Page 1 - Bunul_Econom_1906_43
P. 1
Anul VII. Orăştie (Szâszvâros), 18 Noemvrie n. 1906. Nr. 43
Bunul Econom
REY1STĂ PENTRU AGRICULTURĂ, INDUSTRIE ŞI COMERCIU
ORGAN AL: „Reanloail Economice din Orăştie" şi „Reuniunii romine de agricultură din comitatul Sibiiului"
A B O N A M E N T E : J A P A R E : I N S E R Ţ I U N I :
Pe an 4 coroane (2 fl.); jumătate an 2 cor. (1 fl.) | j ţ se socotesc după tarifă, cu p r e ţ u r i m o d e r a t e
Pentru Români a şi străinătate 10 lei pe an. In flecare Duminecă. ■ Abonamentele şt inserţiuniU se plătesc înainte.
' Valoarea producţiunei: 51.30 mili turi şi ţesături de in, bumbac, cânepă»
P. T. abonaţi cari sunt în res- oane, dintre cari 4.48 pentru var; 5 85 iută; 12.8 pentru bumbăcăriile impri
j
tanţă cu plata abonamentului sunt din milioane pentru ciment; 28.60 milioane mate.
nou cu toată insistenţa rugaţi să-şi pentru cărămizi şi olane; 7.32 milioane VII. Industria hăinăriei: 117 mari
achite restanţele. Administraţia. pentru sticlării. • stabilimente, cu 111 motoare (248 cai
IV. Industria lemnului: 400 stabi putere), 3.820 lucrători. Valoarea pro
limente (235 ferâstraie, 77 tâmplării me ducţiunei 20.4 milioane, fără a socoti,
Marea industrie ungară.
canice, manufacturi de mobile de lemn nici aci cum nu s’a socotit nici în altă
(Urmare şi fine). îndoit, 19 manufacturi de bastoane, unelte parte, producţiunea micei industrii.
de lemn etc). 442 motoare (20.298 cai VIII. Papeteria număra 54 stabi
II. Fabricaţiunea de maşini, m ij
putere). 29.288 lucrători. limente cu 151 motoare (de 106.25 cai
loace de trasport, balanţe şi industria
Valoarea producţiunei anuală: 95.2 putere) şi 5.761 lucrători.
electrotechnică numără 201 stabilimente
(127 fabrici de maşini, 3 fabrici de ba milioane dintre cari 69.2 milioane pen Valoarea totală a producţiunei 15.95
lanţe, 9 ateliere de căruţărie, 8 stabi tru ferastraie; 4.5 milioane pentru par- milioane.
limente electrotecnice, 43 staţiuni cen chetărie; 10.7 milioane pentru tâmplă- IX. Industria produselor alimen
trale de electricitate etc.) cu 453 mo ria mecanică; 5.04 pentru mobile din tare, cea mai puternică numără 576 sta
lemn îndoit, etc. bilimente, dintre cari 165 mori, 29 fa
toare (de 46.984 cai putere). Personal:
39.364 inşi. Valoarea totală a produc- V. Industria pielăriei şi pierienei: brici de zahăr, 16 fabrici de salam, 107
ţiunei anuale 170.8 milioane, dintre cari 65 mari stabilimente ' (50 tâbăcării, 7 berării şi malţării, 149 mari distilării
130 milioane pentru fabricele de maşini, manufacturi de articole de piele) cu de alcool, 144 distilării de coniac şi li-
9.09 milioane pentru aparatele de elec 66 motoare (1.949 cai putere şi 4.930 cheruri şi 10 fabrici de vinuri spumoase.
