Page 2 - Bunul_Econom_1906_44
P. 2
Pag. 2 B U N U L E C O N O M Nr. 44
părut, în traducere franceză, în volumul aşezăminte, la 300000 lei, în care în întregii vieţi rurale, împlinind părinteştii^
întitulat » Patrie, Education et Travailv., tră şi premiile date învăţătorilor şi preo dorin ţi ale MM' LL. Regelui şi Reginei.
iar’ parte sunt sub presă, având de scop ţilor. O sumă destul de însemnată să
Bucureşti, 2 Septemvrie 1906.
instruirea ţăranului. In ele să arată, cu mai întrebuinţează anual la întreţinerea
căldura ce dă dorinţa de a face bine fiilor de săteni în şcoalele de meserii,
şi de a fi folositor, însemnătatea şcoa- seminare, licee etc. Gunoiul verde.
lei şi a bisericei. In acelaş mod fericit Domeniul Coroanei şi-a luat de
sunt dezvoltate şi alte învăţături privi scop de a forma un număr îndestulă Sub numele de gunoiu verde, să
toare la datoria cetăţenilor, a învăţă tor de muncitori cu cunoştinţe practice înţăleg toate acelea plante verzi, cari
torilor, preoţilor:, primarilor, pentru a fi desvoltate, cari vor putea găsi ocupa- crescute pe pământul arător să întorc
de adevărat folos ţării. ţiuni permanente cu salarii bune. Deo cu pnlegiul aratului sub brazda de pă
Nu s’a cruţat nici o cheltuială pen camdată să formează ucenici în lăptă- mânt,, ce să ară cu plugul, pentru-ca
tru a înzestra satele de pe domenii cu riile dela Periş şi Şegareea, Ia viile din acelea să se poată asămăna şi întrtipa
clădiri de şcoală, biserici, primării, tea Şegarcea şi în diferitele ateliere ale Do acolo iarăşi pământului, din care au
tre săteşti, îndemnând totdeodată pe meniului, In curând să vor înfiinţa pe crescut. Cu cât plantele numite sunt
locuitori să ia parte la societăţi cultu domeniile agricole cele mai mari câte mai multe şi cu cât acelea sunt de un
rale, biblioteci, bănci populare, şezători, o mică şcoală agricolă. soiu mai bun şi ales: cu atât apoi să
ateliere, grădini şcolare, cursuri de a- Pentru desvoltarea intelectuală a fiţce mai bun şi gunoiul verde produs
dulţi, infirmerii şi alte instituţiuni, în locuitorilor şi pentru a răspândi cunoş din acelea.
fiinţate de Domeniul Coroanei şi me tinţele folositoare printre ei, Domeniul După-cum să ştie, plantele verzi
nite a contribui la dezvoltarea gene Coroanei publică q bibliotecă populară conţin în ele cel mai mult azot, care
rală. Bănci populare şi societăţi de e- în care au apărut până azi 42 de căr contribue la nutrirea plantelor într’un
conomie s’au înfiinţat pe Domeniile Co ticele, costând peste 70.000 lei. Aceste mod foarte însărcinat. Aoztul numit ajun
roanei încă acum 10 ani, adecă înainte cărticele să împart gratuit sătenilor. gând prin arat, în partea cea mai din
de începerea puternicului curent pen Mai toate aceste scrieri au câte o pre jos a pământului, de acolo, străbate prin
tru răspândirea lor. faţă de Administratorul Domeniului Co rădăcini direct la nutrirea plantelor sub
Este un minimum de cultură ge roanei prin care să arată însemnătatea formă de materia organică.
nerală, de care trebue să se bucure fiecăreia. Să ştie mai departe, că pentru nu
masa populaţiunei, atât agricolă cât şi Spre a îndeplini pe o scară mai trirea plantelor sunt de lipsă două fe
orăşenească, pentru ca o naţiune să a- mare opera de propagarea progreselor luri de materii nutritoare şi anume: ma
jungă la o bună stare de desvoltare culturale ce urmăreşte, Domeniul Co teria organică, care adecă provine din
economică. In adevăr nu există exem roanei a luat parte, dela înfiinţarea sa, organele plantelor şi une-ori şi dintr’ale
plu, mai ales în epoca noastră, de po la toate expoziţiuriile naţionale, ca ale animalelor şi materia organică, care pro
por fără cultură care ar fi ajuns la cooperatorilor în Bucureşti şi Craiova, la vine din sărurile, cenuşele şi celelalte
buna stare. mai multe expoziţiuhi-judeţene, ca la materii aflătoare în pământ.
