Page 6 - Bunul_Econom_1906_10

P*g- 6 BUNUL ECONOM Nr. 10

B eţele Greciei la Viena. Săp­ Moarte de frică. Unui Jidan bo­ însurăţei de 100 de ani. In
tămână trecută a petrecut mai multe gat din Viena cu numele Kohn, îi plă­ Marisuril (Ohio, America) s’a făcut zilele
zile în Viena Regele Greciei. împăratul cea să se făloşească călărind prin par­ trecute o nuntă a cărei veste a trecut
Francisc Iosif I. a făcut Marţi Regelui cul parterului. Zilele trecute blândul lui peste ţări şi peste mări. Mirele, căpi­
o vizită mai lungă. Regele George a cal, s’a speriat, şi a luat-o techea cu tanul Kuhus, un veteran al războiului
primit în aceeaşi zi în audienţă pe mi­ călăreţ cu tot, care —- scriu gazetele —_ civil e în vârstă de 101 de ani, ear
nistrul de externe Goluchvwski. Audienţa striga în gura mare după ajutor. înainte mireasa tocmai de 100 ani. însurăţeii
a durat trei sferturi de oră. Să susţine de a-i sări într’ajuţor, cei-ce-’l petreceau, făcuseră cunoştinţă personală înainte
că a fost vorba şi de aplanarea con­ calul îl azvîrli pe stăpân, şi mare fu mi­ de aceasta cu .70 de ani, ear acum
flictului între România şi Grecia. rarea celor adunaţi în jurul lui Kohn, s’au luat în căsătorie. »Tinărei« păreche-
* că el fără să fi căpătat nici cea mai îi dorim dulci zile de miere i
Hoţ de 100 ani. Intr’o temniţă mică rană, era mort. S’a constatat că
preventivă din Paris e închis acum un a murit de frichi.
moşneag de 100 ani, din cauza unui * Târgurile din Ungaria, Transilvania şi Banat..
furt. Bătrânul îşi aşteaptă liniştit pe­ Dela 5. Mar. până la 11. Mft. v. 1906.
Mireasă sinupigaşă. O fată
deapsa şi speră, că va ajunge să pără­
tinără de vre o 19 ani dintr’o comună Dum I 5. Bălcaciu Hălmagiu mare.
sească temniţa încă în viaţă şi deplin
aproape de Pesta a încercat în zilele Luni 6. Apoldut mate. Ciuc-Sân-Domo-
sănătos. trecute să se sinucidă. Fata era mireasa coş. Egerb< gy. (com. Torda-Ara-
* nyos). Erdo-Szt.-Gyogy (până în
unui meseriaş, ,era decisă şi ziua cunu­
Cultivarea vermilor de mă­ niei şi ea îşi făcuse şi haina de mireasă 8-lea). Gorcson. Jombolia. Mânăs-
tase in U ngaria şi in Francia când a auzit că mirele a părăsit’o. In turul ung. Morisdorf. Pataid. Ş m-
leul S lvanie'. Zarand.
In anul 1904 s’au ocupat cu cultivarea desperarea ei s’a îmbrăcat în haina de Marti 7. Apold (com. Târnava mare). Cincu
vermilor de mătase 112.712 familii din mireasă, a aprins două lumini şi a beut mare. Mediaş (târg de vite de
Ungaria şi au produs 1,633.452 kilo­ prăsilâ. Sghetul-Marmaţiei (până
un păhar de leşie. Acum se luptă cu
grame coconi şi au câştigat 2,859.945 în 8-lea). Ţinea.
moartea. Mere. 8. B'lac. Capolna Orlat. Pojon (până
coroane, Un cultivator a produs cam * în 14-lea). Silvaşul de sus (până
14 y2 kilograme coconi şi a câştigat Populaţia îm părăţiei brita­ în 9-lia). Vajdaliâza,
cam 25 coroane. întreg câştigul, ce l-a nice numără conform unei publicaţiuni Joi Sepşi-Sân.- Georgiu (până în
adus cultivarea vermilor de mătase atât nouă 398,401.745 locuitori. Dintre 10 lea).
producenţilor de coconi cât şi munci­ Vin. 10. Şomcuta mare. Uzon.
aceştia revin asnpra Angliei cu Scoţia 11. Detta (Timiş). Roşia (până în
torilor din fabricele de mătăserit, a fost Sâmb
şi Irlanda 41,609.000. 12-lea).
în anul 1904 de 4,513 362 cor., ear
*
dela 1880 încoace 60,787 343 coroane. ■ ■ ■ ţ* Dumineca 3-a în Post, gl. 6, sf. 11.
