Page 4 - Bunul_Econom_1906_03
P. 4
BU NU L E C O N O M , Nr. 3
avem plantâţiuni întinse de duzi în a- vindecarea multora din relele actuale, soane, a monarhului, ci voinţa poporului — .
oest scop. trebue mai întâi combătută energic suveranitatea poporului — representată de
In ce priveşte pe sătenii cari nu credinţa, că lipsa de pământ e singura adunarea naţională, care îşi alege un pre
an de loc sau foarte puţin pământ, sâ pricină a sărăciei şi că săteanului nos şedinte pe timp de 7 ani),
pot face, cum am zis, muncitori agri tru nu i să cade să tacă şi altceva de Implinindu-se în 18 Faur a. c. 7 ani
coli speciali sau meşteşugari: cât agricultură. Nu să impune aceasta de când Loubet ocupă locul de preşedinte
Agricultura a luat de un timp în cu atât mai mult cu cât lipsa de pă al republicei Franţa, el ne mai voind să
coace un avânt îmbucurător şi are ne- mânt aşa cum să înţelege, azi să va fie reales, adunarea naţională a treia a repub
voe de braţe tot mai iscusite. Afară de simţi totdeauna. licei Franceze convocată pe 18 Ianuarie st.
aceea să face mult mai intesiv ca în- (Va urma) n. in palatul dela Varsailles (lângă capitală
nainte, aşa că mulţi proprietari, cu tot Paris) a proclamat ales de preşedinte pe
ajutorul ce au dela diferitele aparate şi un nou period de 7 ani, cu o majoritate de
maşini, sunt siliţi a aduce lucrători de Din îearâ şi din 449 voturi pe republicanul Clement Fallieres,
aiurea, pe când mulţi din ţărani îşi perd faţă de naţionalistul Doumer care a căpătat
vara; în loc să caute de lucru acolo numai 371 de voturi.
unde să cere. In această situaţie ne-am Război vamal Intre Austro Un Taroîa.
aflat şi noi, mai ales la Domeniile Sa- garia şi Sârbia.
dov şi Segarcea, unde a trebuit să se Cu cât ne apropiem mai tare de pri
aducă muncitori de peşte Dunăre plâ- Regatul Serbiei a încheiat cu principa măvară, cu atât mai dese sunt ştirile îngri
tindu-Ii-să anul până la 60000 lei. tul Bulgariei uniune vamală. Pertractările au jitoare cari vin din Macedonia. Să vorbeşte
ştiut aşa de bine să le tăinulascâ, încât abea adecă că la primăvară Bulgarii vor face o
In străinătate, unde cultura pămân
săptămânile trecute a pătruns vestea în pub rescoală generală în vilajetul Ueskiib. —
tului a ajuns la o însămnată dezvoltare,
sunt mulţi ţărani al căror singur venit licitate, pecând Sârbia începuse deja pregă Deoarece însă revoluţiile şi răznvriţele anun
e priceperea câştigată în practică sau tirea negoţierilor cu Austro Ungaria pentru ţate dinainte, nici odată n’au reuşit, să nă
şqoji. Avem şi noi astfel de şcoale, de reînoirea convenţiei comerciale care expiră dăjduim că şi aceste ştiri sunt numai nişte
cele practice, al căror scop e creiarea acum în Martie. îndată ce lucrul s’a aflat, manevre ale speculanţilor bulgari.
Austro Ungaria a pvovocat Serbia să se
muncitorilor speciali pentru agricultură
şi cele Talte ramuri ale sale, cum sunt declare şi tot-odată a provocat-o să nu îna
viticultura, horticultura, arboricultura. inteze parlamentului sârbesc projectul uniunii Q- noaaă reuniune agronomică.
Acestea să găsesc până acum, sau re cu Bulgaria, căci la dincontră va întrerupe
negoţierile pentru noul tractat comercial.
