Page 5 - Bunul_Econom_1906_10
P. 5
Nr. 10 BUNU L ECONOM Pag. 5
în lungul „ căsuţelor. La 5 z la după Stipendii pentru industriaşi tineri. că statul neavând de unde coperi spe
ieşirea din ou, căţeii cresc atâtf încât sele a luat un împrumut de cont cu
umplu căsuţele. Ei se îndoapă cu mân rent la băncile din Budapesta -în mă
care de rezervă, care să-i hrănească Camera de comerciu şi industrie rime de 100 mii. Cor.
mai multe zile. La nouă zile dela ouat, din B r a şo v face cunoscut, că mi /• • * :
îngrijitoarele opresc hrănitul căţeilor, nistrul de comerciu r. u. acoardă două
şi ii închid în căsuţe, acoperind gura stipendii de câte. 1082 coroane la doi Regele Carol al României
acestora cu un -câpăcel subţire de ceară. industriaşi tineri, din interesele fundaţiu- pleacă la 23 Martie n. din Bucureşti
Acum nu mai poartă altă grije de ei, nei lui Frideric Voigtlănder »Maria Va- în străinătate şi — precum să svoneşte —-
decât aceea de a le ţine căldura tre leria«. va merge pentru recreaţie la Lugano,
unde va rămânea 3 —4 săptămâni. Re
buincioasă. Pentru puii de lucrătoare, Cu stipendiile acestea vor fi îm gele va fi însoţit şi de Regina. In călă
căpăcelile sunt foarte puţin umflate în părtăşiţi acei industriaşi tineri sau calfe
toria lor Suveranii să vor opri pnţin Ia
afară şi să deosebesc de căpăcelile cu mai vechi, cari preluând industria tată
Viena, unde probabil va avea..loc o
•cari e închisă mierea, prin aceea c ă . lui lor o lucrează mai departe, sau sunt
întrevedere Intre Regele Carol şi îm
acestea sunt drepte. Larva toarce o go- pregătiţi de a o lua şi cari sunt lipsiţi
păratul Francisc Iosif I.
goaşe foarte subţire, în care se închide de mijloace, sirguincioşt şi dibaci. In
cu totul, îşi schimbă pielea şi se pre dustria aceasta însă trebue să cadă în
face în nimfă. (Va urma)., categoria acelpra, cari sunt legate de Posta, telegraful şi telefonul
dovedirea priceperei meseriei. Stipen In anul 1904. Conform , statisticei a-
DELA BRAD. diile să dau în scopul perfecţionării în părută acuma acestor instituţiuni de
meserie, ori pentru aranjarea atelierului stat ale patriei noastre, ţifrele cele mai
P r e l e g e r i e c o n o m i c e . (lucrătoarei), resp. pentru provederea lui interesante sunt următoarele; întreg per
cu cele de lipsă, ori şi drept capital sonalul ocupat la postă, telegraf şi te
In 4 Martie n. a. c. s’a ţinut pre
de explotare. lefon a fost de 26,907 persoane. Lun
legere în Baia-de-Criş în sala şcoalei gimea liniei telegrafice este de 23,436
•de stat. Dr. P. Oprişa a vorbit despre La aceste stipendii pot competa kilometrii, a liniei telefonice de 19.551
acei măestri sau calfe cu locuinţă sta
Asociaţiune şi Dr. I. Radu despre cul km. S’au expedat în decursul anului
tura vitelor eu 51 vederi frumoase. bilă în coreul camerei din Braşov (comit. 439,984.430 epistole, 144,096.867 ga
S’a tractat despre fiinţa şi scopul, Braşov, Târnava-mare, Sibiiu şi Făgăraş), zete, 9,115 220 telegrame şi s’au făcut
cari şi au împlinit datorinţele militare
conducătorii şi aşezămintele culturale, 63,319 263 vorbiri telefonice; Venitele
■organizarea şi datorinţele fiecărui Român sau au scăpat de miliţie şi cari şi-au
lucrat meseria ca atari: calfele cel puţin totale sunt de 56,705.308 coroane şi
faţă de Asociaţiune, întrunirea tuturor eşitele 39,544.837 coroane.
