Page 4 - Bunul_Econom_1906_27
P. 4

Pag.  4                                             BUNUL     ECONOM                                                  Nr.  27

        societăţi  determinate  stabile.  Păstorul     Este  interesant  a  vedea, că din toate   părătorului  sau  vânzătorului,  apoi  de
        cere  întinderi  mari,  câmpii  cu  dimen­  plantele  nenumărate,  ce  să  cuprind  în   alte  şi  de  alte  împrejurări  de  seduceri.
        siuni  mari  pentru nutrirea  turmelor  sale.   împăiăţia  vegetală,  numai  cele  numite   Aici  vedem  apoi,  şi  ni  se  dă  oca-
        De  aceia  păstorii  nu  pot  locui  strânşi   ugram ineei  sau  *erburi«  au  devenit  ziune  a  vedea  prea  de  multe  ori,  că
        unii  lângă  alţii.  Căci  după  ce  turmele   plante  de  agricultură.                clasa  ţărănimei  sufere  şi  rămâne  înşe­
        au  mâncat  earba  de  pe  câmp,  păstorul       Eată  dar,  cât  de  mult  ne  învaţă   lată  în  asp raţiile  sale  de  întreprindere,
        e  silit  a-şi  schimba  locumţa,  a şi  căuta   un  fir  de  earba.                   fată  de  cei  mai  iscusiţi  în  vorbă,  cu  un
        alt  loc  de  păşune;  eată  că  viaţa  păs­                         După  I.  Jiaraş.  ■  cuvânt  faţă  de  acei,  cari  să  folosesc de
        torului  cere  o  viaţă  nestatornică.  De                                             credulitatea,  de  prostia  celor  mulţi.
        aceea  toate  popoarele  de  păstori  erau                                                  Iată  de  ce,  socotind  importanţa
        popoară  nomade,  precum  le  găsim  şi        Economia  de  vite.                     târgului  de  vite  întru  ai  face  un  preţ
        acuma  în  răsărit,  unde  să  văd  naţiuni                                            adevărat  unei  vite,  —   ar  fi  de  nepre­
        întregi,  emigrând  din  timp  în  timp  cu
                                                   Cumpărarea  şi  vinderea  vitelor  după     ţuit  folos  a  să  Introduce  pentru  târgu­
        schimbarea  patriei  lor.  Aceşti  oameni                                              rile  de  vite  şi  porci  cântarele  pretutin­
        negreş t  că  nu  au  patrie,  acolo  nu                greutatea  lor.                deni,  ca  astfel  să  nu  orbecăm  în  întu-
        există-  referinţe  trainice  între  om  şi     Dacă  luăm  în  conztderare  modul     nerecul  neştiinţei  de  a  nu  ne  putea noi
        pământ.                                    cum  economii  noştri  îşi  pun  în vânzare   înşine  preţui  averea  noastră  în  vite.
