Page 3 - Bunul_Econom_1906_22
P. 3

Nr.  22                                           B U N U L   E C O N O M                                            Pag  3

        periculos).  Ne  uităm  apoi  mai  întâiu   un  astfel de porc şi  s’ar însănătosa  acela   meu  nu  vrea  să  mă  înţâleagă  şi  a  dat
        la  buzele  de  desupt,  care  sunt  provă-   nu  să  mai  poite  îngrăşa  şi  din  intesti­  şi  mai  departe  cucute  vitelor  sale,  cari
        zufe  cu  o  carne  în  forma  vinei.  Vâna   nele  acelea  nu  să  poate  pregăti absolut   fiind  poate  şi  prea  flămând ',  au  mân­
        aceea,  dacă  e  porcul  sănătos  is  de  co­  nimic,  căci  toate  să  rup  în  bucăţele  şi   cat  lacom  din  acelea  şi  s’an  bolnăvit
        loare  roşie,  iar’  dacă  e  bolnav  e  de co­  trebuie  aruncate,  adec ă  îngropate în pă­  îndată.  Odată  numai  ce  văd  pe fcono-
        loare  neagră.  în  cazul acesta  avem  nu­  mânt  să  nu  mai  ajungă nime  la ele. Eu   mul  meu,  că  fuge  cu  pălăria  în  mână
        mai  decât  să  luăm  un  cuţit  (cuţit  mai   dau  sfatul  acesta  tuturor  oamenilor cari   după  un  alt  econom,  care  să  pricepea
        mic,  care  taie  bine  şi  să  nu  fie  ruginit)   să  ocupă cu prăsirea porcilor  să  facă nu­  să  înţepe  vitele  de  broască  grabnică.
        cu  acesta  tăiem  adecă  crepăm  sau  după   mai  în  telul amintitşi să-şi  cultive  planta   Norocul  lui,  că  sosind  ajutorul  încă  la
        limbagiul  poporului  nostru  îi  scrijelăm   spânz  în  grădină; apoi vara  când  e  căl­  timpul  potrivit,  i-s’au  întors  vitele  bol­
        din  spre  măsele  spre  dinţi,  dară  numai   dura  cea mare să dee în mâncare cornină   nave  şi  astfel  a  putut  să  scape  de  pa­
        la  falca de dmjos, de  ambele părţi. După-   (chisăliţă  înţeleg  nu  prea  multă,  însă   gubă.  De  atunci  de  câte-ori  mă  vede,
        ce  am  făcut  aceasta  punem pe  tăietură   nici  prea  acră  nici  prea  dulce  să nu fie   îşi  aduce  aminte  de  vorbele  mele  ade­
        sare” şi  frecăm  bine.  Atunci  căutăm  şi   mâncarea  porcilor  sau  să  poate  că   vărate.
        limba,  ca  să  putem  umbla cu  mâna  prin   după-ce  a  mâncat-  să  se  dee  puţină co-   Dar’  nu  numai  de  la  economi,  ci
        gura  porcului,  trebuie  să  avem  o  sulă   mină  să  mănânce,  în  totdeauna  dimi­  chiar  şi  de  la  păstorii  de  vite  să  re­
        care  o  înfingem  (împlântăm) cam  în vîr-   neaţa,  Prin  acreala  aceasta,  care  o  con­  cere,  ca  în  anumite  cazuri  mai  groaz­
        ful  limbei  şi ne uităm sub ea,  vom  vedea   ţine  comina,  porcul  nu  bea  atâta  apă,   nice  să  fie  şi  doctori  de  vite.  Păstorii,
        cele două glandule. Dacă sunt roşii atunci   mai  cu  samă în  acelea  locui i (sate) unde   cum  stau  ei  ziua  întreagă în jurul ciurzi-
        dovadă  că  limba  e  sănătoasă,  dar’  dacă   nu  e  apa  curgătoare.                 lor  de  vite,  pot  vedea  mai  curând, când
        sunt  negre  atunci trebuie şi acestea scri­     Domnii  veterinari  să  binevoiască   cutare  vită  nu  rumegă,  sau  nu mănâncă
        jelate  adecă  tăiem  glandulele  d’alungul   a ne  erta că noi nu  voim  a  abuza de  şti­  sau  când  cutare  vacă  să  gată  de fătare,
        şi  iar’  le  frecăm  cu  sare.  După ce  am   inţa  şi bunăvoinţa  D-lor însă noi  pe  sate,   şi  astfel  pot  să  le  dea  mai  uşor  ajuto­
        isprăvit  cu  gura,  atunci  luăm  o  rădă­  care  trebuie  şi  o  jumătate  zi  să  mergi   rul  de  lipsă.  Iată  pentru  ce  să  recere
        cină  de  spânz  uscat  îl  ascuţim  la  un   cu trăsura după  D-sa  apoi  de  multe  ori   ca  şi  păstorii  de  vite  să  fie  aleşi  din-
        capăt,  iar’  la  celalat  capăt  îl  legăm  cu   nu i  acasă  până vine nu  ştiu  ce  şi  cum,   tră  oamenii  cei  mai  cu  frica  lui  Dum­
        aţă  albă, şi după aceea  îngăurim  urechia   dar’  dacă  omul  să  pricepe  întru  câtva,   nezeu,  mai  cunoscători  de  vite  şi  de
        cea  stângă  a  porcului,  însă  la  proce­  încearcă  şi  Dumnezeu  îi  va  ajuta,  căci   boalele  acelora!
