Page 3 - Bunul_Econom_1906_27

Nr. 27 BUNUL ECONOM P»g 3.

Aceasta o pot face ele cu atâta mai face cuib ca alte pasări, ci iemeiuşca Ce ne învaţă nn fir de iarbă?
vârtos, cu cât âu penele moi şi astfel lui când vrea sâ ouă îşi depune oauăle
nu face larmă prin sboru lor. O pâreche ei în cuibul altor pasări, ale căror oauă i (Urmare şi ft ic).
de- buhe e în stare sâ prindă într’o sin­ samână cu ale ei, aşa că biata pasăre Această stare a lucrurilor, care de­
gură noapte şi să ducă în cuibul lor neştiind ce s’a întâmplat, de-odată cu semnează restim pul cel mai din început
câte 11 şoareci de câmp, şi până la oauăle ei cloceşte şi pe cele de cuc.
100 insecte şi fluturi de noapte. Buhele Cu toate acestea deşi puii eşiţi din ase­ şi cel mai de jos. al oamenilor, n’a pu­
tut să ţină mult, căci atunci omenirea
încă sâ numână între pasările folositoare menea oauă sunt fraţi maşteri, pasărea
nu şi-ar fi înplinit destinul. De aceea
a economului. respectivă nu-i alege, ci la toţi le dă spiritul etern a înpinso înainte. Din vâ­
5 . Corbul este o pasăre, care ră­ deopotrivă de mâncare, pânâ-ce cresc nători^ ce erau, oamenii s’au făcut p ăs­
peşte mai cu samă ouăle şi puii altor de pot zbura din cuib. Cucul îşi strigă tori. Aceasta însămnează o înaintare fap­
pasări mai mici de prin cuiburi, iar’ tot numele său, dar’ pentru cântat are tică în omenire. Vânătorul are un ca­
când nu află de acestea caută şi mor­ graiu de rK racter sălbatic, ca şi meseria sa. Un om,
tăciuni, pe cari le mănâncă cu mare 9, Gheunoile, cari încă sunt de deo­ care sâ obicinueşte cu sânge şi omor
poftă, întocmai ca şi vulturul. El mai sebite soiuri şi mărimi, să numără între cătră animale, devine pe urmă un om
nimiceşte şi sumedenie de vermi şi alte pasările cele mai folositoare ale pomilor sângeros şi cătră semenii săi. Pe lângă
insecte, pe cari le poate prinde de pe şi arborilor. Ele să urcă cu o iuţală de aceasta stare păstorală însămnează gra­
pământ. Afară de acestea îi place să admirat, cu deosebire pe arborii şi pomii dul dintâiu al domniei omului asupra
răpească şi să ducă în cuibul său tot mai bătrâni, totdeauna de dinjos în sus, naturei, căci aceasta stare cere domes­
frlul de lucruri sclipicîOase, precum sunt: apoi bat cu ciocul lor cel tare, ca cu ticirea unor animale. Vânătorul omoară
banii, inelele, sculele sclipicioase ş. a. un ciocan în scoarţa lemnului bătrân, un animal, dar’ nu-1 subjugă. In aceia
Corbul încă să numără între pasările sub care sâ încuibează de regulă o mul­ omul nu să deosebeşte de animalele sân­
stricăcioase. ţime de insecte, pe cari prin ciocănitul geroase, căci şi tigrul omoară un ani­
acela le alungă câtrâ vîrf, apoi ascultă
6. 'Cioarăle şi cioicele de asemenea mal şi-l mănâncă; aici este puterea fizică,
să numără între pasările stricăcioase, răcăîtul lor şi acolo unde s’aii grămădit care învinge, dar’ nu puterea inteligen­
mai multe, sparg scoarţa arborului şi
fiind-că fac daună însămnată economu­ ţei. Dar’ când omul a ajuns a domes­
cu limba lor cea lungă şi lipicioasă le
lui în cucuruzul sâmănat primăvara şi tici un animal, l a învins prin puterea
adună apoi cu o poftă mare pe toate
toamna, până când să coace, dar’ ele sa intelectuală, s’a făcut nu omorîtorul,
şi le înghite. De multe-ori gheunoile
totuşi mai aduc şi un oare care folos, ci domnul lu i.— Oamenii păstori erau
£ă stîrpesc o mulţime de omide şi in­ umblă şi pe pământ, râcăie muşinoaele blânzi, de o fire dulce, pacînică petre-
secte de pe fânaţe şi după brazdele de furnici şi bagă limba în acelea şi cându-şi viaţa într’o dulce lenevie, bu-
plugului, pe unde încă să pot vedea apoi ş’o trag încărcată de saci şi fur­ curându-se de frumseţele naturei, cân­
nici şi astfel le înghit cu multă plăcere.
adese-ori cu prilegiul aratului. tând poeziile simple păstorale, într’un
Cuibul şi-’l fac prin scorburile arborilor
7. Ţarca (coţofana) încă să nu­ cuvânt: petrecând o viaţă dulce, des­
pe cari le găuresc une-ori şi ca de 15
mără între pasările stricăcioase^ fiind:Că, crisă de poeţi sub nume. de viaţa de
crir. de afund şi acolo îşi depun apoi
răpeşte ouăle de prin cuiburile de găini oauăle lor albe, în număr de 6— 8. aur' a lumei.
şi de pe la alte pasări, dar’ şi ea mai Dar’ nici această etate de aur n’a
10. Capîntortură să numeşte aşa
aduce oare-care folos prin aceea, că putut să ţină mult, nici nu trebuia să
pentru-că îşi poate întoarce capul în
stîrpeşte o mulţime de insecte, omide ţină: altmintrea aceasta viaţă nelucrativă
şi vermi. toate părţile, să numără între pasările ar fi aruncat pe oameni într’o lenevire
folositoare economului. Ea samănă în-
8. Cucul să numără între pasările şi apatie neîncetată; dar negreşit nici
folositoare economului, de oire-ce el mă­ câtva cu gheunoile, dar’ pustieşte încă aceasta n’a fost scopul Creatorului nos­
nâncă cele mai multe insecte stricăcioase, şi mai multe omide, insecte, furnici ş. a tru. Apoi pe lângă aceasta, starea păs­
pfecum şi omidele acestora. Cucul nu-şi decât acelea. (Va urma). torală nu lasă pe oameni a întemeia

