Page 6 - Bunul_Econom_1906_34
P. 6

P«g-  6                                            BUNUL  ECONOM                                                      Nr.  34

       parte  din  ele  sont  în  situaţie slabă,  din   drept:  3108  ord.,  237  extraordinari;  poate  lua  în  căsătorie, dar’  numai  dacăr
       cauză  câ  seceta  a  împedecatdesvolta-  filozofie:  1267  ord.  82  : extraord.;  me­  vrea  şi  el  şi  fata.  Dacă  însă  tinerii  nu
       rea  strugurilor.  Prospectele  recoltei  în   dicină :  1074  ord.  21  extraord.  La teo­  să  înţeleg,  împart  milionul  în  două  şi
       genere  supt  slabe.                        logie:  78  ordinari  şi  5  extraordinari.  fiecare îşi  caută  norocul  în  altă  parte.
            In  România  producţiunea  generală         După  religiune  în  semestrul  II.  au   Zestrea  fetelor  să  adună  din  banii  în­
       a   recoltei  de  grâu  şi  a  celorlalte  ce­  fost  2537  catolici,  2031  jidovi,  592 ev.   casaţi  dela  losurile  vândute.
       reale  este  excelentă.  Ploaia  este  de do­  ref.  409  augustani,  154  gr,-or.,  137  gr.-
       rit  în  toată  ţara.                       cat.  şi  10  unitari.  Fără  confesiune:  2.   Om  care  nu  s’a  spălat  nici­
            In  Rusia  stricăciunile  cauzate  de                      *                      când.  Cetim  în  »T.  R.«  câ  în  Italia
       ploi  în  sud  şi  sudvest să evaluează dela     Asigurare  obligatoare.  Mul­         în  comuna  Geltomina  (lângă  Florenţa)
       4 0 — 80% .                                 tele  focuri  întâmplate  mai  în  toate  a  fost  descoperit  un  om  cu  numele
            In  Francia  recolta  va  asigura  con-   părţile  ţărei  şi  mizeria  şi  pustiirea,  ce   Frederic  Cerboni,  care  nu s’a  spălat  nici­
       sumaţiunea  anuală  a  acestei  ţări.       rămâne  în  uimi  lor  încă nici până  acum   când.  Are  acum  75  ani  şi  de  65  ani
                                                   nu  au  deschis  ochii  tuturor  oamenilor   el  n’a  pus  pe  sine  o  picătură  de  apă.
           _In  Spania  este  o  recoltă  extraor­
                                                   şi  nu  le-au  luminat  mintea,  ca  pentru  Nu  s’a  scăldat  nici-odată,  nici  barem
       dinară  de  cereale.
                                                   încunjurarea  barem  în  parte  a  acestor   faţa  nu  şi-a  udat-o.  Şi  e  farmacist care
            Statele-Unite  prin  recolta lor abon-                                            cunoaşte  ce  e  bun  şi  ce  e  rău  sănă­
       dentă  vor  juca  rol  preponderănt  în  miş­  rele, să  cerce scăparea asigurându şi avu­  tăţii.  Zice  că  să  simte  bine.  Ziaristul
       carea  internaţională  a  grânelor.   , e .  E i  tul  la  vr’o  societate  de  asigurare;  aşa
                                                   încât  mai  mult de jumătate  din locuitorii   care  spune  aceasta  zrce  că  a  simţit  un
                                                   ţârei,  sunt  neasiguraţi.  Acum  s’a  pornit  miros  deosebit  în  apropierea  omului
           Ştiri  de  tot  felul.                 o  mişcare,  ca  să  se  tacă  asigurarea  de   nespălat  şi  cum  a  scăpat  de  el,  a 'aler­
                                                  stat  obligătoare.                          gat  de-a  dreptul  la  —   baie.
