Page 1 - Bunul_Econom_1906_44
P. 1
Anul VII. Orăştie (Sz&szvâros), 25 Noemvrie n. 1906. Nr. 4 4
REYISTA PENTRU AGRICULTURA, INDUSTRIE ŞI COMERCIU
ORGAN AL: „Reanlnmi Economice din Oriţtie" şi „Reunitmii române de agricultură din comitatul Sibiialui“
A B O N A M E N T E : A P A R E : I N S E R Ţ i U N I :
Pe an 4 coroane (2 fl.); jumătate an 2 cor. (1 fl.) se socotesc după tarifă, cu pr e ţ ur i mo d e r a t e
Pentru R o m â n i a şi străinătate 10 lei pe an. In fiecare Duminecă. Abonamentele st inserţiunile se plătesc înainte.
ce vine earna şi Bulgarii nu mai vând A D M I N I S T R A Ţ I A
A V I Z.
legumele lor în pieţe
Deoare-ce cea mai mare parte a La îndreptarea acestei stări nefi DOMENIULUI COROANEI
abonenţilor noştri sunt în restanţă, îi reşti sar putea ajuta aşa că proprie LA EXPOZIŢIA GENERALĂ
’ ROMÂNĂ DIN BUCUREŞTI
rugăm din nou să-’şi achite şi trimită tarii mari, aristocraţia maghiară, sau
abonamentul, fiind-că suntem la ţinea dacă ei nu pot, atunci statul ar ajuta (Urmare şi fine).
anului şi nu mai putem aştepta. cumva, aducând de peste Dunăre de In ce priveşte pe locuitor, Dome
undeva, din Zala şi Somogy agricultori niul Coroanei poartă aceeaş prijă ridi
Administraţia. Unguri, cari prin hărnicia şi isteţimea cării lor materiale, cât şi intelectuale
lor (?) ar şti cultiva teritoriul acesta de şi morale, prin agenţii săi, cari sunt
înainte, înainte! căzut azi în păşunat din starea lui în solvenţi ai şcoalelor speciale superioare
Români, aleşi printre cei mai buni ab
floritoare de mai riainte, de pe timpul
aristocraţiei şi a nemeşilor. din ţară şi din străinătate.
Reproducem aceste idei ale zilelor
De câte-ori ceteşti foaia »Erdelyi Mulţi dintr’înşii sunt fii de săteni,
noastre, ca să le cunoască şi cetitorii
Gazda« din Cluj, de atâtea-ori afli că aşa că se simt cu atât mai datori ai
Ardealul e rămas tare înapoi în pri revistei noastre şi să se silească din ajuta cu fapta şi cu vorba în toate îm
toate puterile a fi de aci înainte buni prejurările.
vinţa agriculturei, pentru-că Românii
Români agricultori şi ca să se şteargă
nu să pricep la agricultură, nu prăsesc Pe de altă parte Administratorul,
vite de soiu ales şi nu lucră nici pă de pe numele lor Învinovăţirea de a nu inspectu'eazâ nici un domeniu, fără
trăi un traiu poetic de păstor, uşor şi
mântul aşa ca să aducă rod mulţumi a vizita şi stabilimentele culturale şi im
fără grije.
tor. Vina o poartă de sine înţeles Ro dustriale, fără a să interesa de aproape
mânii; cari au fost dedaţi din vechime Cine cunoaşte starea de azi a agri de trebuinţele lor şi a să întreţinea cu
la un traiu poetic păstoresc şi uşor, culturei la Românii din Ardeal şi va locuitorii, dândule tot felul de poveţe
mulţumindu-să cu mămăliga orientală, face o reprivire la trecut cu ochi buni, folositoare. De asemenea, cri-ce inaugu
pe când greutăţile trecutului le-au su va ajunge la un rezultat cn totului îm- rare de şcoală, biserică, primărie, sta
portat popoarele slave şi Ungurii aşe potrivitor ideilor celor scrise'" în foaia bilimente industriale, s’a făcut cu solem
zaţi la şes. citată. Noi însă fără privire la acelea nitate şi în prezenţa Administratorului,
De n’ar fi Bulgarii, ar trebui să să mergem înainte pe calea începută, care a rostit câte o alocuţiune po
ne luptăm zilnic cu scumpetea cea mare înainte, tot înainte! trivită.
a legumelor pe care o vedem, îndată Parte din aceste discursuri au a-
- F O I Ţ A nimeri tocmai în ochiu, de-i scoase ochiul Plecară deci cu toţii să vadă mort e
0 sberăturâ puternică dete taurul din pricina taurul, care atâta pagubă le-a fost făcut.
durerii, ce avea din perderea ochiului; coar Oamenii nu mai încetară de-a veni, căci s’a
M ăr şi Păr. nele şi le împlântă în pământ’ şi scotea pă întins ca fulgerul vestea, că un străin a omo-
mânt ca şi cu lopata. rît taurul.
— Din „Poveşti A rdeleneşti" —
Atunci iar’ strigă Măr: Când văzură taurul mort, mulţimea toată
(Urmare). de I. Pop-Reteganul.
— Na Florean! na Ciobani na Frunză- s’a strâns împrejurul lui Măr, să puseră în
de-Măgheran, pe el! căci eu vin! genunchi şi voiră săi mulţămească. Dar’ el
Dimineaţa s’a sculat, şi s’a rugat lui
Şi-l prinseră cânii şi-l spintecară, iar’ zisă:
D-zeu mai mult ca în alte dimineţi, s’a îm — Sculaţi din genunchi, fraţilor căci
când ajunse Măr acolo nu mai trebuia ni
brăcat, şi-a săturat bine cânii, şi s'a gătat de mica, decât să-l lase în grija cânilor, căci şi-a /numai Iui Dzeu să cuvine săi mulţămim în
plecat. genunchi.
fost scos limba.
Bătrâna încă s’a rugat lui Dumnezeu,
Lăsă cânii să se sature şi să întoarse Plângând de bucurie, îi mulţimi toată
"ca să-i ajute.
apoi în sat. mulţimea.
Mergând pe câmp Măr nu văzu nimic,
O mulţime de oameni îl aşteptau în ca Iară el zise:
să ’ntoarsa de cătră pădure şi-atunci auzi o
pătul satului, care înştiinţaţi de bătrâna şi de — Luaţi capul ş:l ardeţi, iar trupul tre-
sberătură puternică. El îşi strigă câni:
sbieratul puternic al taurului, eşiră să vadă bue îngropat în pământ, ca nici poveste să
— Na Florean! na Cioban! na Frunză- ce s’a fi întâmplat. nu mai fie de el.
de-măgheran, să staţi tot lângă mine. — Fugit-a taurul? — întrebară oamenii. Atunci merse la taur, îi tăie capul, şi-l
Nu mult trecu şi iată vine taurul cel — N’a fugit răspunsă el, — şi nici n’a dete la oameni, iar’ ei merseră toţi în sat şi
cu un ochiu în frunte. Ţinea drept cătră el. mai fugi, căci l-am omorât. Uitaţi la gurile făcură ceea-ce le spuse Măr.
Atunci el luă arcul, îşi îndreptă sSgeata, şi-l câniior cum s’au sângerat în el. Făcură apoi şi o petrecere şi-şi petre-
