Page 1 - Bunul_Econom_1906_45
P. 1

Anul  VII.                        Orăştie  (Szâszvâros),  2  Decemvrie  n.  1906.                                 Hr.  45



       Bunul Econom









                    REVISTĂ  PENTRU  AGRICULTURĂ,  INDUSTRIE_ŞI  COMERCUI

       ORGAN  AL:  „Reuniunii  Economice  din  Orăştie"  şi  „Reuniunii  române de  agricultură din comitatul  Sibiiului"


                    A B O N A M E N T E :                         A  P A R E :               |l             I N S E R Ţ I U N I :
       Pe  an  4  coroane  (2  fl.);  jumfitate  an  2  cor.  (1  fl.)                       i|  se  socotesc  după  tarifă,  cu  p r e ţ u r i  m o d e r a t e
         Pentru  România  si  străinătate  10  lei  pe  an.  In  flecare  Duminecă.              Abonamentele  şt  inserţinnile  Se   'plătesc   înainte.

                      A V I Z .                    lege  afacerile  exportatorilor  ungari,  —     îngrăşatul  şi folosul  porcilor.  '
                                                   şi  acestea  sunt  tocmai  cele  mai  însem­
            Deoare-ce  cea  mai  mare  parte  a
                                                   nate  —   cari  lucrează  în  Orient  inde­
       abonenţilor  noştri  sunt  în  restanţă,  îi                                                Fiind  porcii  —   rîmătorii  —   nişte
                                                   pendent,  fără  a  avea  nevoie  de  con­
       rugăm  din  nou  să-’şi  achite  şi  trimită   cursul  numitelor  agenţii.             animale,  cari  au  un  rol  destul  de  în­
       abonamentul,  fiind-că  suntem  la  finea        Dela  1906  aceste  agenţii  nu  mai   sărcinat  în  economie  —   m’am  decis  a
                                                                                              vorbi  în  acest  articol  despre  îngrăşatul
       anului  şi  nu  mai  putem  aştepta.        depind  în  nici  un  fel  de  Muzeul  Co­  şi  folosul  lor.  1
                                 Administraţia.    mercial;  ele  sunt  nişte  simple  agenţii     După  obiceiu  ştim  că  vara  să  tri­
                          '                ’  M    comerciale  cari  reprezintă  fabrici  un­
                                                                                              mit  porcii  la  câmp afară la  păşune, unde
                                                   gare  şi  sunt  destul  de  puternice  pentru
            Comercial Ungariei cu Oriental.        ca  să  să  poată  lipsi  de  ori-ce  ajutor   să  nutresc  cu  iarbă,  rădăcini,  insecte*
                                                                                              melci  etc.  Acolo  unde  păşunea  e  mai
                                                   din  partea  guvernului.
                                                                                              slabă  să  li-să  dea  porcilor  sara  şi  di­
            La   1889  Muzeul  Comercial  din           Comerţul  Ungariei  cu  ţările  Eu­   mineaţa  ceva  nutremânt.  Pe  un  jugăr
       Budapesta  a  fost  pus  sub  înalta  direc­  ropei  Orientale  s’a  dezvoltat  într’un   de  păşune  pot  paşte  10  porci.  La  pă­
       ţiune  a  Ministerului  de  comerţ  şi  ilus­  mod  foarte  remarcabil.  Aceste  ţări  să   şune  să  pot  trimite  îndată  ce  s’a  dus
       trul  titular  al  acestui  rezort,  decedatul   obicinuesc  tot  mai  mult  să  cumpere  în   zăpada  până  când  cade  iarăş.
       Gabriel  de  Baross,  îi  dădu  ca  sferă  de   Ungaria  mărfurile  de  cari  au  nevoie.   In  căldurile  febrinţi  din  timpul  ve-
       acţiune  a  doua  parte  a  îndoitei  sale       Astfel  Bosnia  si  Hersepovina cum-  rei  e  bine  ca  porcii  cari  sunt  trimişi  la
                                                                               .0
                                                                       f
       misiuni'  introducerea  industriei' ungare   pără  în  Ungaria  un  mare  număr  de ar­
                                                                                              păşune  să  fie  scutiţi  la  umbra  arborilor
       pe  pieţele  orientale.                    ticole  ca  zahăr  rafinat,  făină,  untură de
                                                                                              cam  dela  ora  10  înainte  de  amiaz  până
            Muzeul  începu  să  instaleze  pe  prin­  porc,  vin,  bumbăcării,  haine,  piei,  fer,   pe  la  3  după  amiaz.  Porcii  cari  sunt  de
       cipalele  pieţe  Balcanice,  sucursalele  şi   maşini,  locomotive,  etc.  In  1899  valoa­  a  să  îngrăşa  cu  jir  le  este  destul  dacă
       agenţiile  sale.                           rea  mărfurilor  cumpărate  de  aceste pn>   stau  9 — 10  săptămâni—   dânduli-se din
                                                  vincii  a  fost  de  19.3  milioane,  în  1903
            Mai  târziu  aceste  agenţii  au  tost                                            când  în  când  câte  puţină  sare  amară
                                                   de  35.7  milioane  şi  în  1904  de  31.47
       încredinţate  Societăţii  anonime  ungare                                              şi  sare  comună  Nu  este  deajuns  por­
