Page 2 - Bunul_Econom_1906_45
P. 2

Pag./2                                              BUNUL    ECNOOM                                                   Nr.  45


        ca  nutremânt  recoritor împedecă  lăţirea     Mnraţi-Yă  spre  sărapii  noştri.            Comisiunea  de  investigare  venind
        morbului.  Celor  sănătoşi  le  vom  da  în                                            la  faţa  locului  a constatat  că  cutia  pare
        lături  din  când  în  când  acid  de  pu­                     „Mila  dată  săracilor  te   a  fi  servit  pentru  conserve  alimentare,
        cioasă  şi  vom  desinefecta  cât  mai  des       '          curăţă  de  păcate,  îţi  câ­  purtând  indicaţiunea  unei  fabrici  de con­
        cocinele  —   stropi ndu-le  cu  carbol.                     ştigă  îndurare  viaţă  cecî-   serve  din  Italia  de  sus.  Fitilul  trebue
                                                                     nică'1.                   că  a  fost  foarte  scurt,  de  oare-ce  nu
             Porcii  puşi  la  îngrăşat  nu  vor
                                                                        Inscripţia  pe   icoana
        căpăta  la  început  mâncarea  nici  tocmai                  Maicei  Domnului, ce,^târ­  i  s’a  dat  de  urmă.  Procurorul  a  intero­
        multă  şi  nici  prea  bună,  vom începe cu                  nă  deasupra  lădiţei  cu   gat  cu  do  amănuntul  pe  păzitorii  bise­
        iarbă,  luţernă,  tărâţe  şi  în  fine  ames­  ,             crucerii  săracilor,  în  lo­  ricei  şi  pe  alte  persoane,  fără  ca  vre­
        tecătură  cu  taină  de  săcară  orz  etc.  Un               calul  „Reuniunii  socialilor   unul  să  poată  da  vre o  informaţiune po-
                                                                     rom.  din  Sibiiu“ .
        alt  mod  de  îngrăşare  este:  dăm  la  în­                                           sitivă.  Secretarul  de  stat  Merry  del  Val
        ceput  porcilor  1  apoi  2  apoi  3— 4  li­    De  un  şir  de  ani  încoace  Reuniu­  a  încunoştiinţat  imediat  pe  Papa,  care
        tre  de  cucuruz  şi  mai  pe  urmă  cucu­  nea  sodalilor  noştri,  bucurându-se  de   auzind  vestea  a  exclamat:  »Să  mulţu­
        ruz  înmpiat  cu  ovăs,  E  toarte  bine  a   înaltul  protectorat  al generoaselor doam­  mim  lui  Dumnezeu,  că  nu  s’a  întâmplat
        ne  îngriji  de  porci  a  nu  duce  lipsă  de   ne  Minerim  D r.  Brote,  Ana  D r,  Mo ga   vre-o  nenorocire.«
        apă  curată  şi  proaspătă.  In  vârsta  dela   şi  Elisavela  Bugarsky,  îndeplineşte fru­  După  o  ştire  mai  nouă,  ministrul
        14— 18  luni  să  vor  îngrăşa  porcii  mai   moasa  şi  creştineasca misiune de a primi   de  interne  a  hotărât  un  premiu  de  1000
        cu  succes.                                din  belşugul  celor  cu  dare  de  mână  şi   lire  pentru  acela,  care  va  da  indicaţiuni
                                                   de  a  împărţi!deaproapelui  nostru  lipsit.   sigure  pentru  descoperirea  şi  arestarea
             Tăierea  porcilor  să  face  după  ce
                                                   Să  contribue  prin  această  faptă  creşti­  autorilor  explosiuni  de  bombe  din  14
        sunt  graşi  pe  deplin.  La  tăiere  să  se
                                                   nească  la  mângâierea  şi  a  celui  care   Nov.  (cafeneaua  Aragno)  şi  18  Noem­
        încunjure  după  putinţă  iritarea,  căci
        cu  cât  moartea  îi  va  veni  mai  greu, cu   poate  da  şi  la  acelui  care  primeşte d a -   vrie  (biserica  sf.  Petru.)
