Page 4 - Bunul_Econom_1906_45
P. 4

Pag.  4                                             BUNUL     ECONOM                                                 Nr.  45




                   CUMPĂRAŢI!
            Biblioteca   *Bunul  Econom <
            Din  această  bibliotecă  se  pot  comanda
       următoarele  broşuri:
            1.  «Nutreţurile  ierboase,  cositurile,  pre­
       pararea  fenului  şi  păşunile».
            2.  «Economia  porcilor,  oilor  şi  a  ca­
       prelor».
            3.  «Sămânţa  plantelor  agricole  şi semă­
       natul  lor».
            4.  «îngrijirea  plantelor  în  cursul  vege-
       taţiunii.  Recolta  cerealelor».
            5.  «Economia  vitelor  sau  Zootechnia                           e  provăzută  cu  cele  mai  bune  mijloace
       generală*.                                                             technice  şi  fiind  bine  asortată  cu  tot  felul
            6.  «Agrologia  sau  cunoaşterea  pămân­
                                                                              de  caractere  de  litere  din  cele  mai  mo­
       turilor  şi  mijloacele  de  a  ale  înbunătăţi».
                                                                              derne,  e  pusă  în  poziţiune  de  a  putea
            7.  «Agricultura  generală.  Lucrarea  pă­
                                                                              executa  ori-ce  comande  prompt,  cu  cea
       mântului.  Plugul,  grapa,  tăvălugul  şi  alte  in-
       ptrumente  de  mărunţit  pământul».                                    mai  mare  acurateţă  şi  cu  preţuri  ieftine.
            8.  «Ingrăşemintele.  Irigaţiunile  (udarea                       Totodată  să  îngrijeşte  ca  acelea să  fie  es­
       sământului)        i                                                   tetic  lucrate,  după  cele  mai  nouă  modele.
            9— 10.  «Prăsirea  paserilor  de  casă  (ga-
                                                                                    Până  de  prezent  să  bucură  de  spri-
       liţe  boare).  Găinile,  curcile,  găinuşele  (bibili-
                                                                              ginul  celor  mai  îndepărtate  oraşe.  Dovadă
       cele),  gâşcele,  raţele,  porumbii  (porumbeii)».
            11.  «Cultura  cerealelor.  (Grâul,  săcara,                      aceasta  despre  promptitudinea  şi  acurateţa
      orzul,  ovesul,  meiul, hirişca, cucuruzul (porum­                      cu  care  efectueşte  ori-ce  lucrare.
      bul)».
                                                                                   Ca  prima  tipografie  românească  în
            12.  Cartoful,  napul  (sfecla),  inul, cânepa
                                                                              acest  mare  comitat,  să  roagă  de  binevoi­
      rapiţa  fasolea,  lintea,  mazărea,  şi  cultura  lor.
                                                                              torul  sprigin  al  institutelor  româneşti  şi
            13.  «Economia  cailor,  vitelor  mari  cor­
      nute  şi  bivolilor».                                                   al  privaţilor.
            Preţul  unei  broşuri  30  fii.  pentru  Ro­
      mânia  50  bani.                                                           To t  aci  să  tipăreşte:  Comandele
            Comandele  au  ase  adresa  la  adminis-                           „BUNUL  ECONOM11           din  afară,  să
                                                                               revistă  ptru  agricultură
      traţiunea  «Bunului  econom*  Orăştie,  Szâsz-                                                    efectnesc  repede!
                                                                                industrie  şi  comerciu.
      vâros.
            Sunt potrivite  pentiu prelegerile  publice
      poporale  şi  pentru  toţi  agronomii  şi proprie­
      I        „THE             M U T U A L11                              Cruce sau stea flaplă
      tarii  de  pământ.






