Page 4 - Bunul_Econom_1906_27
P. 4
Pag. 4 BUNUL ECONOM Nr. 27
societăţi determinate stabile. Păstorul Este interesant a vedea, că din toate părătorului sau vânzătorului, apoi de
cere întinderi mari, câmpii cu dimen plantele nenumărate, ce să cuprind în alte şi de alte împrejurări de seduceri.
siuni mari pentru nutrirea turmelor sale. împăiăţia vegetală, numai cele numite Aici vedem apoi, şi ni se dă oca-
De aceia păstorii nu pot locui strânşi ugram ineei sau *erburi« au devenit ziune a vedea prea de multe ori, că
unii lângă alţii. Căci după ce turmele plante de agricultură. clasa ţărănimei sufere şi rămâne înşe
au mâncat earba de pe câmp, păstorul Eată dar, cât de mult ne învaţă lată în asp raţiile sale de întreprindere,
e silit a-şi schimba locumţa, a şi căuta un fir de earba. fată de cei mai iscusiţi în vorbă, cu un
alt loc de păşune; eată că viaţa păs După I. Jiaraş. ■ cuvânt faţă de acei, cari să folosesc de
torului cere o viaţă nestatornică. De credulitatea, de prostia celor mulţi.
aceea toate popoarele de păstori erau Iată de ce, socotind importanţa
popoară nomade, precum le găsim şi Economia de vite. târgului de vite întru ai face un preţ
acuma în răsărit, unde să văd naţiuni adevărat unei vite, — ar fi de nepre
întregi, emigrând din timp în timp cu
Cumpărarea şi vinderea vitelor după ţuit folos a să Introduce pentru târgu
schimbarea patriei lor. Aceşti oameni rile de vite şi porci cântarele pretutin
negreş t că nu au patrie, acolo nu greutatea lor. deni, ca astfel să nu orbecăm în întu-
există- referinţe trainice între om şi Dacă luăm în conztderare modul nerecul neştiinţei de a nu ne putea noi
pământ. cum economii noştri îşi pun în vânzare înşine preţui averea noastră în vite.
Această stare n’a putut să se cu- viţele lor şi comparând aceasta cu Mai mult. Nu numai în târguri să
vină pentru omenirea înaintată în sfera vânzarea altor articlii, bună oară cu pro se instaleze astfel de cântare, ci în fie
ideilor morale; ei îi trebuia idea de ductul de grâu, săcarâ, cucuruz, sau care comună un cântar sau două, după
patrie,'care nu o putură avea naţiunile alte cereale, — vedem cum la vânzarea câte vite sunt. Astfel, atunci, când un
nomade, ci numai cele statornice pe pă acestora cu cea mai mare îngrijire îşi econom va vrea să-’şi ducă vita la târg
mânt. De ace ea era trebuinţă a să aşeza măsură bucatele lui să nu meargă ni şi scoţând paşaportul, va căpăta şi un
o referinţă dreaptă între om şi pă mic în pagubă, — pe când la un pro atestat oficios despre greutatea vitei
mânt, maica sa nemuritoare, care-’l hră duct de mai de valoare, cum îi sunt lui, cu ce suflet liniştit va pleca de
neşte din sînul său. Existenţa omului vitele unui econom, nu mai ia în so acasă, fără a să teme, că îl urmăreşte
trebuia să devină neatârnată de întâm cotinţă măsura, ci le vinde cam după norocul râu! De altă parte cumpără
plările unui vânt, sau de animalele do târg, fără a socoti împrejurarea, eâ di- toriul încă să convinge uşor, cât e vred
mestice cari condamnau pe om la o ferinţa între preţul cerut şi preţul pro nică cutare vită, astfel, că târgul să
emigrare necontenită. Această referinţă mis este ori nu este întregirea preţului poate încheia fără a-să crede unul sau
între om şi pământ a aşezat-o agricul adevărat a vitei. altul pe sine înşelat.
