Page 3 - Bunul_Econom_1906_02
P. 3
Nr. 2 B U N U L ECONOM Pag. 3
prin ura vrăşmaşilor; el nea Înălţat unde, până păşească, căci aşa va putea aduce mai mult Cu rîvnă începu Şaguna a lucra ca scaunul
aci nimic nu aveam, falnicele institute de folos neamului! A şi adus, şi a fost şi mul episcopesc văduvit să se întregească in cea
cultură, cari răspândesc ilumina Învăţăturii ţumit cu preoţia, căci a zis odată: >de m’aşi mâi scurtă vreme, căci ştia că turma fără
în sinul pop. rom; nea ridicat şcoale; nea naşte de 100 de ori, de 100 de ori preot păstor uşor e sfâşiată de lupi. Şi avu mân-
Înfiinţat marea şcoală a vieţii Asociaţiunea; m’aşi face.» găere pentru ostenelele sale, căci Ia aduna
nea făcut tipografie, unde să-se tipărească Aşa îşi cunoştea el chemarea de preot rea protopopilor din Turda fu şi el socotit
cărţile de sufletească hrană dădătoare, ne-a şi din dragostea şi însufleţirea lui ar trebui ca candidat şi trimis împreună cu alţi doi
făcut fundaţiuni, de unde să se ajutore fiii să se adepe preoţimea de azi protopopi la împăratnl spre întărire. Drago
poporului şi năcazurile şt lipsele lor; toate stea şi Încrederea ce o avea împăratul pentru
Isprăvind cu teologia la Vârşeţ să făcu prof.
aceste tot atâtea arme puternice pentru apă Şaguna adusă cu sine, câ deşi Şaguna avea
distins şi secretar metropolitului sârbesc, fru
rarea vieţii noastre azi şi In zilele de apoi voturi mai puţine el fu întărit. Mâna lui Dzeu
moasă slujbă — dar el crezu că nu 6 va
Inpotriva vrăşmaşilor ce să năpustesc asupra dreptate a făcut, căci nici unul din bărbaţii
pute sluji după cuviinţă, lui Dumnezeu şi
noastră. câţi îi aveam in acea vr»me nu se putea ase
* oamenilor şi în scurtă vreme hotărî povăţuit măna cu vicariul Şaguna precum ne vor arăta
de un gând chibzuit a se călugări. —- La
faptele sale.
întrebat fiind cine a fost acest bărbat, 1833 când avea el 24 ani să lăpâdă de toate
(Va- urma)
care a dat cea mai frumoasă zestre neamu bunătâţ le pământului de neamuri de pretini
lui său şi cum a ajuns la făptuirea atitor şi îşi jertfi viaţa numai slujirei lui, să călugări,
lucruri" măreţe, iată ce spun In scu rt. primind în călugărie numele de ĂTldreiu. Activitatea
* * Aceasta fu clipa când să dete a trăi întru „Reimiuiiei roMne de agricultori" din
■ toate după învăţăturile Mântuitorului, dar
Pe la începutul veacului trecut departe comitatul SiMiului în anul 1904.
hotărî totodată a-şi jertfi această viaţă pentu
de sinul poporului român trăia o familie, care (Urmare şi fine.)
mărirea poporului seu.
la anul 1809 fu binecuvântată del a Dzeu cu
In scurtă vreme după călugărie ajunse
un fiu numit în botez Anaslasiu după mama Din datele, prezentate de direcţi
mai marele mănăstirilor Hopara şi Corii. In
sa Anastasia, femeie harnică şi evlavioasă. unile însoţirilor încă necercetate de dl
Creştea acest copil necunoscut şi puţin ştiut tre zidurile acestora adună cele mai preţioase Herţa, relevăm următoarele:
de suflarea românească, iar când fu de 13-14 documente, de cari se folosi la ridicarea bi- j ) însoţirea din Roşia săsascâ cu
ani rămase orfan de tată, ca mai departe să sericei noastre când veni la noi. 50 membrii în 1904 şi-a urcat capita
se ridice numai sub îngrijirea celei mai alese Ca archi mândrit la aceste mănăstiri îl lul neatacabil la cor, 1672 42 şi cel de
maice, care a crescut pe cel mai vrednic fiu. găseşte anul 1846, an în care a răsărit întâ rezervă la cor. 640 03. In acest an în
Până Ia 21 ani trecu prin toate şcolile iul luceafăr luminos pe ceriul întunecat de soţirea a avut cor. 169 20 venit curat.