            Societatea  pentru  fond  de                              *
       teatru  român  la  Lipova.  Luni  s’a           Alcoolul  Iată  o  cugetare...  anti-               H     A     Z
       început  în  orăşelul  Lipova  şirul  festivi­  alcoolică  a  dlui  John  Burns,  şeful  par­
       tăţilor  aranjate  din  prilegiul  adunării   tidului  lucrătorilor  englezi,  şi  actual­     Ţiganul  la  stăpân.
       generale  a  Societăţii  pentru  fond  de   mente  ministru  în  cabinetul  liberal  al     Un  ţigan  voind  să  între  slugă  la
       teatru român. Românii din Lipova, Radna    dlui  Henry  Bannerman:
                                                                                              un  boier,  fu  chemat  de  acesta  ca  să-l
       şi  comunele  învecinate,  conştii  de  în­     Cârciuma  în  totdeauna  a  fost, este   vază  şi-l  întrebă:
       semnătatea  societăţii   noastre  pentru   şi  va  fi  anti-camera  puşcăriei,  filiala ca­
       crearea  unui  fond  de  teatru  român,  au   selor  de  nebuni,  un  biurou  de  plasare   —   Ei,  dar’  ce  treabă  ştii  tu  face >
       făcut  oaspeţilor  veniţi  din  apropiere  şi   pentru  spitale,  un  loc  de  întâlnire  pen­  —   Hapoi,  ştiu  să  mănânc,  să  trăeşti t
       din  depărtări  mai  mari  şi  îndeosebi?  tru  cartofori  şi  pungaşi,  o  vizuină  pen­  —-  Lasă  astea  la  o  parte,  eu  te  în­
       membrilor  comitetului  societăţii  o  pri­  tru  criminali  şi  vagabonzi.            treb  la  ce  te  pricepi  tu ?
       mire  splendidă.                                Alcoolul  mângeşte  tot  ce  atinge.     -—  Hapoi  nu  ţi-am  spute  că  mă  pri­
                           *                                                                 cep  la  mâncare  şi  beutură ?
                                                  Omul  căruia  alcoolul  nu  îi  poate  pune
          „Asociaţiunea" la  Braşov.  Ono­        jugul, îi răpeşte mintea.  Sapă încet  acolo   —   N’auzi  că  nu-ţi  spun  eu  de  asta,
       raţii  oaspeţi,  cari  doresc  a  lua  parte la   unde  nu  poate  distruge  dintr’odată. Pen­  eu  te  întreb  de  treabă!
       adunarea  generală  a  Asociaţiunei,  ce să   tru  individ  beţia, e  o  boală  grea,  pen­  —   Da  bine,  nu  cum-va  hăi  voi  ca
       va  ţinea  anul  acesta  în  Braşov,  în  zi­  tru  mulţime  e  un  flagel,  pentru  ţară  să  muncesc  şi  să  nu  mănânc?
       lele  d e-8/21  şi  9/22  Septemvrie,  sunt   e  o  piedecă  în  buna  ei  desvoltare,  pa­               *
       rugaţi  ca  —   pentru  îngrijirea  de  cvar­  ralizând  toate  torţele  active  ale  naţiunii,   Explicarea  unui  băutor.  Ştir
       tire  —   să  se  anunţe  la  preşedintele   oprind  introducerea  tuturor  reformelor  tu  mă,  de  ce  beau  halbele  una  după
       comişîunei  de  îsevşrtirare,  dl  Nicolae   culturale  şi  industriale.              alta?  —   Când  beau  prima  halbă,  simt
       Bogdan,  profesor,  sti.  Caterinei  15,  cel                  *                      că,  devin  alt  om,  omul  ăla  mai  vrea  şi
       mult până în 28  August  (10  Sept).            Curăţenia  văleielor  la  porci       el  altă  halbă,  şi  aşa  mai  departe...