lativ înapoiate sau pe mâna altora, aşa Cetim în „Telegraful Român“ că în
Sârbia după chipzuiala consiliilor de mi
în cât oferă un câmp larg celor ce ar sf. sărbători ale Naşterei Dlui la Abrud,
voi să se devoteze lor. In alte direc niştrii a răspuns hotărît Austro-Ungariei, că după terminarea adunării generale a co
ţiuni s’a făcut deja această salutară nu poate împlini dorinţa (adecă porunca), munităţii de avere din Abrudsat, ţinută
schimbare, şi e de dorit să se realizeze cât deoarece aceasta ar 'jigni demnitatea suvera în sala cea mare a şcoalei de acolo,
mai curând şi în cele arătate mai sus. nităţii statului neatârnător. — şi după frumoasa şi instructiva vor
După asta a urmat mai de grabă, ce
Am chiar intenţiunea să întemeez pe bire a dlui advocat Dr. Vasile Fodor,
era de altcum de prevăzut, Ungaria a închis la propunerea preotului Iosif Gomboş,
fie-care Domeniu câte o modestă şcoală
în care copii locuitorilor să se deprin prin o ordinaţiune telegrafică a ministerului poporul întrunit în număr de peste 500
dă imediat după terminarea cursurilor de agricultură graniţele prntru importul de persoane, cu mare însufleţire a decis
primare cu lucrările agricole raţionale. vite, porci, şi gaiiţe (hoară) din Sârbia, pe înfiinţarea unei reuniuni economice,
motiv, ca să nu se lăţească şi în Ungaria
Am văzut multe de acestea în Germania S’a ales apoi comisiunea pentru a
şi ’mi aduc aminte mai cu samă de boalete de vite care au isbucnit în Sârbia. pregăti şi prezenta proiectul de statute
una depe un Domeniu al Principelui de Dacă această stare de lucruri să vâ şi a convoca adunarea de constituire.
Hohenzollern la Sigmaringen, care a dat menţine până când tractatul cel vechiu comer Dl Dr. V. Fodor a predat cu aceia
rezultate minunate. Aş fi dorit să le cial expiră, atunci să va începe răsboiul ocaziune o sumă de 50 cor., menită drept
pot introduce cât de curând, dar deşi vamal, cum s’a pornit în anul 1886 între premiu pentru cei ce să vor distinge
nu cer sume mari, trebue să aşteptăm România şi Austro-Ungaria. pe terenele economice. Şi a pus la dis
sfârşirea celor l’alte lucrări, cum sunt Urmările acestor întâmplări neaşteptate poziţia reuniunei o bibliotecă, constătă-
construcţiile. Până atunci însă d.v, ur să şi resimt în capitala ţerii în Budapesta, toare din 72 opuri, de cuprinse eco
maţi a învăţa pe săteni, în conferinţe Aici cei interesaţi au şi convocat o conferenţă nomice.
şi mai ales la câmp în cursul muncii ca să se sfătuească ce e de făcut dacă gra Felicităm cu căldură aceasta por
explicându-le cum să lucreze mai bine. niţa Sârbiei va rămânea închisă pentru im nire frumoasă şi îi dorim prosperare,
portul de carne. Şi s’a şi recercat ministrul
... De asemenea meseriile sunt o căci în adevăr Abrudenii prin acest pas
de agricultură ca să deschidă cel puţin gra
bună bază de existenţă: ele îngădue al lor conlucra în mod real şi practic
niţa României pentru acest import.
adese omului o viaţă liniştită de cât a Că să va deschide iară graniţa României la înaintarea economică a poporului,
plugarului care e mai expus. înţeleg de ori nu, asta nu să poate ştî înainte, dar una atât de dorită din partea tuturor. Ne
o cam dată pe meşteşugarii cari luc cade bine, când vedem, că un advo
să poate deduce din acest conflict iscat între
rează pentru populâţiunea rurală, şi cari Serbia şi Austro-Ungaria, anume, că preţul cat vrednic dând mâna cu distinsul
stabilindu-se la sate ar putea să-şi ago preot Iosif Gomboş conlucrâ împreună
vitelor şi prin urmare şi al cărnii să va ut ca
nisească traiul eu înleznire mai cu sea la realizarea dorinţelor accentuate de
mă dacă vor ţine paş cu cei dela oraş. de bună seamă. atâtea ori în coloanele revistei noastre.
Făgăduim că vom ţinea pe cetitorii
Ca pildă puteţi da pe copii locuitorilor noştri în curent cu ceea ce să va mai întâm Dorim ca dînşii să aibă pe terenul acesta ‘
cari au fost trimişi şi susţinuţi de noi mulţi imitatori în toate părţile locuite
pla în urma acestora.
în şcoalele de meserii şi cari acum lu de poporul român, căruia prin aceasta
crează în atelierele noastre, în condiţiuni Franţa. i-să face posibilă asociarea după care
bune. ! Alegerea noului preşedinte. (Franţa va avea folos şi moral şi material.
Dar pentru a putea ajunge la o după cum ştim este republică, asta înseamnă Aceasta pornire ar fi de dorit să se
îndreptare pe această cale, în care văd că aci nu domneşte voinţa unei singure per ajutoreze din partea asociaţiunei pentra