junele cu minte şi din familie bogată. Mân- veacuri al vieţii noastre româneşti. In acest Depuneri are de cor. 6,396 90, preten-
tuind cu şcoala, îi stau deschise cărări spre an a avut de grijă Dzeu mai mult decât ori ziunile ating cifra de cor. 15,644 —-,
viaţa cea mai dulce spre mărire şi fericire, când, căci hotărîrea împărătească dela 27 faţă de cari pe lângă fondul neatacabil
căci avea minte luminată şi era plăcut tutu Iulie îl trimite vicar în dieceza văduvită a şi cel de rezervă şi pe lângă depune
ror câţi îl cunoştea, chiar străinii îl iubeau Ardealului. Din bogăţii ’ şi bunătăţi veni el rile spre fructificare, datoria la »Albina«
mult, însă el s’a lăpădat de partea cea ma în o dieceză săracă, cu un popor şi mai să cu cor. 5,900"— şi părţile fundamentale
plină de farmec a vieţii. Călăuzit de drago rac şi năcăjtt din nemila străinilor. Biserica cu cor. 1,000— .
stea neînvinsă şi simţind puternica che ca şi naţiunea erau-în starea cea mai mizeră, g ) însoţirea din Jllo/m, întemeiată
mare îşi alese calea cea mai spinoasă, amorţite şi înţelenite de suferinţele de vea în 1898, la 31 Decemvrie 1904 a nu
calea preoţească, căci el voia ca prin muncă curi. Insă sărăcia şi viaţa noastră oropsită îl mărat 208 membri. Ea a acordat îm
şi luptă să-şi câştige nemurirea. Cunoştea el îndeamnă să fie tare, îî suflă putere pentru prumuturi în suma de cor. 17,189.— ,
bine greutăţile cu tari se luptă un preot, muncă uriaşă şi călăuzit de Domnul sfânt de dispune de un capital neatacabil de cor.
dar dragostea aprinsă în sufletul seu îl În a ne da şi face tot ce putea, începu cu mare 12,497 92 şi de un tond de rezervă în
demna cu putere ca pe cariera preoţească să sirguinţă a vindeca ranele cele mai arzătoare. sumă de cor. 408 07:.
ce era la picioarele lui. Marietta puse Coşăr- — Pe azi —- zise întorcându-se spre
Soulaţl-vă.
cuţa lângă el şi să grăbi la mama-sa. mama Mârietei, — veţi ave din ce trăi, mâne
earăşi voi veni spre a şti cum vă aflaţi. Cumpără un Ţigan, de la un Ovrei deia
— Mamă! — zise rugătoare şi scutura
Şi cu paşi mari să grăbi din odaie fără de vând haine vechi, nişte nădragi roşii, de
umerii celei agrăite, — un străin este aici.
să aştepte mulţămită, cutremurându-se de cele unde i-o fi avut ovreiul. De când îi cumpără
Femeia îşi ridică ochii înpaenjiniţi şi şopti
ce văzuse. Nu ajunsese încă în drum, când s’au dus boii dracului, că se fudulea ţiganul
tremurător: cu ei de par’că cine ştie ce avea.
dinapoia lui auzi un vers chemător. Era Ma~
— Oh, signore 1 oh signore 1 Când veni Dumineca, ce ’i trecu prin
rietta, care fugea după dânsul, ţinând în
— Femeie, — zise cu glas înăduşit gând Ţiganului?... să se ducă la biserică să-l
mâni buchetul de camelii.
Ole Buh şi păşi la mama Mariettei, — n'ai vază toţi credincioşii şi să se minuneze de
— Signore, signore ! — striga. — Du-ţi
trimis după medic? aşa frumseţe de nădragi.
şi florile cu d-ta.
— Nu, nu, noi suntem cu mult mai Apoi copila îi apuca mâna, o sărută şi Să duse.
săraci decât să alergăm la medic. zise: Maica preacurată îţi va răsplăti pentru-câ Când să întie în biserică, cum s’a în
— Aşa dară — continua Ole Buli, — ne-ai ajutat, signore. In florile îmbiate noroc tâmplat câ chiar începea popa să cetească
trebue să cerem aici stat, Mariettă, vină aici, îţi vor aduce aceste d-tale. evanghelia şi sătenii tocmai să puneau în
eată banii Fugi în oraş şî adă pâne, lapte şi Cuvintele acestea a copiliţei îl atinseră genunchi să asculte citania.
poame. Medic voiu trimite însumi. Fi liniştită adânc pe Ole Bull. Ţiganul, ce i să păru, că pentru el să
femeie 1 ■— Mulţămesc Marietta, -— zise şi lua pune lumea îngenunchi, văzându-1 aşa frumos
După aceste cuvinte scoase portofoliu buchetul de camelii din mâna tremurândă a îmbrăcat.
din buzunar şi Si vărsa conţinutul în mănile copiliţei. O de s’ar putea preface în dar of- Atunci zise aşa cu bunătate în glas:
Mariettei. Deşi ultimii bani îi erau aceştia şi tatui tău. Sculaţi-vă, sculaţi-vă, lasă oameni buni, <
deşi sub greutatea gândurilor sale mai că să (Va urma,) că şi eu am fost ca voi!
nimicia, totuşi ce era lipsa lui faţă de această
sărăcie, ce i să înfăţişa!
