Page 2 - Bunul_Econom_1906_43

Pag. 2 B U N U L ECONOM ' Nr. 43

turele de tutun; 3 699 la berării; 4 136 Acestea nu sunt de cât cifre foarte Felul acesta de nutrire să practică
la distilăriile de alcool. sumare, cari pe de asupra nu arată creş­ deja de mult timp prin. alte ţâri mai
Milioane coroane. terea fabricelor mari. Şi totuşi iele vor cultivate ca d. e. în Anglia unde eco­
Valoarea totală a producţiuni: 645.9 dintre creşte repede, pentru-că guvernul ungar nomii pun mare preţ pe îngrijirea cai­
care pentru mon . . . . . 359 4 a luat un întreg ansamblu de măsuri lor. Cai mai frumoşi au însă Danezii,
» fabrici de zahăr 60.9 pentru a grăbi dezvoltarea industriei na­ cari ce e drept şi îngrijesc de ei cum
» căinăţării . . . 9.7
» tutunuri . . . 103.19 ţionale, pupă un vast program cu în­ să cuvine. Afară de hrana obicinuită ei
» berăiîi . . . . 29.4 grijire studiat. —- Danezii — le dau de 2 — 3 ori pe
» de stil. de alcool 47.68 săptămână cailor câte o mână de să­
» » » coniac 11.8 Nutrirea, îngrijirea şi folosirea cailor,- mânţă de urzici amestecată în ovăs, în
» fab.de vin spum. 2.63
urma căreia caii capătă carne şi păr
Mai sunt în afară de aceasta 15.000 frumos.
mori mici şi mii de distilerii agricole. După-cum ştim calul prin serviciile Mai e de însemnat şi aceea, că
X. Industria chimică, numără 182 sale, aduce foloase însemnate economiei. caii slabi la gură rod rău ovăsul, mult
Folosul ce ni-1 aduce calul este inve-
uzine cu 338 motoare (de 9.370 cai risipesc din el pentru-câ nu 1 pot roade
derat prin munca ce o săvârşeşte el,
putere) şi cu 13.178 lucrători. cum să cade, ear’ cel înghiţit nedumi­
putându-să întrebuinţa în diferite forme.
Valoarea totală a producţiunei anu­ cat ese din ei în balegă nemistuit.
Fiind el numărat între animalele cari
ale 83.83 milioane, dintre cari 20.25 ocupă loc de frunte în economie — Este în interesul economilor cari
milioane pentru petrolul rafinat; 88.8 au cai, pentru a evita această daună
m’am hotărât a vorbi ceva în acest
milioane pentru fabricele de scrobeală; articol despre nutrirea, îngrijirea şi fo­ este recomandabil a înmuia ovăsul în
2.89 pentru clei; 4.25 milioane pentru apă şi îndată ducă-ce s’au umflat gră­
losirea cailor.
materiale de tăbăcărie; 16.45 pentru unţele, îl putem da să-l mânce, în ca­
Economii nostrii mai bătrâni cari
huilerii şi 25.32 pentru alte produse să ocupă cu creşterea cailor, precum zul, că el a fost pus în apă caldă, tre-
chimice. şi aceia cari îi întrebuinţează în eco­ bue să stăm până să răceşte.
Să mai menţionăm artdle grafice Economii cei mari au aflat mijlo­
nomie -T- ştiu că calul este un animal
cu 72 mari stabilimente, ocupând 6.566 j cul următor pentru-ca să capete caii
mai alegător în mâncări (nutreţuri) de­
lucrători. păr frumos. înainte de a să desprimă-
* cât celelalte vite cornute. Calul alege
numai cele mai bune fire din nutreţ, văra, ei — economii — fierb în fiecare
Nu ie, credem, nevoie să arătăm ear’ celelalte le risipeşte şi le lapădă săptămână de două-ori câte un pumn
că dela 1898 încoace toate aceste cifre bun de sămânţă de in în 7 litri pen­
ca ogrinji, precum şi ovăsul nu îl sfă­
au crescut în mod considerabil. tru fiecare cal, şi să dă cailor călduţă
râmă tot, ci o parte însemnată din a-
In lipsa unei statistici amănunţite să o bea. După patru săptămâni, repe-
cela îl înghite numai aşa. Aceasta este
mai recente, ne mărginim a constata, tându-să această doftorie caii năpârlesc
urmarea, că în urma hrănirei cailor ră­
după evaluările oficiale, că dela 1898 uşor şi capătă un păr lucitor — având
mân atâţia ogrinji, unde pentru aceea
încoace s’au mai întemeiat în Ungaria să ’nţelege hrana suficientă.
scociorăsc galiţele cu atâta lăcomie prin
Fabrici Capital total de locul unde au mâncat caii. Fiind calul un animal foarte folo­
Anul noui prima stabilire sitor omului, el trebue întrebuinţat cu
1899 38 34,916.240 Cine voeşte a încungiura această precauţiune şi să nu-1 forţăm nici-odată
1900 48 25,435.000 risipă (izidă) de fân sau de ovăs e bine
să se tae fânul mărunţel şi apoi să se a trece peste puterile lui. Oamenii bă­
1901 30 25,435.000 trâni şi cu experienţă zic, că: caii ti­
1902 24 7,000.000 sfarme sau macine ovăsul în mărimea
boabelor de păsat, astfel amestecându-se neri să învaţă numai cu încetul la tras,
1903 16 5,000.000 jucându-să aşa zicând.
1904 26 17,000.000 amândouă cu paie — fie acelea de orz
1905 20 15.500.000 sau ovăs — să se dea cailor. Mânzul în etate de 2 Va— 3 ani

