Page 3 - Bunul_Econom_1906_03
P. 3
Nr. 3 B U N U L E C O N O M ------- Pag. 3
umezală, ca se poată ferbe; mai departe milor de mătasă, sau producţiunea mă- de prăsilă, le capătă în cinste. Doritori
e bine a planta în jurul grămezii şi tăsei. Aceasta îndeietricire este una din de a prăsi astfel de frăgari, arbori, fo
câţiva frăgari (duzi), cari pi in nmbra cele mai bănoasă, şi precum să ştie ţi lositori, au să se adreseze tot Ia inspec
lor încă împiedecă evaporarea materiilor nuturi întregi din Italia şi Franţa s’au toratul de mătăsărit, amintit mai sus,
nutritoare ale gunoiului. îmbogăţit şi au ajuns la o stare înflo din Szegzârd.
Precum este păgubitor a arunca ritoare numai prin creşterea vermilor Având în vedere eă 100 de cor.
gunoiul, când se scoate de sub vite de mătasă, pentru că , mătasa să poate mai mult la an pentru un plugar este
cu furcoiul îu toate părţile, apoi a lăsa întrebuinţa în foarte multe chipuri, şi o sumă destul de însemnată, şi că aceasta
udul ca să se scurgă din grajd sau aceasta e pricina, că ea este una din cum am arătat, să poate câştiga cu
gramadă, fără al întrebuinţa undeva, materiile cele mai căutate şi mai bine mare înlesnire, fără a împedeca celelalte
tot aşa de păgubitor pentru plugărit plătite. lucrări de acasă sau din câmp, nădăj
este şi a aduce gunoiul pe câmp şi acolo Precum în alte ţări creşterea ver duim, că să va face o pornire spre bine
a-1 lăsa In grămâjioare mai mici timp milor de mătasă a adus bunăstare şi în această privinţă.
uitat în arşiţa soarelui, expus vânturilor înflorire, tot aşa ea poate aduce şi la noi.
şi ploilor, până când se scurge din el Frăgarii (duzii), cu ale lor frunze .... ~h §®§k — -
toată puterea nutritoare. să hrănesc vermii de mătasă cresc şi ",. i
Lucră deci tare greşit economii le umblă bine în toate ţările locuite de De pe Domeniile Coroanei.
aceia, cari socotesc gunoiul vitelor ca Români. Deci unde este la îndemână
pe o materie nefolositoare, de care voesc frunză de frăgar, creşterea vermilor de Dl loan K a 1 i n d e r u, prezidentul Aca
a se scăpa cât mai curând şi cu ori ce mâtasâ să poate începe fără zăbavă. demiei Române din Bucureşti, şi administrator
preţ; lucră tare greşit şi aceia, cari lasă De altă parte i abia este vr’o înde al domeniilor Coroanei, a adresat tuturor
grămada de gunoiu din curte de o ri letnicire, care să se poată săvârşi de fe agecţ*lor de pe moşiile, care formează pro
prietatea Maiestăţii Sale regelui Carol, un
sipesc porcii şi alte: vite în toate părţile: mei de bătrâni şi chiar de copii. Ori circulariu cu privire la aceea ce au a Face
unii ca aceştia să asamănă nebunului care plugar, ce-şi are căsuţă sa, şură pentru a lumina poporul, a’l aduce la dor
din poveste, care şi-a aruncat punga satf măcar un şopru curat, poate să se de muncă şi la chibzuealâ bună în ce pri
cu bani într’un lac afund şi striga cât veşte întrebuinţarea prisosului muncii sale aşa,
il lua gura, că moare de foame. Aşa îndeletnîciască cu creşterea vermilor de ca să nu ducă lipsă în viitor. Circularul e
mătasă, dacă nu-i lipsesc cîţiva frăgari
plin de poveţe bune, cari pot fi aplicate şi
fac şi plugarii, cari fac astfel de greşeli la poporul nostru, de aceea îl reproducem
cu gunoiu, să căesc după aceea, că au la uliţă, în curte şi In grădină pentru în întregime după cum urmează:
hrana vermilor.
dus atâtea şi atâtea cară de gunoiu şi (Urmare) ^
totuş au avut culesuri slabe. Vezi bine, Mare înlesnire este în creşterea Aceiaş îngrijire să cuvine şi vermi
că culesurile au fost slabe, dacă şi gu vermilor de mătasă şi din pricina, că
noiul a fost rău şi fără nici o putere ea să face intr’un timp, când nu s’au lor de mătasă care era odată în floare
şi făcea fala femeilor române de la ţă
nutritoare în el. pornit din greu celelalte lucrări econo
loan Georffescn mice şi pentru-că ea nu ţine mai mult rancă până la Domniţă.
decât 7 săptămâni. In timpul acesta După** cum aţi văzut din circulara
scurt ar putea câştiga fiecare familie ce v’am adresat, cu prilejul trimitere!