           Societate pentru asigurări  de viaţă în  New-York.
                                                                                             Patent Nr.  86967.
               Averea  institutului  la  31  Decemvrie  1904  a  fost     Nu  e  crucea  lui  Volta.             Nu e  mijloc  secret
                   2.284.862.000  franci.                                 Yindecă si înviorează                  pe  lângă  garanţie
                                                                                   !
           Contractele  dela  «The  Mutual»  sunt  neatacabile  după      Deosebită  atenţiune                   e  a  se  da  împreju-
           doi  ani  dela  datul  subscrierii.  După  un  an  de  valabilitate   rării,  că acest aparat         vindecă  boale  vechi
           să  plăteşte  suma  asigurată  şi  în  cas  când  moartea  a pro­           de  20                    de  ani.
           venit  din  sinucidere  sau  duel.  Contractele  dela  Mutual   /(191)
           sunt  libere  de  ori-ce  restricţiuni  atât  cu privire la locuinţă   Aparatul  acesta  vindecă  şi  foloseşte  contra  durerilor  de  cap  şi dinii,  migrene,
                                                                          neuralgie,  impedecarea  circulaţiunii sângelui,  anemie,  ameţeli,  tiuituri de ureche,  bă­
           şi  călătorii  cât  şi  cu  privire  la  împlinirea  datorinţei  mi­
                                                                          taie  de  inimă,  sgârciuri de  inimă,  asma,  auzul greu,  sgârciuri de  stomac,  lipsa poftei
           litare  în  cas  de  râsbel  pe  uscat  şi  pe  apă.  Afară  de   de  mane are,  răceală la  mani  şi  la picioare,  reuma,podagră,  ischias,  udul in  'pat,  in­
           aceasta  acei  indivizi  cari  sunr  în  armata  comună  ces.  şi   fluenta  pinsomnie,  epilesia,  circulaţia  neregulată  a  sângelui  şi  multor  altor  opale
           reg.,  la  marină,  precum şi reservişti  dela armata teritorială   cari ia tractare  normală a  medicului se  vindecă prin  electricitate.  In  cancelaria
                                                                          mea  se  află  atestate incurse  din  ţoale  părţile  lumii,  cari preţuesc cu  mulţămire inven\
           (honved)  şi  gîotaşii  în  cas  de  mobilizare  şi  resbel  sunt   ţiunea  mea  şi ori-cine poate  examina  aceste  atestate.  Acel  pacient,  care  în  decurs
           asiguraţi  cu  valoarea  deplină  a  sumei  asigurate  din     de  45  zile  nu  se  va  vindeca  i-se  retrimite  banii.  Unde  ori-ce  încercare  s’a
           contract  fără  cea  mai  mică  detragere  şi  fără  de  a  se   constatat  zadarnică,  rog  a proba  aparatul  meu.  Atrag  atenţiunea P. T.  public
                 plăti  pentru  acest  favor  vre-o  taxă  deosebită.     asupra  faptului, că  aparatul meu  nu e permis  se  se  confunde  cu aparatul  > Volta«
                                                                          deoare-ce  „Ciasul-Volta"  atât  în  Germania  cât  şi  în  Austro-Ungaria  a  fost
           -   <  ... Agentura  principală  în  Ungaria : -----           oficios  oprit fiind  nefolositor,  pe  când  aparatul meu  e in genere  cunoscut,  apreţitţt şt
                                                                          cercetat.  Deja  eftinătatea  crucei mele  electro magnetice  o  recomandă îndeosebi
                  Budapesta,  VI.,  Andrassy-ut  20.                      Preţul  aparatului marele S cor.  I  Preţul  aparatului mic e 4- cor.
                                                                            folosibil  la  morburi  cari nu  sunt   folosibil  la  copii  şi  femei  de
           Tot  felul  de  îndrumări  şi  desluşiri  se  dau  cu  plă­          mai vechi  de  15  ani.   |   constituţie  foarte  slabă.
                                                                             Expediţie  din  centru  şi  locul  de  vânzare  pentru  ţeară  si  streinătate  e r
                    cere  şi  la  administraţia  acestei  foi.   7_g2
                                                                          lOLLER ALBERT, Budapesta,

            Proprietar-editor:  V A S ILE   D OM ŞA.                                  Tip.  Institutului  tipografic  „Minerva“ in  O.'ăstre
   1   2   3   4