Românilor de aceiaşi limbă şi origine, 5 ani, iar' măiestri cel puţin un an. *
cari prin învăţătura cea adevărată tind Timpul petrecut la miliţie nu poate fi
spre progres. luat în conziderare ci numai timpul fap Prim ul întră meseriaşi. Măes-
tic de praxă în atelier. trul măsar, dl Emil Petruţiu, pătruns
Asemenea s’a tractat despre acei
râmi de economie, cari sunt mai potri Rugările adresate ministerului de de însemnătatea, ce o are pentru me
viţi pentru ţăran, prin a căror Îndelet comerciu r. u. scrise în limba maghiară seriaşi «Reuniunea sodalilor români din
nicire; îşi poate începe şi asigura baza şi instruate conform ordinaţiunii minis Sibiiu« a ţinut a să înscrie între mem
de existenţă şi materială şi morală, teriale sunt a să înainta cel mai târziu brii pe viaţă ai numitei Reuniuni, cu
cum sunt economia vitelor cornute, până în 31 Martie n. c., camerei din taxa de 50 cor. Dl Petruţiu, care este
• cailor, oilor, porcilor şi a galiţelor (hoară). -Braşov. un bun măestru, cu mulţime de calfe
Pe lângă protopopul gr.-cat. Const. Desluşiri amănunţite asupra condi- şi învăţăcei, cu casă proprie cu etagiu,
Pop din Baia-de-Criş au luat parte ţiunilor, compunerii rugărei, documente este primul membru pe viaţă înscris la
prot. I. Suciu din Brad, 2 învăţători din lor de aclus etc. — dă biroul camerei. Reuniunea meseriaşilor sibieni.
jur, 3 preoţi, apoi protopretorul din
Atragem şi din parte-ne luarea
Baia-de-Criş, învâţătoarea de stat de aminte a celor interesaţi asupra acestor Nenorocire s’a întâmplat Luni la
iacolo şi încă vre-o 2 maghiari şi la stipendii. amiaz pe Dunăre la Budapesta. Cinci
170 ţărani şi meseriaşi din Baie şi jur. sprezece cofăriţe şi 7 bărbaţi porniseră
La urmă prot. C. Pop a mulţămit Sibiiu, 10 Martie n. 1906.
cu o luntre pe Dunăre la vale spre
călduros în numele ascultătorilor. Comitetul «Reuniunii sodalilor ro inzula Cepei. S’a iscat însă un vânt
Şi întreg poporul a rămas mul- mâni din comitatul Sibiiu». aprig şi valurile răscolite an răsturnat
jţămit şi i-s’a dat prilej a asculta fapte Yic. Tordâşlano, Ştefan Daca, luntrea. Zece s’au înecat, 7 femei şi
măreţe din trecutul prezidenţilor Aso prezident. notar. 3 bărbaţi.
ciaţi unei şi poveţe folositoare pentru *
•economia lor. Moarte din Înveninase. Din
Duminecă în 11 Martie s’a ţinut Ştiri de tot felul. comuna Armeni ne vine ştirea, că unui
prelegere în Halmagiu. Să vor ţinea în ţăran de acolo i-s’a bolnăvit nu demult
viitor apoi în celelalte comune din Za - >Târg de vite de prâsilă la o vacă. Văzând, că vaca merge tot mai
rând rând pe rând în fiecare Duminecă, Sibiiu. Cu ajutorul statului şi al co
spre rău şi-a chemat doi pretini, cu
după programul întărit de comitetul mitatului Sibiiului să va ţinea la Sibiiu
ajutorul cărora a tăiat vaca şi a îm
central care a pus la dispoziţia des în 26, 27 şi 28 Martie st. o. târg de părţit carnea prin sat. N’a trecut' mult
părţământului 100 Cor. vite cornute de prăsilă. Cu osazia asta şi amândoi prietinii să bolnăviră şi în
Prelegătorii au fost întimpinaţi cu să vor împărţi şi premii în bani şi di scurt timp au şi murit. S’a constatat,
dragoste din partea poporului. De sigur plome de recunoştinţă. că amândoi s’au infectat şi aceasta i-a
la alte ocaziuni prin prelegerile Aso- * omorât. Au rămas de ei nouă copii or
ciaţiunei în şi din tot locul vor alerga Credit de cont curent al sta fani. Şi să zice, că mulţi dintre cei ce
cu toţii, căci e vorba de cultura, de tului la băncile din Budapesta. au mâncat din carnea aceea sunt astăzi
^înaintarea noastră.
Din cauza crizei politice dările nu să bolnavi greu.
La muncă, căci e timpul să înaintăm.
încasează, ceea ce a avut de urmare *
