Page 5 - Bunul_Econom_1906_22
P. 5

Nr.  22                                             H U N U L   E C O N O M          _________________________        Pag  5

            Creşterea venirilor de mătase.         gogoaşe  de  acelaş  fel,  şi  să  nu  ames­    Ş tiri  d e   to t  felu l.
               *
                                                   tecăm  unele  cu  altele.
                               (Urmare  din  nr.  17.)  1.  Gogoaşele  fără nici  un  cusur de
                                                                                                   Despârţemântul  »Orăştie*  al
                  Suirea viermilor.                formă  sau  de  faţă  (culoare).           Asociaţiunei  au  ţinut  a  doua  zi  de  Ru­
                                                        2.  Gogoaşele  gemene  sau lipite,  în  salii  4  Iuriiu  n.  prelegere  poporală  în
             Când  viermii,  pe  ia  sfârşitul  vâr­
                                                   ţinuturile  unde  negustorii  au  obiceiul  Orăştie,  împreunată  cu  reproduceri  de
       stei  a  cincea  nu  mai  mănâncă cu  poita
                                                   de  a  le  plăti  cu  alt  preţ.           skiopticon.  Sau  adunat  ţărani  în  mare
       de  mai  înainte,  când  încep a  deveni ne­
       liniştiţi  şi  aleargă  pe  frunze sau pe  mar­  3.  Gogoaşele  petate.                parte  aşa,  încât  biserica,  unde  sau  ţi­
       ginile  laviţelor,  când  au  trupul  strâvă­    4.  Gogoaşele  găurite.               nut  prelegerea,  era  ticsită.  Instructiva
                                                                                               prelegere  au  ascultat-o publicul cu mare
       zător  şi  când  ţin  capul  în  sus,  trebuie   5.  Gogoaşele  slabe  şi  neisprăvite.
                                                                                              atenţiune.  Preşed.  desp.  dl Ion  Popovici
       să  le  punem  măturele  sau  crăci  pentru      Aceasta  deosebire  a  gogoaşelor,
       a  să  putea  urca  pe  ele.  Măturile  cele   după  bunătatea lor, este  neapărată  spre   o  desfăşurat  înţelegător  starea  de înaltă
       mai  bune  să  fac  din paie  de rapiţă  sau   a  putea  vinde  marfa  cu  înlesnire.  învăţ ătură  a  popoarălor  vechi,  a  greci­
       şi  din  alte  crăci  rămuroase  şi  bine  us­                                         lor  şi  romanilor  faţă  de  învăţătura  po­
                                                         ;                 "•     (Va  urma).  poarelor  de  azi,  urmată  în  decurs  de 6
       cate.  Măturelele  nu  trebuiesc  aşezate
       prea  dese  ca  să  poată  trece  cu  înles­                                           mie  şi  mai  bine  de  ani.  A   arătat  ve­
                                                                 Programul
       nire  aerul  prin  ele.  Punând  măturelele                                             deri  din  vechea  cetate  romană Pompei!
                                                   examenelor  de  vară  dela  şcoala  cap.  gr.-or.   şi  celelalte,  cari  au  fost  nimicite  de  un
       la  o  depărtare  potrivită  viermii fac  mai
                                                   română  din  Orăştie  în anul şcolar 1905/1906.
       puţine  gogoaşe  gemene,  de  pe  căre  firul                                           cutremur  de  pământ  şi  asupra  cărora
                                                            Sâmbătă  în j j i â   Iunie  c. :  abia  în  anii  din  urmă  s’a  făcut săpături,
       să  trage  mai  anevoie.
                                                        Dela  7— 8  oare a. m. clasa începătorilor,   prin  ce  ies  la  suprafaţă  toate  clădirile
             Crăcile  să  pot aşeza  pe laviţă  şi în
                                                   înv.  de  clasă  Maria  Racolţa.            şi  prin  urmare  o  icoană  a  vieţii  de  pe
       formă  de  boltă.
                                                        Dela  8 — 10  oare  a.  m.  clasa  a  II a  de   acel  timp.  Toate  aceste  arătări  au  fost
             Când  viermii  să  cresc  cu  îngrijire,   băeţi  şi  fete,  înv.  d e d a  să  loan  Fieşeriu.