        dura  aceasta  observ,  că  sunt  3  vine  în   este  proverb  care zice:  ajutăte, că  Dum­
                                                                                                    Pe  timpul  când  să  ivesc  boale  li­
        urechea porcului, care să  pot vedea bine.   nezeu  încă  îţi  ajută;  apoi  să  şi  ajute  la   picioase,  să  recere  apoi  şi mai mult dela
        In  vîna  cea  din mijlocul urechii  îngăurim   toţi  care  încep  cu  Doamne  ajută.
        cu  sula  însă  peziş  adecă,  dela  vîrful                                            economi;  să  recere  anume,  ca  să fie cu
                                                                                   (L u cn l).  mare  băgare  de  samă,  că  cine  îi  întră
        urechii  cătră  cap  atât  d e  adânc,  cât  e
                                                                                             |  în  curtea  sau  grajdul  său,  oare  nu vine
        spânzul  de  lung  şi  avem  al  ţinea  timp
                                                                                             !  dintr’o  curte  molipsită  cu  boală  lipi­
        de  24  de  oare.  Dacă  urechea  să  va
                                                                                               cioasă ?  Că  oare  n’a  mers  şi  el  cumva
        imflama  (umfla)  dovedeşte  că  porcului
                                                                                               într’o  atare  curte  sau  grajd  şi  nu  s’a
        are  să i  fie  mai  bine.  După  cum  zisei
                                                               ■x    '    1   (Urmare  şi'fine).  curăţit  bine  mai  înainte  de  a  intra  la
        mai  sus,  că  boala  la  porc  vine  mai  în­
        tâiu  la  gură  apoi  la  limbă  şi  de  aci    Altă-dată  am  văzut, pe  un  econom,   vitele  sale?  Că  oare  cutare  vită  a  sa,
                                                                                               pe  care  o  vedea  tristă  şi cu pârul zbur­
        merge  în  jos  cătră  intestine  şi  chiar  şi   cum  a  tăiat  nişte  cucute  din  grădina
                                                                                               lit,  nu  este  cumva  atăcatâ  de  boală,  ca
        intestinele  le  atacă  în  modul  cel  mai   sa  şi  ducea  cu  corfa  să  le  dea  oiţelor
                                                                                               să  o  eespartâ  îndată  de  cătră  cele  să­
        grav.  Dacă  a  ajuns  până  acolo,  trebue   aşa  verzi.  Din  întâmplare  trecând  şi eu
                                                                                               nătoasei, ş.  a.
        să  piară,  căci  pe  intestine  să  fac  nişte   pe  acolo,  i-am  zis:  că  cucutele  verzi
        beşicuţă  de  coloare  vânătă.  La  pipăit   sunt  veninoase  şi  astfel  nu  sunt  bune    Afară  de  acestea  să  mai  recere,
       sunt  tari;  apoi  chiar dacă ar şi  rămânea  pentru  nutrin a  vitelor.  Dar’  economul  ca  economul  când  merge  pe  la  oraşe
        vom  implora  şi  ajutorul  cel  puternic  al  lui   amânare  la  executarea  zidirei  bisericei cated­  îndatorirea  de  a  urmări  cu  atenţiune  mersul
       Dumnezeu  şi  spriginul  tuturor  alor noştri. în­  rale  din  Sibiiu.                  clădirii  acestui  nou  şi  monumental  lăcaş  al
       sufleţiţi  de  asemenea  bune  speranţe,  să  ne   Cu  toate  aceste,  chestia  a  mai  fost dis­  Domnului.