             Această  stare  n’a  putut  să  se  cu-   viţele  lor  şi  comparând   aceasta   cu    Mai  mult.  Nu  numai  în  târguri  să
        vină  pentru  omenirea  înaintată  în  sfera   vânzarea  altor  articlii, bună oară  cu pro­  se  instaleze  astfel  de  cântare,  ci  în  fie­
        ideilor  morale;  ei  îi  trebuia  idea  de   ductul  de  grâu,  săcarâ,  cucuruz,  sau   care  comună  un  cântar  sau  două, după
        patrie,'care  nu  o  putură  avea  naţiunile   alte  cereale,  —   vedem  cum la vânzarea   câte  vite  sunt.  Astfel,  atunci,  când  un
       nomade,  ci  numai  cele  statornice  pe pă­  acestora  cu  cea  mai  mare  îngrijire  îşi   econom  va  vrea  să-’şi  ducă  vita  la târg
        mânt.  De  ace ea  era trebuinţă a să aşeza   măsură  bucatele  lui  să  nu  meargă  ni­  şi  scoţând  paşaportul,  va  căpăta  şi  un
       o  referinţă  dreaptă    între  om  şi  pă­  mic  în  pagubă,  —   pe  când  la  un  pro­  atestat  oficios  despre  greutatea  vitei
        mânt,  maica  sa  nemuritoare, care-’l hră­  duct  de  mai  de  valoare,  cum  îi  sunt   lui,  cu  ce  suflet  liniştit  va  pleca  de
        neşte  din  sînul  său.  Existenţa  omului   vitele  unui  econom,  nu  mai  ia  în  so­  acasă,  fără  a  să  teme,  că  îl  urmăreşte
        trebuia  să  devină  neatârnată  de întâm­  cotinţă  măsura,  ci  le  vinde  cam  după   norocul  râu!  De  altă  parte  cumpără­
        plările  unui  vânt,  sau  de  animalele  do­  târg,  fără  a  socoti  împrejurarea,  eâ  di-   toriul  încă  să  convinge  uşor, cât e vred­
        mestice  cari  condamnau  pe  om  la  o    ferinţa  între  preţul  cerut  şi  preţul  pro­  nică  cutare  vită,  astfel,  că  târgul  să
        emigrare  necontenită.  Această  referinţă   mis  este  ori  nu  este  întregirea  preţului   poate  încheia  fără  a-să  crede  unul  sau
        între  om  şi  pământ  a  aşezat-o  agricul­  adevărat  a  vitei.                      altul  pe  sine  înşelat.
        tura.  Aşa  dar’  agricultura  formează         Faptul,  că  ori  care  neguţător  ori      Iată  de  ce  stăruim  în  privinţa
        gradul  al  treilea  în  desvoltarea  socie­  economia  vinderea  marfei  sale,  zicem,   aceasta,  ca  din  cele  zise  să  ia  fiecare
        tăţilor  omeneşti.  Naţiunile cari n’au agri­  că  vinde  un  sac  de  bucate,  —   ne  în­  cetitor  îndemnul  ca  fiindu-i  în  putinţă
        cultură, au rămas  semisălbatide; de aceaa   credinţează,  că  nu  să  poate  vinde  s’au   să  stăruie  el  însuşi  acolo  în  comuna sa,
        în  climele,  unde  agricultura  nu  reese,   cumpăra  fără  , a  ne  convinge  despre   în  reprezentanţa  comunală,  pentru  a in­
        precum  în  cele  mai  friguroase  sau  în   cantitatea  aceleia,  din  care  putem  de­  troduce  acest  aşezământ,  care  cu  vre­
        cele  prea  călduroase,  acolo  popoarele   duce  preţul  cu  toată  hotărîrea  după îm­  mea  să  va  arăta  folositor  pentru aface­
        au  rămas  pe  un  grad  foarte  de  jos  al   prejurări  date.  Cu  atât  mai  vârtos, cum   rile  economilor  nostrii.  Dacă  să  va con­
        civilizaţiunei.  La  mează-noapte  au  ră­  să  poate,  că  o  vită  să  o  ştim  preţui   vinge  fiecare  econom  despre  însemnă­
        mas  vânători  şi  pescari, la mează-zi păs­  în  adevărata  ei  valoare,  fără  a  avea  o   tatea  măsurării  vitelor  sale  ca  astfel  să
        tori ; dar’ nici cei dintâi, nici  cei  din  urmă,   măsură,  afară  de  cea  a ochilor, care însă   le  poată  preţul  mai  uşor,  —   şi  va stă­
        n’au  jucat  vre un  rol  mare  în  istoria   adeseori  ne  poate  jnşâla?             rui  pentru  instalarea  cântarelor  de  vite
        omenimei.                                       Cauza,  că  vitele  de  prâsilă  şi  de   în  comuna  sa,  şi  când  vom  avea  ast­
                                                   tăiat  şi  până  în  ziua  de  azi  în  târguri   fel  de  cântare  pe  toate  satele  şi  în
             Nici  un  rău  din  lume  nu  s'a  delăturat   să  preţuiesc  numai  aproximativ,  este   toate  târgurile,  siguri  putem  fi  de  o
       de-odată,  omul  dela  naştere  are  înclinare   fără  îndoială  lipsa  acelor, credem, folosi­  desvoltare  mai  extinsă  a comerciului cu
       spre  lucruri  rele,  până  când  trăeşte  om  pe   toare  cântare,  cu  cari  s’ar  măsura  vite­  vite  prin  însăşi  înleznirea valorizării vite­
        pământ,  până  atunci  nu  vor  înceta  nici  slă­  le,  şi  prin  urmare  am  vedea  cu  ochii   lor  şi  prin  acest  fapt.