                                                                                               urmate  de  explicări  şi  cu  grai.  O  altă
       suirea  lor  ţine  de  obicei  două zile  (ne­   Dela  3— 5  oare  p.  m.  clasa  a  111-a  de
                                                                                               arătare  a  fost  diferitele  porturi  româ­
       ţinând  socoteală  de  ziua  întâiu.        băeţi  şi  fete,  înv.  di  clasă  loan Branga.
                                                                                               neşti  dela  noi  din  Ardeal,  din  Banat,
             In  ziua  a  patra  după  începerea           Duminecă  în  4  i j   Iunie  c.\   Bucovina,  România  şi  Macedonia;  dl
       suirii,  să  adună  la  un  Ioc  viermii  cari   Dela  7—9  oare  a.  m.  clasa  a  IV-a  de   loan  Moţa,  preot a explicat fiecare port,
        au  rămas  înapoi,  şi nu s’au suit  Aceştia   băeţi şi. fete, fnv. de clăsă Const. Baicu înv.-dir.  scoţând  la  iveală  frumosul  port  sălişte-
        să  pun  la o căldură mai  măricică  şi  li să   DJa  9 —91/»  gimnastică  cu  băeţii  cei   nesc  dintre  toate  celelalte  şi  toate  fru­
       dă  ceva  mai  multă  hrană ca de obiceiu.   mai  mari  sub  conduct rea  înv.  I.  Fleseriu.  moase.  Prelegerile  să  continuă  pe  teri­
        Ei  să  aşează  pe  un  pat deosebit  şi li-să   Dela  11—12  oare  a.  m. Cântări  corale,   toriul  acestui  despârţemânt.  Duminecă
                                                   declamări,  cetirea  clasiccaţiunilor,  împărţirea
        pune  maturele mai  mici, formate  din  pir,
                                                   premiilor  şi  încheierea, anului  şcolar.  este  anunţată  în  corni  Băcâinţi.
       sau  din  ramuri,  acestea  bine uscate.  Cu                                                                *
                                                        Lucruri ie  de  mână  ale  fetiţelor  vor  fi
        modul  acesta  să  urcă  şi  viermii mai  în­  expuse  spre  vedere publică  —  numai sub du­  Fidanţare  Dl  George  Suciu  cu-
       dărătnici,  să  aşează  şi  fac  gogoaşe.   rata  examenelor  —   în  nna  din  şalele  de  în­  legător-tipograf  din  Orăştie  s’a  fidanţat
             Atragem  cu  deosebire  băgarea  de   văţământ  a  şcoalei  noasttc.              cu  dşoara  Leontina  Dicu.
                                                                         i     Direcţiunea.
       seamă  asupra  faptului  că  cele mai multe                                                  Felicitările  noastre.
       pierderi  să  întâmplă  când viermii  încep                                                                 *
                                                     Expoziţia  de  copii  din
       să  se  suie  pe crăci. Trebuie dar’ să dăm                                                  Atenţat  contra  regelui  A l-
                                                                Apoldul-românesc.
       toate  îngrijirile  spuse  mai  sus,  trebuie                                           fonso  X III.  Ziua,  când  s’a serbat cu­
        să  aerisim  bine  odăile,  să  le  ţinem  cu­                                         nunia  regelui  Şpaniei  a  fost  turburată
                                                        Din  cauza  pojarului,  ce  a  grasat
       rate  şi  cu  o  căldură  potrivită  neschim­                                           de  un  atentat  infiorâtor.  Joi în  31  Mai
                                                   în  mod  epidemic  până  bine  de  curând
       bătoare    Lumina  este  folositoare  vier­                                             n.  la  reîntoarcerea  tinerei  părechi  re­
                                                   în  comuna  Apoldul-român  şi  comunele
       milor  de  mătase,  însă  nu  trebuie  să lă­                                           gale  dela  actul  cununiei  şi  când  era
                                                   învecinate,  siliţi  ne  vedem  să  amânăm
       săm  ca  razele  soarelui  să  ajungă  dea-                                             petrecută  tinăra  păreche  de  tot poporul,
                                                   terminal  tinerei  expoziţiei  de  copii  pe
       dreptul  la  ei.                                                                        un  anarchist a  aruncat din  fereastra unei
                                                   una  din  zilele  din  toamna  anului  cu­
             După-ce  s’au  urcat  toţi  viermii, să                                           case  o  bombă  asupra  trăsurii  regale.