tricitate, 2.26 milioane pentru cabluri lucrători.) Aceste stabilimente lucrează.cu 1.100
fire izolatoare, etc. Valoarea producţiunei anuală 30.32 motoare, (70.011 cai putere), dintre cari
III. Industria varului, magnezitei, milioane. 297 (cu 45.989 cai putere) pentru
cimentului, olăriei, sticlăriei: 407 sta VI. Industria textilă: 112 manu marile mori; 333 (cu 11.562 cai putere)
bilimente (292 cărămidarii, 35 fabrici facturi, 228 motoare (cu 12.675 cai pentru fabricele de zahăr; 224 (cu 5.720
de sticlă, 23 fabrici de ciment) cu 530 putere), 14.285 lucrători. cai putere) pentru distilăriile de alcool.
motoare (de 15.785 cai putere). Această Valoarea producţiunei 53.47 mili- Numărul total al lucrătorilor 49.718
industrie ocupă 32.523 lucrători şi func lioane, dintre cari 10.6 milioane pen dintre cari 10.374 la mori; 6.701 la
ţionari. tru lenagiuri; 21.2 milioane pentru tor- fabricile de zahăr; 19.401 la manufac-
î
odată, şi-i plăcu, totuşi însă nu putu să nu o zbierătură în pădure, de care vitele şi cânii
^ F O I Ţ A ^ -
întrebe, pentru ce n’au apă. păcurarilor aşa s’au înfricoşat, încât toate să
— Ei frate, — răspunseră păcurarii, — adunară grămadă la ,un loc.
Măr şi Păr. aici în apropiere să ţine un smeu, care bea — E aci smeul, — ziseră păcurarii, —
toată apa din izvorul nostru, vitele ni-să îm iar’ ne duce câte-va vite.
— D in „ P o v e şti A rd e le n e şti" — puţinează, că le mâncă şi el, dar’ şi mor de Atunci voinicul îşi strigă cânii lângă
(Urmare.) de I. Pop-Reteganul. sete. Am vrut să mergem de aici, dar’ nu sine şi merse cătră smeu; când era aproape
ne las':, ci precum a zis, nu să odihneşte de smeu, care arunca foc din gură, îi zisă:
Măr, însoţit de cei trei câni ai Iui, a până-ce nu ne va mânca pe toţi. Precum ve — Nu fi aşa turbat, focul din gură-ţi
mers prin o pădure până unde văzuse o li- dem, ne sunt numărate zilele, şi ale noastre nu-’mi strică, numai mă încălzeşte, căci nu
curire de foc. Acolo erau nişte păcurari la oi. şi a-le tale, căci nu te va mai lăsa să te duci ’mi-e frică de tine.
— Bună seara! — zise Măr. de aici, cum nu ne- lasă nici pe noi. — Cine eşti tu de-’mi stai în cale? —
— Să ai noroc străinule!— răspunseră — Voi cerca să mă lupt cu 1 1, dacă întrebă smeul, —- doar’ nu eşti tu Mâr sau
păcurarii, .— dar’ şezi cu noi aici pe butucul nu vor putea face cânii mei nimic cu el. Păr cu cânii lor?
acesta, căci ştim că eşti ostenit. ■— Şi te-ai încumeta să-ţi cerci pute — Eu sunt, — răspunse voinicul, —
— De ostenit nu sunt ostenit, căci nu rile cu el f r dar’ ce ai tu cu oamenii aceştia de omenie,
mai de astă dimineaţă călătoresc. Dar’ faceţi — De când eram de opt ani, toată de nu le dai pace să trăiască de pe o zi pe
bine şi-’mi daţi puţină apă să beau, căci nu ziua cu cânii mei am fost la vânat, am omo alta ?
mai pot de sete, rât ca copil urşi cu ajutorul fratelui meu, — Vreau să trăiesc şi eu bine mai ales
— Apă n’avem, răspunseră păcurarii, dar’ acum că-s voinic să nu încerc cu un azi, când te voi mânca şi pe tine cu cânii-ţi
dar’ ’ţi dăm să bei zăr, de care bem şi noi. smeu, am nădejde în cânii mei, ca şi în mine. cu tot, — zise smeul.
Beu dar’ zăr de care n’a mai beut nici Nici nu gătâ bine vorba, când auziră — Aşa? — răspunse Măr; — î;i strigă