apoi cânii: Na Florian! Na Cioban! Na Frunză- biet a fost vânat, şi s’a rugat de bătrâna să nele şi de picioarele acelui taur sălbatic. Vei
de-măgheranl prinde-ţi-1 şi ţineţi-1! facă bine să-l lase să-şi gătească cum-va mânca carnea şi fără pâne, cum mâncăm şi
Numai aceasta o aşteptară şi cânii: în­ carnea de vânat. noi ce biet avem.
dată săriră la el şi-l prinseră de grumazi. Bătrâna a luat-o şi a pregătit-o ea. Când — Cum puteţi duce fără pâne? — în­
Măr să duse şi îi tăiă capul. gândi Măr că acum va fi friptă carnea, zise trebă Măr.
Trupul l'a dat la câni, iar’ capul l’a ars bătră bătrâna: —- Vai de traiul nostru, — răspunse
şi oasele lp-a pisat tot praf şt praful l’a su­ — Mamă! dar’ de unde aşi putea cum­ baba, — Dzeu să ferească pe toată lumea,
flat în vânt. păra puţină pâne de-aici, eu nu ştiu rândul; să nu ajungă ce am ajuns noi.
Bucuria păcurarilor era nespusă de n’ai face bine să te îngrijeşti dta? iată aici — Apoi fi bună mamă şi-’mi spune
mare, căci acum nu aveu de cine să teme, câţi-va bani. despre taurul acela ce ştii. Unde să ţine?
îşi puteau prăsi vitele în ticnă, li mulţămiră — Oh dragul meu! foarte bucuros ţi-aş Când vine? Cum ştiţi că vine? Mare e? şi
foarte şi-l rugară să primească dăruinţa ju­ da eu şi nu te-aş lăsa să-ţi cheltueşti banii, altele, din cari aşi putea cunoaşte mai bine
mătate din vitele dela ei. , căci un călător are lipsă de bani, dar’ zău acel taur.
Măr nu s’a învoit nici cum, dar’ nu­ n’am, şi nici nu vei putea căpăta la noi. Căci — Lasă-1 năpustului, — zise bătrâna,
mai aşa scăpă de ei făgăduindu-le, că le pri­ crede-mă, dragul meu, nici noi de mult nu — să te ferească D-zeu să nu-1 cunoşti, ci
meşte când să va reîntoarce. mâncăm pâne. Aici în pădure este un taur să fii totdeauna ocolit de el. Dar’ dacă vrei
După aceea-şi luă rămas bun dela ei şi sălbatic, care ne strică toate bucatele, şi care să ştii, iată-ţi spun. E un taur mare, cu pă­
plecă. rămân Ie lăsăm noi pe câmp să se strice; fi- rul sur —- aci să întrerupse bătrâna făcân-
A mers iar’ o bucată bună de vreme, indu-ne frică de acel taur. Din aceea pricină du-şi cruce zicând Doamne fereşte-ne, —
până-ce într’un târziu a ajuns într’un sat; nici nu punem pe câmp nimic, de vr’o câţi-va precum zisei e cu părul sur, cu două coarne
a tras la o muiere bătrână, şi a rugat-o de ani, ci trăim şi noi ca vai de noi; de dus, de câte o jumătate de stânjin de lungi şi de
conac pese noapte. Bucuros la primit bă­ iar’ nu ne-ar plăcea să ne ducem din satul largi şi cu un ochi în frunte şi cu dinţii ca
trâna, căci era şi ea cu frica lui Dzeu şi pri­ acesta, căci aici ne-am născut. Multe neno­ la porcii cei sălbatici, aşa spun care l’a vă­
mitoare de străini ca Românul. rociri s’au întâmplat şi cu oamenii, căci pe zut mai de-aproap'e. Să ţine aici în pădurea
Când însera, Măr scoase din traistă ce care l’a văzut numai, n’a mai scăpat de coar- de lângă sat, şi pe câmp, mai ales acum când