Page 3 - Bunul_Econom_1906_43
P. 3
Nr. 43 B U N U L ECONOM ____________________________________Pag 3
să poate — cu băgare de seamă —- A D M I N I S T R A Ţ I A lemnul de resonanţă, adecă a scânduri
pune la lucru mai uşor. Când voim a DOMENIULUI COROANEI lor subţiri şi elastice, care întră în con-
învăţa un mânz la ham pentru prima strucţiunea pianelor, Vioarelor, etc. Fa
dată îi punem în cap un frâu şi îl in- LA EXPOZIŢIA GENERALĂ bricarea acestui articol s’a dezvoltat în
ROMÂNĂ DIN BUCUREŞTI
hămăm, dar’ nu pentru a trage la că vremea din urmă în ţară, graţie în
ruţă sau trăsură, ci şă meargă liber pe (Urmare.) mare parte exemplului dat de Dome
lângă ceialalţi cai, spre a să deda cu ■ Asemenea sâ dă o deosebită aten niul Coroanei.
hamul şi cu huruitul carului. La ori-ce ţiune creşterii animalelor şi îmbunătăţi Astăzi să produc pe domenii afară
lucrare trebue dedaţi cu încetul şi du - rii vitelor locuitorilor. In scopul din urmă de lemn de lucru şi de construcţie,
pă aceea tot mai tare, dar’ nici-când să pune gratuit la dispoziţiunea lor re scânduri de resonanţă pentru piane, şi,
nu trebye mânat — cât de bum fie producători şi să organizează concursuri tot cu concursul firmei de mai sus,
calul — până nu mai poate de obosit; anuale de vite pe fiecare domeniu, cu s’au înfiinţat ateliere şi fabrici pentru
• După mâncare îndată nu e bine premii date de Domeniul Coroanei mobile de tot felul, pentru obiecte de
a-1 pune la nici o muncă, să i dăm timp Dom. Coroanei dispune de 6.800 gospodărie, unelte de lucru, jucării de
de odiehnă cel puţin o oară, ca să-i capete de vite în valoare de aproape copii, păpuşi şi altele.
ticnească mâncarea. îndată după muncă 800000 lei, dintre care o bună parte Scândurile de resonanţă să expor-
grea nu-i ertat să-i dăm de mâncare, e destinată numai pentru prăsilă. tează în cantităţi tot mai mari în Franţa,
cu atât mai primejdioasă i-ar fi apa în Anglia şi în America.
-— cam un sfert sau o jumătate de oră In vederea cultur'ei intensive ce să Fabricaţiunea de jucării şi de pă
să-i dăm timp de recreare, când apoi face, creşterea vitelor să practică cu puşi datează numai de 6 luni. S’a luat
un viu interes Pe lângă îmbunătă
să i-se dea mâncarea. pildă dela oraşul Niirnberg şi împreju
ţirea raselor indigene prin selecţiune,
Calul menit pentru muncă gr'ea hrană şi îngrijire deosebită, s’au adus rimile lui, unde aceasta fabricaţiune for
nu-i ertat să flămânzească nici să în- pe fiecare domeniu reproducători streini mează un mijloc de câştig pentru mulţi
sătoşeze, căchila muncă- necontenită să din toate speciile de animale. locuitori. '
repere nutremânt întăritor tot mereu, Prin introducerea acestei industrii
ştiut fiind, că prin lucrare mâncarea să In alegerea lor s’a ţinut seamă de s’a dat ocupaţiune femeilor şi copiilor
scopul urmărit, care e determinat de
asimilează în corp cu grăbire. Supus din căt. Găineşti de pe Domeniul Mă
trebuinţele domeniului şi de cerinţele
fiind calul la fugă repede trebue din lini, care nu pot munci la pădure sau
comerciale. Astfel pe domeniul Şegar-
când în când oprit ea să răsufle şi în ferestrae. Până acum lucrează peste
cea s’a înfiinţat o herghelie mai mare
să-şi împrospăteze plumânile. Dacă des 80 de bâeţî şi fete cari au terminat
prindem caii asudaţi trebuesc şterşi cu în care să cresc căi1 de V'j sânge en cursurile şcolare, sub conducerea unor
glez şi cai de tracţiune, de rasă perche-
un ghem de pae până să svântă, ear’ măestri străini aduşi pentru’ ai iniţia şi
după aceea acoperiţi cu ţol uri, ca să- ronă şi ardeneză. Să cresc şi cai arabi învăţa.
sau anglo-arabi, spre a servi ca repro
nu răcească. Au fost multe greutăţi, dar’ au
ducători în folosul sătenilor.