                                                   rent^  când  expoziţia  să  va  ţinea  toţ  în
        păstrează  în  odăi  aceeaş căldură, având                                             Bomba  a  căzut între  roatele de  dinainte
                                                   comuna  Apoldul-român.
       însă  grija  d’a  le  arisa  cât  mai  des.  In                                         a  trăsurii  şi  între  prima  păreche  de cai,
                                                        Rugămintea  noastră  deci  este,  ca
        urmă  să  curăţă  tot  gunoiul  rămas  sub                                             unde  a  şi  explodat.  Trăsura  a  fost sdro-
                                                   domnii  medici  să  binevoiască  a  ne  ră­
        măturele sau  crăci.  Toate  aceste  îngri­                                            bită, asemenea  şi  caii.  Bomba  a  omorît
                                                   spunde  cu  posibilă  grăbire  la  apelul,
       jiri  sunt  neapărat  trebuincioase  şi  de                                             pe  un  adjutant  al regelui,  pe  mai  mulţi
                                                   ce  le-am  adresat  în  cauza  datelor  nea­
        multe  ori  când  nu  să  îndeplinesc toate,                                           soldaţi  ce  ţineau  ordinea  şi  pe  câteva
                                                   părate  la  alcătuirea  programului  expo­
        să  întâmplă  că  unii  viermi  mor  pe mă-                                            persoane  din  publicul  ce  aclama  pâre-
                                                   ziţiei  etc.
        tureie fără a face gogoaşe,  sau  chiar dacă                                           ch e a   regală.  Dar’  regele  şi  regina  au
        fac  gogoaşe,  ele  sunt  foarte  slabe.        Fiind  afacerea  expoziţiei  de  copii   rămas  ca  prin  minune  nevătămaţi.  Nu­
                                                   de  interes  general,  ne  ar  fi  binevenite   mărul morţilor şi râniţiţior trece peste 50.
              Culegerea  gogoaşelor.               opiniunile,  ce  ni  s’ar  da  şi  din  partea
                                                                                                    îndată după exploziune  ducele  Cor-
                                                   oamenilor  pricepuţi  cu  locuinţa  şi  afară
             După  opt  până la zece zile cel  mult,                                           nachullos  a  sărit  la  trăsura  regală  şi  a
                                                   de  comitatul  S biiu.
       dela  suirea  viermilor pe  crăci, gogoaşele                                            ridicat  pe  regele  şi  regina  din  trăsură,
        să  pot  culege  spre  a  să  trage  firul  de   Opiniunile  sosite  le  vom  da  şi pu­  şi  în  altă  trăsură  a  mânat direct  la pa­
        mătasă  sau  borangicul  de  pe  ele. Pen­  blicităţii.                                lat  Sosiţi  la  palat,  regina  a  leşinat  de
        tru  acest sfârşit  măturelele  să  iau  cu în­  Sibiiu,  26  Maiu  1906.              spaimă.  Regele  să  zice,  a avut noroc cu
       grijire  şi  să  desfac  gogoaşele de  pe ele.   Comitetul  central  al   »Retmiunei    decoraţiile  de  pe  piept,  prin  cari  n’au
             Pe  urmă  să  ia  una  câte una  şi  să   române  de  agricultură  din  comitatul   putut  străbate  câteva  fărâmături  din
        curăţă  de  puful  care  le înconjoară. Când   Sibiiu*.                                bombă.
        culegem gogoaşele trebuie să băgăm bine                                                     Icoana  pustiirii  cauzate  de explozie
                                                     Pantaleon  Luouţa,      Vie.  Tordâşian,
       de  samă  Să  nu  punem  laolaltă  decât    :      prezident.   1        secretar.      era  îngrozitoare.  Casele  şi  strada  din
   1   2   3   4   5   6   7   8