Page 3 - Bunul_Econom_1906_34
P. 3
Nr. 34 B U N U L ECONOM Pag 3,
3. partea neluată încă în prospect a) onorarul învăţătorului şi învăţă repetiţie şi stabilit îl înaintează comite
din darea suplementară şcolară a celor toarei de economie, salarul învăţătoru tului administrativ pentru aprobare; re
5 % destinate în senzul § lui 35 al le7 lui specialist, cuincuenalele, relutul de feritor însă la spesele pentru recuisitele
gii de instrucţiune populară, spre sco cuartir, cu excepţiunea dacă salarul în şi investiţiunile neapărat trebuincioase
puri şcol comunale şi de stat; bani gata şi relutul de cuartir al învă ale institutului luate în proiect pentru
4. banii de pedepse intraţi din ab ţătorului specialist să acopere din casSa anul viitor să va adresa reprezentanţei
senţii le neescuzate ale elevilor şcoalei statului. comunale. (Vezi capitolul 57 al îndru
economice de repetiţie ; Dacă relutul de., cuartir al învăţă mării pentru curatorate, şi 81 al îndru
5. alte venite destinate de comună torului specialist comuna îl primeşte mării pentru scaunele şcolare). \
pentru scopuri culturale; dela stat drept ecuivalent a locuinţei § . 2 2 .
6. venitele fundaţiunilor făcute pen în natură pe sama învăţătorului spe Şcoală economică de repetiţie cu
tru scopurile şcoalei economice de re cialist, relutul de cuartir să va lua nu- învăţător specialist deosebit s’au o sus
petiţie în senzul dispoziţiunilor funda ) mai între venitele budgetului şcoalei de ţine cu toate cele necesare comuna ce
torilor ; repetiţie ; o organizează şi cu folosirea venitelor
7. dacă cheltuelile nu s’ar putea b) arânda plătită eventual pentru
teritorului de praxă îngrijeşte de toate
acoperi din izvoarele susnumite comuna teritorul destinat în scopul economiei;
trebuinţele personale şi de lucruri ale
va avea să iee în budget spre acest c) 20% ce să cuvin învăţătorului institutului, — s’au o susţine cu ajutor
scop sumele trebuincioase; specialist din venitul curat; dela sat
8. ajutorul de stat pus la dispozi- d) accesoriile anuale destinate pen Ajutorul de stat al şcoalei econo
ţiune în cazurile arătate mai jos de că- tru depurarea împrumutului făcut în mice de repetiţie cu învăţător specialist
tră ministerul cultelor şi instrucţiunii scopul provederii cu recuizitele nece stă în aceea, că în caz de mizerie jus
publice. sare şi pentru zidiri; tificată a comunei, statul plăteşte întreg
§• 21. e) cheltuelile destinate pentru cum salarul învăţătorului de specialitate s’au
Budgetul anual al şcoalei econo
părări în decursul anului; numai o parte a aceluia.
mice de repetiţie să va compune con
f) erogaţiunile necesare pentru sim Dacă statul acopere cel puţin ju
form regalelor din îndrumarea edatâ cu briile servitorilor şi pentru muncitorii mătate din suma salarului învăţătoru
ordinul Nr. 40.505 din 1899 în senzul
cu ziua; vi! lui de specialitate, atunci pe învăţă
celor cuprinse în §-ul 48 al îndrumării
g) spesele de încălzit, luminat şi torul de specialitate îl numeşte minis
edate cu ordinul Nr. 32,055 din anul
altele; trul de culte şi instrucţiune publică; la
1901 pentru curatoratul şcoalelor po
pulare elementare, respective conform Compunerea budgetului şcoalei eco din contră conform celor mai jos în
şirate îl alege scaunul şcolar comunal.
§-lui 72 al îndrumării edate cu ordinul nomice de repetiţie cq. învăţător spe
Nr. 44,245 din anul 1902 pentru scau cialist are să o facă învăţătorul econo La'şcoalele economice de repeti
nele şcolare comunale. mic de specialitate conform §-lui 57 al ţie cu învăţător specialist suportarea sa
îndrumării pentru curatorate citat în larului învaţătoresc întreg s’au numai
La venitele budgetului şcoalei eco
nomice de repetiţie sunt a să lua în alineatul prim al acestui;capitol, respec în parte de cătră stat să stabileşte prin
senzul §-lui 20 al acestei îndrumări iz tive pe baza §-lui 81 al îndrumării pen o normă de pertractare ce este a să
tru scaunele scolastice —. şi-’l va înainta urma între stat şi comună.
voarele de venit înşirate ce pot fi luate
până la finea lunei Iunie a fiecărui an
în prospect, împreună cu suma totală Pentru şcoala economică de repe
curatoratului respective scaunului şcolar.
