu înlesnire existenţa. zute, pe cari le întimpină, vinzând o
23,728.02, împrumutul în cont-curent de vacă, un bou, un cal, etc, din care au
cor. 42.000—, fondul de rezervă de Prin învăţătură sătenii nostrii vor totdeauna de prisos, după putere.
cor. 2,443.39 şi profitul net de cor. ajunge înşişi la convingerea, că lipsa de
2,419117, care conform hotărârei adu- pământ, de care se plâng de altfel nu­ Din această pildă nu urmează, că
nărei generale, va întră întreg în fon­ mai foarte puţini dintre dânşii, nu e ţăranii noştri pot să se simtă nefericiţi.
dul de rezervă. adevărata causă a stării lor nemulţămi- Din contră, având © ţară liberă, nu le
toare. Dovadă e, că sunt unii, cari n’au trebue decât mai multă chipzuinţă în
e) însoţirea de credit din Răchită un petec de loc, şi cu toate acestea muncă şi în vieaţâ pentru a ajunge la
şi-a înregistrat firma în anul 1898. A duc o viaţă mai bună, îndeletnicindu-se o stare din cele mai înfloritoare.
numărat la înfiinţare 28 membrii, iar cu* alte munci; Sunt ear’ alţii, cari au • Un alt venit ar putea avea din
la 31 Decemvrie 1904 a avut 84, cu prea puţin pământ, dar’ lucrând şi la creşterea oilor, care merită a fi respân-
capital social de cor. 1,680'—■ Activele noi, şi trăind cu chipzuinţă, îşi câştigă dită cât mai mult. Foloasele acestor
au fost de cor. 19,789.92, cu o creştere în deajuns cele trebuitoare. Aceştia sunt animale sunt destul de cunoscute, mai
faţă de anul precedat de cor. 11.933’14. însă mai puţini decât cei cari, de şi au cu seamă în părţile muntoase ale ţerii,
Ca pasivd enumărate, pe lângă capita­ pământ destul, tot nu-’şi pot scoate aşa în cât ar fi de dorit să se introducă
lul social, împrumutul în cont-curent în traiul cu uşurinţă. şi la şes, ori unde se găsesc terenuri,
suma de cor. 12 000—, depunerile spre O dovadă mai mult o avem la cari nu se pot da altei culturi mai ren­
fructificare de cor. 5.82930,' fondul de celelalte ţări In mulţe din acestea ţăranii tabile. Sunt şi aci săteni, cari au oi,
rezervă de cor. 12 78 şi profitul net de sunt mai lipsiţi de pământ de cât ai dar’ nu destule, şi dacă ţinerea lor
cor. 267‘84, care va întră în fondul de noştri, şi totuşi au o stare mai bună. costă ceva mai scump, venitul ce aduc
rezervă, sporindul pe acesta la cor. Aceştia sunt însă, înainte de toate, mai întrece cu prisosinţă cheltuelile. Pe deo­
28062. luminaţi şi cu cultura pământului în parte e laptele şi brânza, care îmbogă­

Toate aceste însoţiri au dela cassa mod rudimentar, după cum se face la ţesc hrana ţeranului şi o fac mai bună;
de păstrare din Sâlişte credite de cont- noi. Cei cari n’au teren destul se ocupă ear’ pe de alta, lâna, din care se con­
curent cu un procent redus, aşa că pot şi cu micile industrii, ear’ cari sunt cu fecţionează îmbrăcămintea familiei, scu­
ţinea concurenţa cât de bine cu alte in­ totul lipsiţi, se fac muncitori agricoli sau tind cheltuirea de bani scumpi pe haine
stitute vecine, având fiecare insoţire meşteşugari, fiind tot atât de preţuiţi. din târg, eftine în aparenţă, dar’ scumpe
tendenţa, pe lângă r jutorarea membri­ Atât dvoastră, cât şi ceialalţi func­ prin stircarea lor repede. In acest chip
lor cu împrumnturi ia caz de nevoie, ţionari şi căpetenii ale statelor de pe s’ar păstra totodată portul naţional şi
o converti datoriile locuitorilor dela Domenii, preoţi învăţători, veţi stărui s’ar reînvia vechia industrie casnică ro­
alte institute străine la însoţirile din deci din toată inima asupra trebuinţei, mânească.
localitate şi astfel dezvoltându-se lucrul, ca locuitorii să caute a se instrui Folositoare e şi capra, mai cu
pe lângă o conducere înţeleaptă şi un fie prin cetire, fie prin imitarea seamă pentru cei săraci. Aceasta trebue
control conştienţios, aceste însoţiri vor altora mai pricepuţi decât ei. Pentru însă supravegheată de aproape, pentru
putea realiza un profit din ce în ce tot aceasta au şcoalele de adulţi, bibliote­ a nu face stricăciuni la culturi şi plan-
mai mare şi vor putea împărţi pentru cile, conferenţele, de cari e vorba, cum taţiuni.
scopuri filantropice sume tot mai con- şi lucrările ce faceţi zilnic, avându-i tot­ Apoi în timpul ernii să se ocupe
ziderabile, aşa că cu timpul vor deveni deauna pe ei în vedere. cu micile industrii ca lucrarea lemnului,
nişte izvoare de binefacere pentru po- Le veţi arăta deasemenea foloasele, împletiturile de răchită, şi altele.
poraţiunea noastră dela sate. ce pot trage din cultura mai îngrijită Ţărancele asemenea nu se îndelet­
a pământului, care e cu atât mai rod- , nicesc în destul cu ale casei, ci chel-
(Va urma)
nic, cu cât e mai bine muncit. Aşa tuesc pe multe lucruri trebuincioase, pe
urmează tovarăşii lor din alte ţări, cari cari le-ar putea pregăti singure, cu pu-