Page 1 - Bunul_Econom_1906_27
P. 1

Anal  VII.                          Orăştie  (Szdszvăros),  15  Iulie  n.  1906                                   Nr.  27














                  REVISTĂ  PEHŢRU  ACRICULTURĂ,  INDUSTRIE  Şl  C0MERC1U


      ORGAN  AL:   „Retraşii  EcomeiIm         din  Orlştie"   şi  „Renninnii  române de  agricultură din comitatul      Sibiinini“

                  A B O N A M E N T E :                          A P A R E :                               I N S E R Ţ I U N I :
      Pe  an  4  coroane  (2  fl.);  jumătate  an  2  cor.  (1  fl.)                         se  socotesc  după  tarifă,  cu  p r e ţ u r i  m o d e r a t e
        Pentru  România şi  străinătate  10  lei  pe  an.  în  flecare  Duminecă.               Abonamentele  şt  inserţiunile  se  pldtesc  înainte.

           Din  cauza  sărbătorii  sf.  Petru  şi   atins  mai  vîrtos,  că  si  cei-ce  ştiu  scrie   curie  o  lucrare  mai  stăruitoare  şi  mai
      Pavel  şi  a  altor  împrejurări  technice,   şi  ceti,  au  încă  lipsă  de  a  fi  povăţuiţi   practică,  decât  până  aci.  Bisericile,  şcoa-
      numărul  acesta  a  esit  de  sub  tipar   la  cetirea  unor  scrieri  şi  cărţi  folosi­  lele  îşi  au  fundaţiunile  lor,  cum  şi  Aso-
     întîrziat.             ’                '   toare  pentru  ei.  In  scopul  acesta  nu-i   ciaţiunea  adună  an  de  an  sume  mo­
                                                 lipsă  să  ne  organizăm,  deoare-ce  sun­  deste,  cari  prin  o  conducere  practică
                                                 tem  deplin  organizaţi  pe  teren  biseri­  şi  înţeleaptă  ar  putea  fi  folosite  pentru
                                                 cesc,  pe  teren  şcolar  şi  pe  teren  so­  organizarea   noastră   social-economică
                                                 cial  cultural,  ci  mai  mult  e  lipsă  să   atât  de  mult reclamată  în  timpul  de  azi.
                                                 ajutăm  pentru  clădirea  începută  a  or        Deoare-ce  în  viaţa  socială  de  azi
                                                 ganizării  noastre.  Şi,?  fiindcă  nu  poate   avem  mulţi  întovărăşiţi  după  interese
           Ne  ocupăm  cu  plugâritul,  mai  pu­  fi  indiferent,  precumr  nici  nu  este,  că
     ţin  cu  industria  şi  negoţul  şi  scriem   aceste  trei  aşezăminte  pentru  popor,   particulare,  cari  scriu  şi  vorbesc  des­
     multe  de  toate  având  toţi  una  şi  ace­  pentru  noi  toţi  sunt  făcute,  ar  fi  nu­  tule,  fără  de  a  face  multă  ispravă,  cre­
     iaşi  dorinţă:  de  a  ridica  poporul  la  o   mai  lucru  firesc,  ca  acei  chemaţi  în   dem,  că  baza  organizării  noastre  pen­
     stare  bună  materială  p  in  lumină  ade­  aşezămintele  noastre,  să  deie  de  aci   tru  popor,  numai  pe  calea  arătată  să
     vărată.  Poveţele  recerute  în  acest  scop   înainte  o  directivă  {hai  rodnică  pentru   poate  ajunge  mai  sigur,  pentru-că  băr­
                                                                                             baţii  puşi  în  fruntea  bisericilor  şi  Aso-
     sunt  scrierile  şi  cărţile  alcătuite  la  în­  munca  organelor  lor4  a  preoţilor,  învă­  ciaţiunii  sunt  cei  mai  aleşi  ai  neamului
     ţelesul  poporului.  Cu  aceste  îl  putem   ţătorilor  şi  a  altor ţfruntaşi  din  des-
     lumipa  şi,ajuta  să  se  ridice;  dar’  lucru   părţămintele  A sociaţi ni i  cu  scop  ca   şi  nu  le  lipseşte  nici  iubirea  sau  dra­
     firesc,  că  nu-1  putem  ridica,  dacă  el  nu   moşiile  mai  mici  sâ  nu  se  risipească,   gostea  adevărată,  ce  sâ  recere  la  ori­
     ceteşte  sau  cetind,  însuşi  nu  voieşte  să   să  nu  ajungă  în  mâni  străine,  ci  să  fie   ce  fel  de  aşezământ  pentru  înaintarea
     se  ridice.  A-l  forţa  să  între  în  tovărăşii   cultivate  şi  poporul'povăţuit  sâ  îmbră­  poporului.
     şi  în  alte  societăţi  cu  scop  de  a  uni   ţişeze  cu  căldură  toţi  ramii  de  ocupa-   Dela  aceştia  aşteptăm,  o  iniţiativă
     puterile  e  lucru  firesc,  ceea-ce  atunci   ţiune  pe  toate  tereneie  rentabile  de   sănătoasă  şi  ne  place  a  crede,  că  aş­
     să  poate  numai,  când  el  însuşi  cunoaşte   existenţă.                              teptarea  noastră  nu  va  fi  îndelungată.
     folosul  unor  astfel  de  însoţiri.  Şi  popo­                                              Şi  când  iniţiativa  aceasta  va  fi
                                                      Nu  putem  tăgădui,  că  nu  s’ar  face
     rul  nostiu,  care  în  cea  mai  mare  parte                                           sprijinită  cu  deplină  încredere  şi  de
     nu  ştie  ceti  şi  scrie,  e  foarte  greu  de   câte  ceva,  dar’  susţinem,  că  ceea-ce  să   cătră  băncile  noastre,  atunci  baza  or­
                                                 face,  e  prea  puţin.
     adus  la  înţelegerea  aceasta.  Prin  ur­                                              ganizării  economice  va  fi  deplin  şi  cu
     mare  scrisul  şi  cetitul  în  prea  puţină     Sperăm  însă,  că  în  viitorul  cel  mai   succes  asigurată  şi  progresul  dorit  ar
     măsură  contribue  a  ajuta  spre  scopul   apropiat  ne  va  fi  dat  să  vedem  cu  bu­  urma  de  sine.