Creşterea fermilor de mătas?. românească dela 100 cor: în sus, după cărticelelor despre gândacii de mătasă,
cum are la îndemână frunză mai multă această lucrare nu cere nici timp prea
In numărul trecut al Bunului Eco sau mai puţină. Şi cum lucrarea aceasta, mult, nici cheltuieli mari, şi să poate
nom am dat geţi tor i lor noştri îndruma uşoară fiind, o pot săvârşi chiar şi copiii face cu ajutorul chiar al copiilor. Tot
rea de unde îşi pot câştiga ouă pentru neharnici pentru altceva, femeile şi bă atunci vă mai făceam cunoscută înte
vermi de inâtasă, adecă dela »Selyem trâni, credem că toţi avem datoria de meierea societăţi Tesăloarea după în
tenyesztesi felugyeloseg* în Szegszârd. a stărui pentru creşterea vermilor de demnul şi snb ocrotirea M. S. Reginei,
Rugârile sunt a să trimite prin antistiâ mătasă In comunele noastre. care a luat în de aproape priveghere
comunală sau prin împuternicitul culturii încât pentru prăsirea de frăgari, dezvoltarea acestei îndeletniciri.
vermilor de mâtasâ. în ţara noastră e o înlesnire, ce nu să Am nădejde că străduinţa d-v. în
Intre mijloacele de a înainta în găseşte ori şi unde. Anume: comunele această direcţiune va fi fericită, de oare
bunăstare, să numără şi creşterea ver- şi şcoalele, cerând sămânţă de frăgari ce în urma instrucţiunilor ce v’am dat,
—- Buchetul de camelii ? —- întrebă Ole cui de mulţi invidiat al d-nei Malibran, dară — Un vechi cunoscut din Pariz, — răs
Bull surprins. şi mult batjocurit pentru jalusia fără margini punse artista, care începu a-şi petrece cu
— Da, însă cine ar face aşa faţă sur faţă cu ia. gluma începută, cu carea putea potenţa jalusia
prinsă dacă o femeie îl roagă de o comple- — In fine m’am reîntors iubita mea, — fără temei a logodnicului ei.
sanţâ. Aşa cred, că acest buchet ar sta de zise acesta — nimic mai nesuferit decât Şi încă un cunoscut parisian, — strigă
minune pe vestmântul meu. La concert la-şi vizitele de politeţă. >Pururea acele-şi întrebări Beriot, pe care il aduse tot în mai mare
acâţa de brâu. şi aceleaşi răspunsuri, acele-şi laude compli iritare răspunsul ocolit. — Spune-mi îndată,
Ole Bull zinribi trist. mente. Intinde-mi însă acum mânuţele tale numele!
— D-na mea — zise mă bucur, că cel delicate! Altmintrelea cum ţia-i petrecut în — Şi dacă nu o aşi face?
puţin în ăst mod pot participa la concertul absenţa mea? —; Te a şi pedepsi aspru.
d-tale. Aci sunt florile! A mă pedepsi ha, ha, ha! E şi mai bine.
— Foarte bine — zise cântăreaţa suri-
— Mulţămesc — zise cântăreaţa şi luă zând cu şireţie cătră logodnicul ei, Priveşte numai Charles, — conţină cântăreaţa
buchetul, — darul d-tale mă va ridica ta rîzând, — acest frumos buchet de camelii
— Aşa ? — z:se Beriot contfâgându-şi
perfecţiunea mea cea mai înaltă a artei, Adio! încă l-am primit dela el!
sprâncenele. (Va urma)
— Adio, d-na mea 1
— Şi cu ce, dacă e permis să te întreb?
Abia părăsi Ole Bull odaia, când pe o
uşâ laterală întră un bărbat în care la prima — Am avut oaspe Charles, un domn!
vedere se putea recunoaşte un artist: Charles Un domn? nu ţi-am interzis odată pen
de Beriot fusese artistul de curte al Maies- tru totdeauna de a primi oaspeţi şi încă în
tftţii Sale împăratul Holandei şi era logodni- i ■ , e