                                                   milioane.  Pe  de  altă  parte  aceste  pro­
       de  comerţ.                                                                            cilor  pe  cari  voim  a i  îngrăşa  să  le  dăm
                                                   vincii  au  vândut  în  1903  de  12.4  mi­
            Agenţiile  Muzeului  Comercial  din                                               uumai  hrana  bună  necesară,  ci  este  in-
                                                  lioane  şi  în  1904  de  20,4  milioane
       Orient  au  contribuit  mult  la  mărirea                                              dinspensabil  ca  locuinţa  lor:  coteţul  (co­
                                                  produse  de  ale  lor  în  Ungaria.
       comerciului   dintre  Ungaria  şi  ţările                                              cina)  să  fie  destul  de  încăpătoare  şi cu­
                                                        Serbia  desface  în  Ungaria  80 până
       Orientului.  Până  !a  1897  Muzeul  co­                                               rată.  Cocina:  porcilor  trebue  să  fie  în
                                                  la  90%   din  mărfurile  ce  exportă.  Ea
       mercial  a  introdus  în  aceste  ţări  mai                                            primul  loc  curată  şi  uscată.  Pardoseala
       bine  de  1200  fabricanţi  cari  cu  tăcut   vinde  cereale,  prune,  vite,  porci,  etc.   din  ciment  fiind  durabilă  e  de  reco­
       în  ele  afaceri  mai  mult  sau  mai  puţin   Valoarea  acestor  mărfuri  a fost  în  1888   mandat.  Pentru  a feri porcii  de  păduchi
                                                  de  30.6  milioane;  în  1896  de  36.6  mi­
       importante.   Mulţi  dintre  dânşii  s’au                                              e  bine  a  presăra  cenuşe  sau  funingine
                                                  lioane;  în  1903  de  49  milioane;  în  1904
       obicinuit  atât  de  bine  pe  pieţele  orien­                                         pe  pardoseala  sau  podeala  din  coteţ.
                                                  de  52.2  milioane.  Pe  de  altă  parte
       tale,  în  cât  au  acolo  reprezentanţi  spe-                                         Coteţul  să  fie  după  putinţă  larg.  La  o
                                                  cumpărăturile  făcute  de  Serbia  în  Un­  scroafă  cu  purcei  să  recere  un  spaţiu
       aiali  sau  iurnizează  mărfurile  lor  de-a-
                                                  garia  au  rămas  între  10  şi  12  milioane.
       dreptul  negustorilor.                                                                 cam  de  3 1/»— 4  m.  |  j
                                                  In  1896  au  scăzut  la  7.1  milioane, pen­
            Afacerile  făcute  prin  intermediul                                                   După  curn  ne  este cunoscut  porcii
                                                  tru  a  să  ridica  în  1903  la  14  milioane
       agenţiilor  Muzeului  comercial,  au  atins:                                           nu  sunt  scutiţi  nici  de diferite  morburi,
                                                  şi  a  scădea  în  1904  la  11.3  milioane.  mai  cu  samă  în  căldurile  mari  de  peste
         în 1892 cifra de      1,393.012 cor.          Bulgaria  a  desfăcut  în  Ungaria în
             1896    «    «   3,051.732    «      anul  1889  mărfuri  de  1.6  milioane;  în   vară.  Căuşele  cari  pot  pricinui  morbul
          «  1900    «    «   7,815.431    «       1893  de  2.9  milioane;  în  1899  şi  1900   sunt:  coteţele  prea  călduroase,  nutre-
          « 1901     «    «   8,225 808    «                                                  mântul  stricat  şi  apa  stricată.  Un  porc
                                                  de  mai  puţin  de  un  milion;  în  1903   bolnav  să  cunoaşte  cam  după  următoa­
          « 1902     «    «   9,647.815    «      ,de  1.7  milioane  şi  în  1904  dc  3  mii.
          « 1903     «    «  12 091  809   «      Ungaria  a  trimes  în  Bulgaria  de  3.2   rele  semne:  pe  trup  îi  ese  nişte  pete
          « 1904     «    «  14,000 000    «      milioane  mărfuri  în  1889;  de  4  milioane   negricioase-rosii   are   nişte   ferbinteli,
          «  1905    «    «  16.000.000    «      în  1903,  pentru  a  să  ridica  la  8.4  mi­  nu  are  poftă  de  mâncare  şi  zace  mult.
                                                                                              Dacă  petele  sunt  multe  şi  cresc  cu gră­
            Agenţiile  stabilite  în  România  au  I  lioane  în  1903  şi  la  9.1  milioane  în   bire  în  8  oare  sau  3 — 4  zile,  porcul să
       avut  dela  1899  până  la  1905  un  viri-   1904.                                    prăpădeşte.  Porcul  atăcat'  îl  vom  ţinea
       ment  de  afaceri  de  cor.  7,,721.5612'28.                              (Va  urma .  la  loc  recoros  şi  îi  vom  da  lapte  acru
            Aceste  cifre  nu  cuprind,  să  înţe­                                            sau  zer,  căci  după  cum  să  ştie  acelea
   1   2   3   4