                                                   ruP făcut  cu  inimă  curată.
        atât  carnea  să /îescompune  mai  repede,
        înainte  de  tăiere  cu  o  zi  să  nu  lr-să   Nevoind  a  lipsi  nici  pe  unii,  nici   ; Ştiri  de  tot  felul.
        dea  porcilor  mâncare  de  fel,  ci  nu­  pe  alţii  de  această  mângâiere,  hotărâre
        mai  apă.                                  am  luat  de  a  apela  şi  de  data  aceasta   marca  culturală a  Asociaţi-
                                                   la  inimile  generoase  cu rugarea  să bine-
             Carnea  de  porc  fiind-că  conţine în                                            unii«.  Dl  Ştefan  Erdely  din  Orăştie
        cantitate  mare  grăsimi  e  greu  de  mis­  voiascâ a  dărui  bani,  vestminte,  alimente,   a  pus  Ia dispoziţia „Asociaţiunii“  o  marcă
        tuit  şi  prin  urmare  mai  puţin  nutritoare.   cu  un  cuvânt  tot  ce  poate  contribuţia   culturală,  care  reprezintă  lupoaica  lâp-
                                                   încălzirea  corporală  şi  sufletească  a dea­
        Calitatea  carnei  de  porc  depinde  în                                              tâod  pe  Romnlus  şi  Remus  şi  are  in-
                                                   proapelui  nostru  lipsit.  Darurile  incurse
        mare  parte  dela  soiul cum  a fost  porcii,                                         scripţiunea  S.  P.  Q.  R.  ( =   Senatus po­
                                                   să  vor  împărţi  între  săracii  nostrii  în
        precum  şi  nutrirea  lor.  Englezii  au  un                                           pul usque  Romanus , =   Senatul  şi  popo­
        mod deosebit de a creşte porci,  şi anume:   ajunul  Naşterei  Mântuitorului  Isus  Chris-   rul  roman)  şi  A.  C.  P.  R.  ( =   Asocia-
        ei  lasă  purceii  şâ  sugă  2— 3  luni,  după   tos,  sub   binevoitorul   protectorat  al   ţiunea  culturală  a  poporului  român).  O
        aceea  le  dau,  din  belşug  lapte  smântâ­  doamnelor  amintite.                     marcă  5  fileri.  Românii  cari  doresc  să
        nit,  urmând  mai  departe  cu  nutremârt-   /  Lacrimile  vărsate  de  săracii  noştri   întărească  ;  Asociaţiunea  vor  Cumpăra
        tul  amintit  mai  nairtte,  de  aceia  carnea   servească  drept  cea  mai  înaltă răsplată   marca  culturală  şi  o  vor  lipi  pe  scriso­
        lor  dă  Iriptura  cea  mai  bănă.         pentru  toţi  aceia,  cari  posibilă  ne  fac   rile  lor.  Asemenea  să  pot  pune  pe  bi­
                                                   împlinirea  acestei  datorinţe  bine  plăcute
             Ne  vom  păzî  de^ a  mânca  carne                                                letele  de  intrare  la  petreceri,  concerte
        în  care  să  află  linte  sau  mazăre,  care   oamenilor  şi  lui  Dzeu.              reprezentaţiuni  teatrale  şi  nu  credem  că
        nu  e  altceva  decât  nişte  beşicuţe  tari    Din  şedinţa  comitetului  «Reuniunii   s’ar  găsi  român,  care  sâ  refuze  a  plăţi
        albe,  din  care  să  formează  cu  uşurinţă   sodalilor  români  din  Sibiiu«ţ  ţinută  la   preţul  lor'  Să  pot  procura  astfel  de
        în  intestinele  oamenilor  vermele  numit   15  Noemvrie  n.  1906.                   mărci  la  biroul  »Asociaţiunii<  Sibiiu,
                                                     f
        pantlică.                                    Vie.  Tardâşianu,        Ştefan,  Duca,   str.  Morii  nr.  6,
                                                           prez.        .         notar..  v„                     *             ■
             Pentru  ca  să  fie  carnea  mai  gus­
        toasă  o  perem  în  murat  cam  în  chipul                                                 Expoziţie  română  la Londra.