                                                 berea  nutreşte,  dar’  nici  aceasta  nu  e  ade­  Toate  fluidele  alcoholice  slăbesc  mus­
                F   O   l  Ţ A »                 vărat;  adevărat  e  că  o  parte  a  oamenilor   culatura  inimei,  prin  slăbirea  musculari rei  să
                                                 beutori  încep  a  să  îng’ăşa,  însă  aceasta  gră­  conturbă  funcţionarea  regulată  şi  uşoară  a
             Urmările  beţiei.                   sime  nu  e  sănătoasă,  oamenii  beutori,  dacă   inimei,  de  aici  vine  de  oamenii  beutori  ră­
                                 r
         De  dl  Emanuil  Ungurean,  adv.  1 imişoara.  să  şi  îngraşă,  sunt  pa’ zi  şi  galfezi  la  faţă  şi   suflă  greu,  unii  capătă  boală  de  inimă,  iar"
                                                 sunt  slabi  de  puteri,  o ,a!tă  parte  a  oameni­  la  alţii  începe  mineralizarea vinelor  de  sânge,
                                (Urmare  şi  fine).  lor  beutori,  dacă  nu  încep  a  să  îngrăşa,  ca­  aceasta  e  moartea  sigură.
          Beţivii  zic,  că  fluidele  alcoholice  încăl­  pătă  tuberculosa  sau  oftica;  deci  oamenii în-   Specialiştii  cu  tot  dreptul  zic,  că  beu­
     zesc,  dar’  nici  aceasta  nu  e  adevărat;  oamenii   guşti  la  piept,  slabi  la  plumâni,  mai  cu  samă   turile  alcoholice  slăbesc  mintea  omului  şi
     de  specialitate  dovedesc,  că  beuturile  alco­  în  timpul  tinereţei,  tare  trebue  să  se  păzască   puterea  de  gând're,  de  aici  vine  de  căută­
     holice  produc  numai  o  ameţeală  în  capul   de  beuturi  alcoholice.               tura  omu'tîi  beţ’v  totdeauna  e  tulbure;  beu­
                                                                                            tura  slăbeşte  memoria  adecă  puterea  de  a
     omului  şi  aceasta  ameţeală  lace  pe  om  de   Unii  beutori  mai  ru  seamă  din  clasa
                                                                                            ţinea  minte;  omul  beutor  uşor  u  ui  lucruri,
     nu  simte  frig ii  ceea-ce  vine  dela  tlrrpirea   domnească,  zic  că  ’nainte  de  mâncare  a  bea
     nervilor,  însă  după  ce  a  eşit  spirtul  din  cap,   bere,  rachie  ori  comac,  face  poftă  de  mân­  de  cari  altcum  şi-ar  aduce  aminte,  dacă  n’ar
     şi  şa  limpezit  mintea,  omul  mai  tare  simte   care;  dar’  nici  aceasta  nu  e  adevărat;  din   bea,  de  aici  vine,  de  oamenii  beutori  sunt
     frigul  decât înainte  de  beut;  oamenii  beutori,   contră  specialiştii  au  doVedit,  că  alcoholul   slabi  de  socoteală;  alcoholul  slăbeşte  ener­
     fiind  puterile  lor  de  alcohol  slăbite,  mai  de   împedecă  mistuirea  şi  oamenii  beutori  sunt   gia,  ad  că  tăria  de  voie;  de  aici vine  de  oar
                                                                                            menii  beutori  devin  nehotărîţi,  nu  te  poţi
     grabâ  Îngheaţă,  de  cât  cei  nebeutori;  cei   slabi  mâncători,  încep  cu  t mpul  a  perde
                                                                                            încrede  în  vorba  lor,  devin  trândav’,  lenoşi.
     aflaţi  îngheţaţi  partea  mai  mare  au  fost  beu­  pofta  de  mâncare,  dar’  tot  în  aceea  măsură  |
     tori ,  oamenii  nebeutori  au  mai  mare  putere,   capătă  poftă  de  beut;  de  aici  vine,  că  unii  j   Specialiştii  zic,  că  fluidele  alcoholice
     rez:stinţă  contra  friguhr.                încep  a  să  îngrăşa,  nu  de  mâncare,  ci  de  i  causează  catar  de  stomac  şi  de  maţe,  aduc
          Z c  b  ţivii  că  beutura,  mai  cu  seamă  alcohol,  iar’  alţii  capătă  oftică.   ' cu  sine  reumatism  de  încheieturi,  adecă  urn-
   1   2   3   4   5   6