Indemnele şi recomandaţiunile M. Vaslui, Brăila, Craiova, la Expoziţia So Dacă pământul să ară atunci când,
S. Regelui, şt în a doua linie conzide- cietăţii de ştiinţe, a Societăţii Agrafe, pe el sunt crescute o mulţime de plante
raţiunea aceasta, au călăuzit Adminis în fine la Expoziţiunea generală română verzi, din acestea să desvoaltă apoi
traţia Domeniului Coroanei în acţiu din acest an,' şi în străinătate la Ex multă materie organică. De aci ne pu
nea ei. poziţia Universală din 1900 din Paris. tem explica foarte uşor, pentru-ce în
Suma cheltuită pentru construcţii La toate a primit nenumărate recom ogoarele lăsate, sau necultivate în tot
de folos obştesc să ridică la aproape pense. anul, isbuteşte grâul şi săcara mai bine,
1,200.000 lei, iar’ pentru ajutarea şcoa- In sfârşit, activitatea Administraţiei ca în cele cultivate în tot anul. Negre
lelor, bisericilor, primăriilor şi celorlalte Domeniului Coroanei să întinde asupra şit, că azotul ce să află în plantele, cari
cură toţi. După petrecere l-au întrebat oamenii fîntână, în care este un bâDur cu şepte ca pârâtul, şi ar fi pagubă mare, fiacă ş’ar stinge
pe Măr, cu ce sunt datori pentru că a omo pete. Acesta tot la o jumătate de an cere neamul împăratului, că e neam milostiv, dar’
rât taurul? câto o fată, pe care o vrea el, iar’ oraşul tre n’avem ce face, aşa ne-a rânduit D-zeu bag
— Cu nimic, — răspunse Măr. bue să-i dee, căci de nu, nu ne dă apă. Acum seama. —
chiar pe fata împăratului a cerut-o; împăra — Ei! dar’ nu e nimeni să poată omorî
— Numai aşa nu te lăsăm, trebue să
tul fiind-că o are numai pe ea nu ar vrea pe acel bălaur?
primeşti ceva dela noi, — strigă mulţimea,
so dee, a şi cercat să o schimbe, dar’ bălao-
— îţi vom1 da bani câţi vei putea duce. — Oh! Doamne, — răspunse bătrâna,
rul a cunoscut că nu-i aceea, şi acum nu vrea — dar’ cine s’ar putea înpotrivi cu aceea
■— Fraţilor! — le zise, — eu acum nu
să ne mai dee apă, până nn-i va da împăra bidiganie spurcată? Nu să poate apropia ni
merg acasă ca să-mi fie de ceva folos banii
tul făta. De cinci zile nu am băut şi aşa nu
voştri, ci când mă voiu întoarce, va fi alta; meni, căci îndată-1 trage în fântână. Apoi
o mai putem duce, — poate azi, aşa era vorba,
acum nu pot să primesc, dar’ chiar nimic. cine ar putea lupta cu şepte capete înveni
-— o va da împăratul, că n’are încătrău. Nici nate? Să zice că dacă i-ar tăia cine-va un
Ascultară oamenii şi nu l mai îmbiară.
noi n’avem ce face, dacă suntem aşa de ne cap, îndată alte trei ar răsări în locul celui
Şi iar’ a mers multă lume împărăţie, fericiţi. tăiat. 1
până a ajuns într’un oraş. Chiar pe la amiazi, — Dar’ frumoasă e fata împăratului?
ajunse şi fiihdu-i foarte cald, şâ băgă într’o întrebă Măr. — Iată aici am puţină carne^ ce am
casă, ca să ceară puţină apă, ca să-şi stâm- ■— Dar’ încă cât de frumoasă ? pa’rcâ vânat în pădure, fi bună lasâ-mă să o frig,
pere setea. ar fi ruptă din soare! Nu e mai bătrână decât să mănânc şi să odihnesc puţin, apoi mă duc
să văd şi eu ce bălaur să ţine în fântână şi
In casă era numai o muiere bătrână, de vre-o 16— 17 ani cu părul galbin ca de
ce fântână e aceea'.
care la rugarea lui ca să-i dea apă îi răs aur. Dar’ apoi ce buneţă, ce inimă are, nime
punse. nu ştie şi nici nuşi poate închipui numai acela, — Ţi-o frig eu dragul meu; vom merge
— Oh! dragul meu, bucuros ţi-aş da, care a putut să vorbească vreo-dată cu ea. mai mulţi acolo, căci precum ştiu, chiar azi
numai să fie în casa mea, darv nu e nici o Destul de rău ne pare şi nouă, de mai că îşi va aduce împăratul făta.
picătură. Aici în oraşul nostru e numai 5 ni-să rupe inima, căci numai pe ea o are îm- — Voi cerca să-l omor, zise Măr.
