Page 3 - Bunul_Econom_1906_44

Nr. 44 B U N U L EC O NO M Pag 3.

să întorc cu prilegiul aratului sub brazdă Pământurile destinate pentru cul­ După încetarea lucrului din câmp să
îngraşă într’un mod vădit pământul res­ tura sâmânăturilor de primăvară, dacă începeau lucrările din casă care îmbrâ-
pectiv. să lasă de cu toamnă nearate, pierd o cau casa şi familia şi provedeau cu cele
Văzând aceasta economii practici, mulţime de materii nutritoare din ele, trebuincioase şi economice de câmp.
nu s’au mai mulţămit numai cu plan­ de oare-ce, s’a constatat din analiza ape­ Cunoscând nemuritorul Cristea a-
tele acelea, ce au crescut ele de sine lor scursă de pe astfel de pământuri ceasta stare a lucrurilor şi convins
pe loc, ci au început să samene chiar că aceea duce cu sine partea cea mai fiind, că după trebuinţele recerute de
şi ei numite plante, pe cari apoi după- însămnată a mareriilor numite. Gunoiul timpul modern, un popor compus nu­
ce au crescut şi s’au desvoltat încât-va, verde să recomândă mai cu samă pe mai din economi şi slujbaşi, cum era
le-au întors prin arătură sub pământ, pământurile mai depărtate de sat, cari până aci la noi, nu poate avea des­
ca pe un fel de gunoiu verde. Aseme­ adecă nu să prea pot gunoi cu gunoiul tulă putere de viaţă, s’a gândit că ce
nea plante potrivite pentru a produce din grajd. ar fi de făcut, ca şi poporul nostru să
gunoi verde sunt: măzărichea, rapiţa, Din acestea credem, că se poate ajungă la neapărata putere de viaţă.
hrişcă, săcara, grâul, ş. a. cari adecă au vedea lămurit, de ce mare însămnăţate Punând la o parte alurele aristocra­
mai multe frunze şi rădăcini şi pe lângă este gunoiul verde şi ogoarăle de toamnă tice*, care începură a să vârî în socie­
acestea şi o vegetaţiune mai putrenică. pe unele locuri pentru economia câm­ tatea noastră, zice N Cristea, »am cer­
Gunoiul verde este de o însămnă- pului şi la ce perderi mari îşi expun cat a mă învîrti printre clasele mari in­
tate deosebită ţ pentru economia câmpu­ pământurile lor atei economi, cari nu ferioare ale societăţii româneşti, şi am
lui; prin acela să împedecă scurgerea le ogărăsc peste iarnă, ci le lasă aşa aflat, că preoţi deştepţi şi cu iubire de
leşiilor din pământul arător în pătura nearate în arşiţa soarelui şi spălatul plo­ popor au începi t a îndemna pe părinţi
moartă din şubpământ cu prilejul ploi­ ilor, până-ce să scurg toate materiile să-’şi dea copii la meserii de acele, la
lor torenţiale de peste toamnă, iar iarna nutritoare de pe suprafaţa lor. care poporul ajunsese ca să le poată
şi primăvara înăbuşesc creşterea buru- /. G. îndeplini cu aşa zisa industrie de casă.«
enilor nefolositoare şi veninoase şi dau Drept mijloc ca meseriaşii români
totodată şi pământului o parte însăm- Serate de-ale meseriaşilor români. să-’şi păstreze naţionalitatea şi să fie
nată din materia numită azot. mândrii de meseriia lor, nemuritorul
Prin mai multe încercări s’a ade­ Cristea a aflat, că e calea însoţirei sau
verit, că 12— 15 mii chilogr. de măză- Joi în 25 Octomvrie n. c., »Reu­ a Reuniunilor. Ajutat de nemuritorul
niunea sodalilor români din Sibiiu«, a ţi­
riche verde bunăoară îngropată pe un metropolit And. br. de Şaguna şi de
nut a 10-a şedinţă liteaară din a. c.
hectar de pământ, a dat dela 80— 100 actualul episcop Nic. Popea din Caran­
Din acest prilegiu prezidentul nostru sebeş, — N. Cristea la 5 Maiu 1867
chilogrami de azot, ceea-ce preţueşte tot
Vie. Tordăşianu, ocupându-se de însem­ a constituit Reuniunea noastră cu 33
atâta, cât 18— 20 chilogrami de băle­
gar moale produs din gunoiul uscat său nătatea Reuniunilor de meseriaşi, scoate meseriaşi aflători în Sibiiu. Dacă nu­
cât leşia produsă din 500 chilogrami în relief meritele neperitoare ale proto- mărul meseriaşilor noştri din Sibiiu spo­
cenuşă de lemn pârintelui Reuniunilor de acest fel, ale reşte aproape zilnic şi dacă putem nu­
mult regretatuiui asesor conzistorial N. măra peste 15 Reuniuni de mesdriâşi
Gunoiul verde se produce de re­
Cristea, carele 39 ani înainte a pus te- astăzi, toate să datoresc ostenelelor şi
gulă pe toamnă, dupâ-ce s’a luat recolta meiu primei Reuniuni de meseriaşi la
de pe pământul respectiv. Atunci să noi. Cu pietate şi recunoştinţă trebue iubitei nemărginite, ce au viat în spi­
ară, să samână şi upoi să grapă sămânţa ritul nemuritorului Cristea. Să fim deci
să fie faţă de acest mare şi nemuritor cu pietate cu toţi faţă de memoria lui!