tura. Aşa dar’ agricultura formează Faptul, că ori care neguţător ori Iată de ce stăruim în privinţa
gradul al treilea în desvoltarea socie economia vinderea marfei sale, zicem, aceasta, ca din cele zise să ia fiecare
tăţilor omeneşti. Naţiunile cari n’au agri că vinde un sac de bucate, — ne în cetitor îndemnul ca fiindu-i în putinţă
cultură, au rămas semisălbatide; de aceaa credinţează, că nu să poate vinde s’au să stăruie el însuşi acolo în comuna sa,
în climele, unde agricultura nu reese, cumpăra fără , a ne convinge despre în reprezentanţa comunală, pentru a in
precum în cele mai friguroase sau în cantitatea aceleia, din care putem de troduce acest aşezământ, care cu vre
cele prea călduroase, acolo popoarele duce preţul cu toată hotărîrea după îm mea să va arăta folositor pentru aface
au rămas pe un grad foarte de jos al prejurări date. Cu atât mai vârtos, cum rile economilor nostrii. Dacă să va con
civilizaţiunei. La mează-noapte au ră să poate, că o vită să o ştim preţui vinge fiecare econom despre însemnă
mas vânători şi pescari, la mează-zi păs în adevărata ei valoare, fără a avea o tatea măsurării vitelor sale ca astfel să
tori ; dar’ nici cei dintâi, nici cei din urmă, măsură, afară de cea a ochilor, care însă le poată preţul mai uşor, — şi va stă
n’au jucat vre un rol mare în istoria adeseori ne poate jnşâla? rui pentru instalarea cântarelor de vite
omenimei. Cauza, că vitele de prâsilă şi de în comuna sa, şi când vom avea ast
tăiat şi până în ziua de azi în târguri fel de cântare pe toate satele şi în
Nici un rău din lume nu s'a delăturat să preţuiesc numai aproximativ, este toate târgurile, siguri putem fi de o
de-odată, omul dela naştere are înclinare fără îndoială lipsa acelor, credem, folosi desvoltare mai extinsă a comerciului cu
spre lucruri rele, până când trăeşte om pe toare cântare, cu cari s’ar măsura vite vite prin însăşi înleznirea valorizării vite
pământ, până atunci nu vor înceta nici slă le, şi prin urmare am vedea cu ochii lor şi prin acest fapt.
biciunile omeneşti, însă b;ne va; fi de acela, dar, că o vită este mai grea decât alta
care mai de timpuriu, până nu s’a înecat în şi întors, una mai uşoară decât alta.
noroiul sărăciei şi a demoralizării, va veni Este adevărat, că neguţătorilor, mă
la minte, şi să va feri de beutură fără mă celarilor nu le-ar prea conveni, ca să
sură, căci cu cât (heltue cineva mai puţin se introducă căntăritul vitelor în tîr- St. Domnule Redactor!
pe beutură, cu atât mai mult îşi păstrează guri, nu cumva să ştie toată lumea Subscrisul în cunoştinţa sufletului
sănătatea şi averea. cât câştig vor avea ei din cutare sau meu Vă rog a publica în mult preţuita
cutare vită. De altă parte obiceiul foaie -»Bunul Economi, examenul ţinut
vechiu şi comod, când şi cumpărătoriul la şcoala noastră din Baia Mercuri, după
Un doctor constientios. şi vânzătoriul să tocmesc pe un preţ Rusalii în 6 Iuniu, prin P. O. D. pro
*
i
Bolnavul care suferea grozav, zise numai pe nimerite, fiecare crezându-să topop şi insp. de şcoale P. Givulescu
cătră doctor: sau înşelat, scurtat, sau fiecare crezând şi alţi prea St. Domni preoţi, învăţători
că a făcut cine ştie ce ispravă bună în şi părinţi de ai pruncilor.
— Domnule doctor, nu mai pot contul celuialalt, -— nici unul nu-i în
răbda, te rog dă-mi ceva să mor. La examenul final au fost 84 de
deplină siguritate despre adevărata va prunci şi fete împărţiţi în VI. clase, toţi
-— Pardon, zice doctorul, nu tre- loare a vitei. Dau mâna de noroc şi-i veseli, curaţi şi îmbrăcaţi în haine săr
bue nimeni să mă facă atent, ce este gata târgul. bătoreşti.
datorinţa mea.
Suntem s guri că târgul nu are un La acest examen au asistat, afară
temei adevărat în feliul acesta, ci mai de corpul didactic, antistia comunală,
mult este influinţat de inteliginţa cum epitropia bisericească şi alţii mai.mulţi.