şi specificată a venitelor teritorului de tiţie, pe care comuna din cauză justi
praxă. Curatoratul respective scaunul şco ficată de sărăcie nu o poate susţinea,
La spesele din budget sunt a lar pertractează într’o şedinţă în toată ministrul ung. reg. de culte şi instruc
să lua; regula budgetul şcoalei economice de ţiune publică poate acorda ajutor de
Smaranda nu era suflet rău* Legă re bietul de neprimenit şi rupt! Să-’l iau cu La întoarcere, Culiţă dă să caute pe
pede merindele: mine, ce-o zice George o zice. O legăna un bătrân. Ia-1 de unde nu e! Aşa Ta lovit pe
— Mergi, cât te văd. Are ce ne certa copil şi tot şi-o plăti bucăţica de mămăligă. copil o jale, că mai, mai să plângă.
tală-to de seară. Şi făr’ de asta n’om fi şi noi inimă de câne. »N’am crezut că mama, aşa de bună
— Mamă, să nu-’i faci ceva. El nu-’i — Hai, moşule, cu mine, strigă Sma cu noi, să fie atât de cânoasă la inimă pen
vinovat. Las’ de-acum o să-’i strâng din par randa ]a urechea bătrânului, care era cam tru un biet moş. Doar’ nu calicea de puţină
tea mea. greu la auz. mâncare! L-a izgonit! Ce creştină o fi ea?»
— Vom vedea noi, cum o eşî la so — Dragul moşului, nu ţi-am făcut ni 11 căută şi la colibă. Porni supărat spre casă
coteală de seară. mic, nu mă duce la primărie. tot gândind: »Rău e să fii sărac!»
— Mamă, te rog, fâ-’mi ce vrei, numai — Ce primărie? Hai acasă, tot ţi-o fi Acasă întră busna şi, nici una nici două,
lui nu-’i zice nimic. E ’n stare, bietul, să nu mai bine ca’n coliba văcarului! începu:
mai primească. Bătrânul holbă ochii. — Halal, mamă! Aşa zice legea: să
— Pleacă, faptule, şi mă lasă ’n pace. ;— Acasă, unde acasă? Draga moşului, izgoneşti pe cel sărac şi neputincios ?!
Culiţă o luă repede la deal. fie-’ţi milă, nu mă duce, tare-’şi face rîs nora Smaranda il privi aspru:
Smaranda să uită cu jale la bătrân. de mine. Uită-te vânâtăile. ■— încă tu cu gură, după-ce lăsaî pe
Era bună la inimă; suferinţa altora o durea Bătrânul ridică mâneca şi arătă semnele taică-tău flămând ? Să faci pomană când îi
ca şi a ei. negre de lovituri. munci tu. i
— La mine, moşule, nu la noră, strigă
— Sărmane om! Cum nu şti ce o să Dar' ce, nu muncesc ? »Culiţă fuga la
Smaranda.
ajungi! Munceşti o viaţă, creşti copii, îi dai vaci», »Culiţă fuga de adă apă», »Culiţă
— La dta! Cum nu, pricep, adecă...
la. casa lor şi uită-te azi pentru dânsul n’au lemne să tăcem toc». Nu mântui bine şi'
— Ii legăna un copil şi-’i plăti doar’
o bucăţ'că de mămăligă, nici un ungher de »Fugi pân’ te văz, în ţarină». Astea toate
o sărăcie de mămăligă. O zdreanţă de că
adăpost. Părintele, sărmanul, zece copii să nu-’s muncă ?
maşă la ce gospodină nu să găseşte ?
aibă, pe toţi îi milue şi-’i ţine. Dar’ zece — Mă, băiete, taci din gură. Ori pe
— De unde milueşti, D-zeu să te mi
copii nu pot ţinea, un singur părinte I Doamnei semne te măncă spinarea?
luiască. Apoi merg, merg în cârje, ce să fac?
ce inimă de peatră ai pus în unii! Cum e * — Zi că eşti rea la inimă. Noi mâncăm