            Totodată  să  aduce  la  cunoştinţă,   este  una  din  cele  mai  dintâi  cerinţă.
      că  comitetul  poate  fi  silit  să  angajeze   Dela  neţinerea  în  curăţenie  a  văleielor
      şi  cvartire,  cari  vor  trebui  plătite.  De   vine  de  multe  ori  că  porcii  nu  merg   Dela  gimnazial rom.  din  Brad.
      acea  on  oaspeţi sunt  rugaţi,  ca  la  anun­  înainte.  Dacă  dela  o  mâncare  până  la
      ţare  să  se  declare,  câ  la  caz  când  nu   alta  rămâne  câte  ceva  în  vălaie,  aceste   înştiinţare  pentru  anul  şcolar 1906/1907.
      să  vor  afla  cvartire  gratuite  li  să  pot   rămăşiţe  mai  ales vara în  căldurile  mari,   Anul  şcolar  1906  1907  să  începe
      angaja  şi  cvartire  cu  plată,  rămânând   să  nâcresc  şi  putrezesc  iar  dacă  cătră  la  1  Septemvrie  v.  1906.
      în  grija  comitetului  câ  preţurile  să  fie   acestea  să  mai  adauge  altă  mâncare,   Părinţii,  cari  doresc  a-şi  da  copii
      moderate.                                   aceasta  capătă  un  miros  rău,  ba  toată   la  acest  institut,  sunt  poftiţi  a  să  pre­
                          *
                                                  mâncarea  să  strică. Porcii  apoi nu vreau   zenta  cu  fii  sau  cu  fiicele  lor  în  cance­
           Date  privitoare  la  universi­        să  mănânce.  Iar’  dacă  şi  mănâncă,  să   laria  direcţiunii  gimnaziale  în  1,  2  şi  4
      tatea  din  Budapesta.  întemeietorul       bolnăvesc.  De  aceea  economii  noştri    Septemvrie  v.  1906  spre  înmatriculare.
      universităţii  a  fost  cardinalul Petru Pâz-   vor  face  bine  dacă  totdeuna  vor  ţinea   Şcolarii  cari  să  înmatricu’ează  pentru
      mâny,  primatele  Ungariei  la  anul (1635).   în  cea  mai  mare  curăţenie  vălaiele.  prima  dată  la  gimnaziul  ori  şcoala  pri­
      Atunci  universitatea  era  în  Tyrnavia
                                                                      *                      mară  împreunată  cu  acesta,  vor  aduc&
      (N.  Szombat),  avea  facultatea  teologică      Fete  de  măritat  puse  la  lo­      testimoniu  şcolar,  extras  de  botez  şi cer­
      şi  filozofică  numai,  iar’  profesorii  erau
                                                  terie.  In  Italia  va  fi  în  curând  o  lote­  tificat  de  revaccinare.  Testimoniul şcolar
      călugări  Iezuiţi.
                                                  rie  interesantă.  Treizeci  fete  foarte  fru­  de  pe  clasa  precedcktă  îl  vor  prezenta
         Budgetul universităţii este de 2,855.174   moase  vor  fi  provăzute  cu  zestre  în   toii  şcolarii,  cari  vin  a  să, înm atricula, r
                                                                                               3
                                                                                                 3
                                                                                                      /
      coroane  (520.629  c.  venitul  domeniilor   sume  până  la  un  milion  şi  vor  fi  pusă  aşadar  şi  aceia  cari  au  absolvat  clasa
      —   iar’  restul  din  budgetul  statului.)  la  loterie.  Un  loz  va  costa  10  lire.  precedentă  în  institutut  nostru.  Tot  în
           Numărul  studenţilor  a  fost  în  se­  Cel  ce  Câştigă,  să  zicem,  milionul, acela   1— 4  Septemvrie  v.  1906  să  vor  ţinea
      mestrul  al  doilea  6068.  Din  aceştia  la  câştigă  şi  o  fată  frumoasă,  pe  care  o  examenele  de  corigenţă  şi  supletoriL
   1   2   3   4   5   6   7   8