In Francia s’au ocupat în 1904 cu cui- j Cea m ai ffrare fericire pe lume
tivarea vermilor de mătase 125.244 e sănătatea şi rmilţi au jertfit averi în­ D um , 5 M. Conon 18 A'exandru
6 SS 42 Martiri
19 Iosif Log.
Luni
familii, cu 12.532 mai , multe decât în tregi, ca să şi-Q,r câştige, dar’ de acele Marţi 7 M. d. Cherson 20 Nithita
Ungaria, şi au produs 7,825.485 coconi mai multe ori ţn^âdafr. Deci inventato­ Mere. 8 P. Teofilact 21 Benedict
şi au câştigat dela ei 17,420.000 cor. rul crucii duple electro magnetice R. B. Joi 8 f SS 40 Mart. 22 Paulina
In Francia un cultivator au produs cam nr. 86967, dl Albert Miiller în Buda­ Vineri 10 M. Codrad 23 Eberhard
62 y2 kilograme coconi şi a câştigat pesta V. Vadăszutcza 52/G, a pus la Sâmb I I P . Sofronie 24 Gavriil
cam 139 coroane. Cauza pentru care dispoziţia lumii bolnave aparatul său, e Redactor resp. ADRIAN CRISTEA
în Ungaria nu ea avânt mai mare cul­ ştiut, că numai aceasta e în stare să
tivarea vermilor de mătase e lipsa de ajute acolo, unde alte mijloace nu mai
frăgari (duzi). In 1904 ministeriul de pot ; ceea ce documentează din nou şi
agricultură a împărţit gratuit 1332 ‘/4 următoarea scrisoare de recunoştinţă: EM ULZIUNE
litri sămânţă de frăgari, 7,699.973 vlăs- »Preâ stimate dle Miiller! De 30 ani
tari de frăgari de 2— 3 ani şi 119.048 am fost tot bolnăvicioasă, nu putem însemnează un amestec de uleu sau unsoare
frăgari mai mărişori buni de sădit. S’au mânca, m’am simţit totdeauna rău, dăr’ cu un lichid apătos. Laptele şi zmântâna sunt
sădit la loc atatornic 222,357 frăgari. de când mi-am adus aparatul dtale, din emulziuni naturale şi conţin grăsime de unt
Din 1880 până la 1904 s’au împărţit 23 April a. t şi de când îl port, mă descompusă în cele mai fine picături, împăr­
47,465 litri sămânţă de frăgari, 63,921.133 simt foarte bine, pot durmi, văd bine, ţite regulat. In forma aceasta emulzjunea lui
vlăstari de 2— 3 ani şi s’au sădit sta­ am poftă de mâncare, cu un cuvânt S c o t t este o emulziune din cea mai bună
tornic 4,128 680 frăgari. Acum nu se sunt deplin sănătoasă şi îţi mulţâmesc unsoare de peşte medicinală din Norvegia
ştie câţi din aceşti frăgari mai există din inimă că mi-ai dat eară plăcere să mestecată cu hipofosfiţi de var şi natron.
şi câţi stau la dispoziţia cultivatorilor, trăiesc. Cu stimă Roşa Schirl, văduvă In toate cazurile unde folosirea unsoa-
de vermi de mătase. In Ungaria sunt de geometru, Kesmark. rei de peşte este necesară, merită emulziu-
cu totul 5 torătorii (fabrici) de mătase: * nea lui Scott să fie preferată, pentrucă nu
îa Tolna, Panciova, Neoplanta, Gyo'r, Catastrofă In minele de căr­ numai este gustoasă, dar’ şi uşor dc mistuit.
Komărom, Lug. j La aceste lucrează buni dela Courrieres în Francia. Pentru vetitabila EMULSIUNE a lui,
cam 500.000 lucrători şi produc mătase 1200 de băeşi şi au perdut viaţa în mi­ SCQTT garantează semnul adaus aici; »un
în preţ de circa 4 milio ine coroane. nele dela Courrieres în urma unei ex- pescar ducând pe spate o ştiucă mare.»
* *
plosiuni provenită din cauză de foc care Se capătă în toate farm aciile.
Sinucidere groaznică. O fe­ nu u putut fi stins. Această catrastofă j A Cu provocare la această foaie, trimi-
meie cu numele Smith din America a- este cea mai mare care s’a pomenit . ţând înainte 75 fii. în maree poştale
parţinea unei secte care adoară pute­ până acum în Europa. Catastrofă a 2-a §ţ2p serveşte cu stelă de model
rea focului. Ea şi a construit un rug mai mare este cea dela Przibram în- IM * °r.'- BUDAI EMIL 9—10
djn cărbuni pe care l’a aprins, apoi tîmplată în minele de argint la anul Jit***' »Vărosi gyogyszertdra»
turnându-’şi. petroleu peste haine, s’a 1892; acesteia au căzut jertfă trei BUDAPEST IV., Vâczi-utcza 34/50.
urcat pe rug, şi a ars de vie. sute băeşi. o sticlă veritabilă costă 2 K . 30 fii.
*