In cât priveşte adăpatul cailor, a- fost învinse prin stăruinţa aceleaşi firme,
cela ar trebui sâ se întâmple la anu Din rasa bovină s’au adus tauri şi aşa în cât e speranţă că în curând să
mite timpuri, ca nu odată să fie prea vaci de Algau la Lăptăria dela Periş, va reduce importul acestui articol care
setos şi şă bea mai mult decât ar tre de pe domeniul Cocioc, iar’ la celelalte să aduce încă în cea mai mare parte
moşii să creşte rasa Pinzgau şi în deo
bui, ci să fie cam pe o formă timpul din străinătate.
dela un adăpat până la -altul: îngrijit sebi rasă moldovenească. Ca şi în celelalte ateliere s’a do
fiind calul după-cum să recere, el este Tot aşa să ţin oi şi porci în nu vedit şi aci, din jucăriile şi păpuşile fă
animalul cel mai curagios, frumos şi măr mare, aleşi din cele mai bune rase, cute cu caracter românesc, că ţăranul
de folos. ______ N. Hamsea. ca Merinos, Yorkshire, Mangaliţa şi altele. român e îndemânatic, în indusrie, şi că
Industriile anexe agriculturei, ca dacă e bine îndrumat ajunge a fi un
lăptăria, frânghieria, olăria, atât ţără vrednic lucrător industrial. Această des
e iarba verde pe câmp mai mult e acolo
nească cât şi mai fină, ţiglăria, împleti toinicie o arată şi modelele şi reprodu
decât în pădure. Apoi când e aci îl cunoaş
turile în richită şi altele, progresează
tem după sbierătura lui cea urîtă, prin care cerile de şcoli şi * biserici, lucrate tot de
pe zi ce trece.
ne dă de ştire, să nu mergem nici unul afară micii ţărani de pe Domenii, şi epuse în
din sat, dă apoi e capăt de acela, care să Pădurile cu o suprafaţă de 80 mii Pavilionul Domeniului Coroanei.
duce. 264,«r'u« ectare, care sunt nu numai un In rând cu acesta, să urmăreşte
■— Unde l-aş putea întâlni ? întrebă Măr. izvor de bogăţie, ci şi o podoabă a do cu acelaş interes regenerarea pădurilor
meniilor, sâ exploatează după amenaja- şi în deosebi plantaţiunile, pentru care
— Ba să te ferească D-zeu; şi ce te-ar
mente aprobate de Ministrul Agricultu s’au înfiinţat numeroase pepiniere * pe
duce păcatele să-l întâlneşti.
rii, Industriei, Comerciului şi Domenii
— Aş vrea să-l omor. toate domeniile. La Sadova s’au plan
lor, şi decretate de M. S. Regele. Pen
-— Poate ţi-ai urît zilele? tat cu salcâm pe o suprafaţă de 816 900
tru o mai lesnicioasă exploatare s’au ectare nisipurile sburătoare — cari, ame
— Ba aş vrea eu să-i iau zilele.
construit căi ferate funiculare, drumuri, ninţau să acopere terenuri de cultură
— Lasâ-te dragul meu de aşa gânduri
canale şi alte mijloace de transport, iar — transform ându-le în păduri cari dau
căci cu acela nu să poate lupta nimeni, au
pentru a ridica mai mult valoarea co de pe acum un venit destul de în
cercat oamenii dela noi, s’au dus mulţi, sa
mercială a lemnului,, s’au făcut nume semnat.
tul mai tot cu furcoaie, cu topoare şi cu
roase instalaţiuni şi s’au introdus dife Industriile {Silvice şi cele agricole,
coase, dar' abia jumătate s’au întors vii pe
rite industrii.. ca : lăptăria, frângheria, olăria, ceramica,
ceialalţi ia omorît.
, Pentru desvoltarea exploatărei pă ţiglăria, împletiturile de richită, sunt în
— Eu totuşi mă încred în cânii mei.
durilor, Administraţiunea Domeniului plină dezvoltare. La întemeierea lor s’a
A cinat, apoi ia făcut bătrâna pat şi s’a Coroanei s’a servit de vechea firmă G. avut în vedere atât sătenii, cărora, li-se
culcat, de s’a mai odihniţ, căci s’a fosţ os Eichler, stabilită în ţara românească de oferă astfel noi mijloace de câştig, cât
tenit. mai bine de 20 de ani şi cu care Do- şi copii lor care sunt de câştig, cât şi
(Va urma).
mepiul Coroanei â , tost dela început în copii lor care sunt primiţi la învăţătură.
relaţiuni de afaceri, mai ales pentru; Unora li-să dă chiar indemnisaţie pen-