la unele din plantele în sus numite, care
bărbat toţi meseriaşii noştrii, căci exem­
apoi până prin Ocţtom vrie sau Noem- In cele urmăţoare ocupându-să dl
plul lui urmat a fost de mulţi bărbaţi
vrie, creşte şi să desvoaltă aşa de bine luminaţi, de bărbaţi cu durere pentru Tordăşianu de viaţa noastră din Reu­
încât dă cel mai bun, şi mai preţios clasa de mijloc şi din alte centre din niune, constată cu multă bucurie, că
gunoiu verde. . meseriaşii rostri sunt cu iubire şi multă
patrie, cum e Braşovul, Clujul, Săliştea alipire câtră acest aşezământ, dovadă
etc. Ocupându-să cu tractatul întitulat despre aceasta, că cei mai muţi mem­
— Ba! lasă-te de aceea socoteală, căci »Din memoriile luî N. Cristea«, publi­
brii după-ce să depărtează pentru a lor
nu vei putea, şi atunci mai tare să va mânia cat în Anuarul Reuniunei, dl Tordăşia-
perfecţionare în străinătate, nu întrelasă
bălaurul pe noi, şi nici după te îi va da îm­ [ nu arată, că pe timpul întemeierii Reu-
a 7 ne vesti despre locul petrecerilor,
păratul fata, nu va vrea să ne mai dee apă: j niunii noastre meseriaşii , români erau
despre ocupaţiunile lor, despre traiul
lasă să petrecem după cum ni-e ursita. i foarte reduşi la număr şi la anumite
ce-1 duc.
Să mănânc şi să odihnesc o leacă nu­ | localităţi. Pricinile acestora nemuritorul
Intre altele relevează cum sodalul
mai, apoi fie ce a fi — tot cerc; cânii mei Cristea le află în împrejurarea, că R o­ blănar de lux, dl G. Dordea, care acum
mult îmi vor ajuta, dar’ şi eu lor. mânul agricultor din timpuri foarte de­
petrece în Berlin şi-a adus aminte nu
Atunci bătrâna fripse carnea şi o puse părtate era nu numai producent de numai de Reuniune ci şi de dsa. Dl
înaintea lui Măr, care mânca cu poftă, fiind material brut, ci şi confecţionator. Ro­ Dordea adecă a confecţionat pentru
tare flămând. Tot ce a rămas, carne friptă şi mânul îşi făcea el însuşi încălţămintea, prezidentul nostru, drept dar de nuntă,
nefripă dete cânilor. el îşi gătea din cânepa şi din inul să- o frumoasă perinuţă de divan din mai
mănat, cultivate şi preparate de el,
După-ce mâncă să puse să odihnească, multe soiuri de piei de animale sălba­
pânza pentru albituri; el îşi gătea din
însă nu putu să doarmă, căci gândurile îi um­ tice, pe care a însoţit-o cu următoarea
lâna oilor sale nojiţe şi pănură, pentru
blau tot pe la fata înpăratulni. Văzând, că adresă
ca să facă din ea cioci, cioareci, suman,
tot nu poate să odihnească, să sculă făcu Onorate dle Tordăşianu!
ţundră, bobou, şurţe, cătrinţe, el din piei
trei cruci, îşL luă cânii încinsă sabia şi plecă
de oaie şi de miei îşi gătea cojoc, In urma celor ce aţi făcut pentru
la fântână.
pieptar, căciulă. Astfel puţin mai ră­ mine, trebuie să cugetaţi, că nu trece
(Va urma).
mânea din îmbrăcămintea românească o singură zi fără să-’mi aduc aminte de
să se adaugă din partea pălărierului, binefacerea, de soliditudinea binevoi­
curelarului, ciobotariului şi a pânzarului toare, ba chiai părintească şi de această
de profesiune, fiindcă Românul şi Ro­ ardentă voinţă de a face bine seme­
mânca erau meseriaşi din firea lor. nilor. De aceia văd cu cea mai vie