fiind sărace de sânge, n’au atâta lapte, ca Cine voieşte să aibă copii sănătoşi, tre- rea de onoare,' calumnia, aprinderile şi cele­
să-şi poată jâpta copii, ori cât de bine s’ar bue să se reţină dela .beutură. lalte dm legea criminală, 38 de procente a-
hrăni ele, dintre mamele sărace de sânge, Natura a întocmit, că mama să-şi lăp- decă 38 la sută vin din beţie.
cele mai bogate îşi ţin doică, iară cele mai teze copilul, cine lucră contra ordinei natu- Statistica purtată despre consumul beii-
sărace îşi hrănesc copii sugători cu lapte de rei o păţeşte rău. turilor spirtuoase arată, că cu cât să bea la
vacă din ţîţa de uiags, însă laptele de vacă * un popor mai mult, cu atât e mai sărac şi
sau de altă vită pe departe nu e aşa de bun Pentru a cunoaşte urmările rele ale be­ mai demoralizat.
şi de potrivit pentru copilul sugător, ca lap­ ţiei asupra moralei şi asupra averei omului, Sărăcia şi demoralizarea nimiceşte ca­
tele mamei, de laptele de vacă sau de altă nu trebue să cetim cărţi şi jurnale anticoho- racterul şi independenţa personală; omul de­
vită copii sugători capătă boale de stomac liste, destul dacă privim la viaţa poporului moralizat nu e stăpân pe şoartea sa, e com­
şi de maţe; dintre copii sugători nutriţi cu nostru. parabil şi coruptibil, mai totdeauna e un
lapte de animal de cinci ori mor mai mulţi Vedem la Români cum la ospeţe, în mincinos, la omul demoralizat mai de grabă
decăt dintre copii lăptaţi de mamele lor. birt sau crişmă, dupâ-ce spirtul a tulburat iese la iveală partea animalică a traiului,
Omul mai mult creşte în cel dintâi an mintea şi iritat nervii, începe a să certa, adecă dacă trăeşte astăzi bine nu giijeşte
al vieţii sale, dela anul întâi începând omul ajung la bătaie, ba unii să şi omor, după pe mâne.
în tot anul mai puţin creşte; copii lăptaţi aceasta urmează perderea de timp, mai tot­ Vedem că o parte a oamen lor şi-au
de mamele lor în anul prim al vieţii adecă deauna z>!e întregi pe la judecătorii unde perdut a vei ea prin beţie, vedem că unii nu.
in timpul suptului cresc mai bine.ţi sunt mai mai vin şi închişi şi pedepsiţi în bani, — dau înainte ori cât ar munci, pentm-că chel-
ta i, decât copii hrăniţi cu lapte de anima1. apoi după aceasta vin spesele cele mari cu tuesc prea mult pe beutură; vedem pe omul
Muerile născute din părinţi beţivi fiind advocaţii pentru apărare; aşa aduce beţia cu fără şcoală fără învăţătură, cum munceşte
sărace de sânge, sunt bolnăvicioase, deci ti­ sine sărăcie şi demoralizare. vara în căldură, iarna în frig, iară birtaşuL
nerii, când să căsătoresc să bage de seamă, Statistica criminală purtată la tribuna­ şi negustorul de beuturi şade vara la răcoare,
ca să nu iee de soţie fete sau neveste, a lele criminale arată că din cazurile criminale, iară iarna la căldură şi face avere din pros­
căror părinţi sau antipărinţi au fost beţivi. cum sunt bătăile, omorurilej jafurile, vătăma- tia beţivilor.