        acesta:  la  80  chile  carne  de  porc  pu­        Bombă  în  biseră.          :      Guvernului  României  i  s’a  comunicat
        nem  până  în  6  chile  de  sare,  16  deca              ’ .— v.—)*  ■                dorirlţa  suveranului  Angliei,  ca  Româ­
        salitru,  7  deca  candel  (zăhar  galbin)  în                                         nia  să  organizeze  în  anul  1908  o  ex­
                                                        In  19  Nov.  a  exploadat  o  bombă
        50  litre  de  apă.  Sarea,  apa,  candisul                                            poziţie  a  sa  proprie,  spre  a  arăta  co-
                                                   în  biserica  S.  Petru  din  Roma.
        şi  salitrul  trebue  ferte  puţin  şi  numai                                          merciului  şi  industriei  engleze,  progre­
        după-ce  s’a  răcit  apa  q  turnăm  peste      Exploziţiuneâ s’a  produs  între , alta­  sele  României  realizate  în  cei  40  arii
        carne,  care  trebue  să  stea  în  sare  4 săp­  rul  Noviceli  şi  monumentul  papei  Cle­  de  domnie  a  regelui  Carol.
        tămâni.  Părţi  mai  mărunte  să  pot  lua   ment  III.  Detonaţiunea  a  fost  foarte ve­
        din  ea  şi  mai  curând.                  hementă,  pricinuind  mare  panică.              Aviz.  Banca  austro-ungară  a  ho-
             Locul  şi  vasele  în  care  să  pune      Păzitorii  bisericei,  sodaţii  cari  asis­  tărît  să  retragă  din  circulaţie  banii  de
        carnea  fiind  curate  —   poate  sta  bine   tau  la  liturgie  şi  număroşî  credincioşi   hârtie  de  10  şi  20  cor.  înlocuindu-i  cu
        timp  cât  de  îndelungat.                 alergară  la  locul   exploziei  şi  găsiră   bani  de  aur.  Retragerea  să  va  face  în
                                                   printre,  scândurile,  cari  formează  sche­  anul  viitor.
             Fiind  deci  porcul  un  animal  folo­                                                               *
        sitor  omului,  ar  fi  de  dorit  ca  să  nu   lele  pentru  curăţirea  tavanului  o  cutie            ■
                                                   de  tinichea,  înfăşurată  cu  fire  de  fier.   Apa  Iordanului  Cetim  în  »T.
        lipsească  din  curtea  nici  unui  gospodar.
                                                   In  cutie  s’au  găsit  cuie  de  fer  şi  praf  R.«  Un  American  cu  numele  Nodaud
                                    -V.  H a m sea .
                                                        Exploziunea  s’a  simţit în  cartierul   a  primit  concesie  dela  guvernul  tucesc
                                                   Borgo,  fiind  însă  timpul  prânzului,  toată   de  a  exploata  apa  Iordanului,  trimi-
                Onoraţi  cetitori!                 lumea  a  crezut  că  e  vorba  de  detună­  ţând-o  la  America.  Apa  va  fi  traspor-
                                                   tura  tunului,  care  anunţă  în  fiecare  zi   tată  în  butoaie  cu  pecetea  oficială  a
             Lăţiţi  foaia  aceasta  între  cunos-
                                                   la  amiazi  ora  12  Astfel  numai  puţine   Turciei  şi  va  servi  îndeosebi  la  botezul
        cunosţii  D-Voastră!                       persoane  au  alergat  spre  biserică,  care   copiilor  şi  la  sfinţiri  de  apă.
                                                   şi  după  explozie  a,  răms  deschisă.
   1   2   3   4