       felicitam  domnilor  deputaţi,  că provedinţa  di­  cutată  şi  în  sinodul  anului  următor,  1902,   Toate  măsurile  acestea  luate  din partea
       vină  nouă  ne-a  rezervat  ridicarea  acelui sfânt
                                                   când  apoi  a  {ost  finalizată,  spre  bucuria  şi   conzistorqlui,  sinodul  arhidieeezan  le-a  apro­
       Sion  al  Domnulu,  menit  a  răspândi  lumina,
       cultura  relig oasă-morală  la  întreg  clerul  şi   mulţămirea  sufletească  a  tuturor, mai ales însă   bat  în  sesiunea  a.  1902,  contractul  legat  cu
       poporul  nostru.  Să  ne  felicităm  domnilor,  că   a  celui  ce  a  inzistat  mai  mult  pe  lâDgă  fina­  architectul Szalay  la  ratificat,  şi  astfel  edifica­
       aceia provedinţă  divină  nouă  ne-a  rezervat  să   lizarea  ei,  a  Inaltpreasfinţitului  domn  Arhie­  rea  bisericii  catedrale  din  Sibiiu,  a  fost  pusă
       aducem  asemenea  prinos  însemnat  lui  Dum­  piscop  şi  Mettopolit  loan  Meţianu.   pe  calea  realizării.
       nezeu  şi  poporului  nostru,  şi  aşa  după o ma­
                                                        Pănă  la  sinodul  acesta  chestia  catedra­
       tură  examinare  a  planurilor  de  z dire,  ce  sâ                                                   î n c h e i e r e .
       vor prezenta  separat,  şi  după  eventualele mo­  lei  ajunsese  în  stadiul  următor:  Planul  de zi­
       dificări  ce  s’ar  afli  de  lipsă,  să  le  dăm  rece-   dire  a  fost  modificat,  respective  întregit,  prin   Şi  acum,  după-ce  s’a  dat măreţei şi  su­
       ruta  aprobare  pentru  na  să  se  poată  începe   oameni  competenţi,  astfel,  că  catedrala  va   blimei  misiuni,  frumos  si  sfânt lăcaş  al Dotn-
       lucrarea11...
                                                   avea  şi  două  turnuri  frumoase,  cum  şi  în-1*  nulul,  fi  de  aci  încolo  izvor  puternic  de  în­
            Şi  sinodul  aşa  a  făcut.  Cu  vot  unanim   tocmire  pentru  încălzire  centrală.  Conzistorul   tărire  pentru  cei  slabi  şi  izvor  de  mângăere
       a  încuviinţat  planul  şi preliminarul prezentat   a  publicat  apoi  concurs  pe  baza  planului   pentru  cei  obid ţi.  Fi  izvor  de  credinţă  şi
       din  partea  conzistorului  cu  privire  la  ridica­  modificat  pentru  darea zidirei în întreprindere,   de  nădejde  pentru  toţi  Românii  drepteredin-
       rea  bisericei  cetedrale,  dar’  a  dispus  să  se   şi  dintre  cei-ce  s’au  anunţat  a  ales  persoana   cioşi,  pe  cari  tăria  în  credinţa  strămoşascâ
       mai  facă  plan  şi  preliminar  şi  pentru  unele   de  încredere,  însărcinată  cu  efectuirea planu­  i-a  conservat  şt  până  acuma  şi  i-a  făcut  să
       întocmiri  necesare  interne  cum  e:  încălzirea   lui.  A   fost  arhitectul  de  bun  nume  din  Si­  treacă  cu  succes  prin  valurile  trecutului  lor
       centrală  pe  şama  bisericei,  şi  apoi  să se facă   biiu  Szalay,  cu  care  conzistorul  a  legat  con­  atât  de  asupritor  şi  atât  de  furtunos,
       plan  şi  pentru  turnuri,  In  urmă  a  dat  con-   tract,  angajând  totodată  şi  pe  arhitectul ora­  întăreşte  acest  Sion  pe toţi  în  credinţa,
       z’storiului  autorizaţ’e,  să  iee  toate  măsurile   şului  Sibiiu,  laşi/.  Schissnig,  ca  organ  de   că  dacă  puterea  de  sus  nu  i-a  părăsit  până
       cuvenite,  pentru-ca  să  se poată proceda  fă ră   ■ controlă  şi  de  încredere  al  conzistorului,  cu  acuma,  nici  după  atâtea  veacuri  de  umilire
   1   2   3   4   5   6   7   8