        biciunile  omeneşti,  însă  b;ne  va;  fi  de  acela,  dar,  că  o  vită  este  mai  grea  decât alta
       care  mai  de  timpuriu,  până  nu  s’a  înecat  în   şi  întors,  una  mai  uşoară  decât  alta.
        noroiul  sărăciei  şi  a  demoralizării,  va  veni   Este  adevărat,  că  neguţătorilor,  mă­
        la  minte,  şi  să  va  feri  de  beutură  fără  mă­  celarilor  nu  le-ar  prea  conveni,  ca  să
        sură,  căci  cu  cât  (heltue  cineva  mai  puţin   se  introducă  căntăritul  vitelor  în  tîr-   St.  Domnule  Redactor!
        pe  beutură,  cu  atât  mai  mult  îşi  păstrează   guri,  nu  cumva  să  ştie  toată  lumea   Subscrisul  în  cunoştinţa  sufletului
       sănătatea  şi  averea.                      cât  câştig  vor  avea  ei  din  cutare  sau   meu  Vă  rog  a  publica  în mult  preţuita
                                                   cutare  vită.  De  altă  parte  obiceiul    foaie  -»Bunul  Economi,  examenul  ţinut
                                                   vechiu  şi  comod,  când  şi  cumpărătoriul   la  şcoala noastră  din  Baia  Mercuri, după
              Un  doctor  constientios.            şi  vânzătoriul  să  tocmesc  pe  un  preţ   Rusalii  în  6  Iuniu,  prin  P.  O.  D.  pro­
                                *
                                      i
             Bolnavul  care  suferea  grozav,  zise   numai  pe  nimerite,  fiecare  crezându-să   topop  şi  insp.  de  şcoale  P.  Givulescu
       cătră  doctor:                              sau  înşelat,  scurtat,  sau  fiecare  crezând   şi  alţi  prea  St.  Domni  preoţi,  învăţători
                                                   că  a  făcut  cine  ştie  ce  ispravă  bună în   şi  părinţi  de  ai  pruncilor.
             —   Domnule  doctor,  nu  mai  pot    contul  celuialalt,  -—  nici  unul  nu-i  în
       răbda,  te  rog  dă-mi  ceva  să  mor.                                                       La  examenul  final  au  fost  84  de
                                                   deplină  siguritate  despre  adevărata  va­  prunci  şi  fete  împărţiţi  în  VI.  clase,  toţi
             -—  Pardon,  zice  doctorul,  nu  tre-   loare  a  vitei.  Dau  mâna  de  noroc  şi-i   veseli,  curaţi  şi  îmbrăcaţi  în  haine  săr­
        bue  nimeni  să  mă  facă  atent,  ce  este   gata  târgul.                            bătoreşti.
        datorinţa  mea.
                                                        Suntem  s guri  că  târgul  nu  are un      La  acest  examen  au  asistat,  afară
                                                   temei  adevărat  în  feliul  acesta,  ci  mai   de  corpul  didactic,  antistia  comunală,
                                                   mult  este  influinţat  de  inteliginţa  cum­  epitropia  bisericească  şi  alţii  mai.mulţi.
   1   2   3   4   5   6   7   8