Page 1 - Calauza_1990_03_05
P. 1
JURNAL INDEPENDENT DE ANUL I
Nr. 5
OPINIE Şl INFORMARE .101, 1 MARTIE
1990
4 PA GIN I 2 LEI
— APARE SĂPTĂMÎNAL — r
Despre o anume... infirmitate l§!iii!§!lt
P iaţa că n-aş fi scris nici păm înt s-au adunat aici. Fraţii jiftilliiffilsi
de suferinţă îşi duceau a-
mei
odată acesta
rînduri sau
oricum nu le-aş fi dat pu lături de m ine crucile cele ma,i
blicităţii, ele făcînd parte din re grele ale soariei. Cumplit !
cuzita intimă a fiecăruia dintre A m fost luat in primire încă
noi atunci cînd preferăm să fim din prima zi de un educator —
„actorii" propriei noastre vieţi. un om şi jum ătate — căruia ii
Dar iată că sentimentele copleşi voi rămine recunoscător pină la
toare ce m ă apasă, sensul lor sfîrşitul ineţii pentru lot ce-a
contradictoriu m ă determină să făcut pentru mine şi semenii mei
cred că nu este bine să rămii de atunci. Datorită dînsuţui şi
consecvent unei lamentări, aceea ambiţiei mele, după 6 luni invă-
de a fi deopotrivă „dramaturgul, ţam pentru a doua oară ini via
actorul şi spectatorul‘ propriei ţă să umblu. Victorie! Da, D om
tale vieţi. Mea Culpa ! nilor, atunci am simţit prima oa
Nu le-aş fi scris dacă n-aş fi ră că prin voinţă poţi învirţge şi
văzut pe m icul ecran acele r,c- trăi pe propriile tale picioare.
portaje-anchetă făcute îti diversa Greu dar nu imposibil. Ş l cum
„leagăne" de copii, orfani şi han viaţa însăşi este o luptă, aii ur
dicapaţi, în aşa zisele „cămine ţie mat ani de grele încercări, pen
bătrîni" adevărate puşcării, ghe tru mine, stări de trecere de ta
touri ale oamenilor bătuţi de soar resemnare la a trăi şi a avea ce
tă. Pînă mai ieri am fi spus : va, de Ia eşec la reuşită. Tim p de
oameni uitaţi de Dumnezeu. Ku 10 ani am trecut prin filiera in
aş fi scris dacă nu vedeam, cu ternatelor acestor şcoli îni care
tremurat, imagini surprinse în a- chiar dacă n-am avut parte de
tîtca spitale tixite cu răniţi, cu confort şi mîncare deosebită, am
ihinunaţii noştri, eroi în viată ai avut parte totuşi de nişte peda
. Revoluţiei. A m văzut şi am citit gogi şi profesori minunaţi, cu
din presă atîtea îneît iată-mă ho iniei, foarte mici excepţii. N-am
tărât să mă destăinui.. Aşadar... să-l pot uita niciodată pet profeso
O cumplită şi neiertătoare rul de limba şi ‘literatura româ
boală ca bîntuia prin.anii ’-51—.*5 3 ■ nă şi franceză care aproape . •in
. poUdmaliia, m-.a trimis la nurrţai fiecare seară venea în dormitorul
3 ani pe o tricîclelă iar mai apoi nostru şi ne citea -din Emingscu,
intr-un cărucior -.de .infirm. Tiiiip Caragiafe, Coşbjuc -şi Shakespeă-
.d e aproape 10 ani am fost „co re. Pe bună d re p ta te sta u şi mă
b a i u l m a i multor spitale din ia întreb acum , unda sînt aceşti m-
ră unde medicii ridicau neputin ■ devărnţi pedagogi-şi profesori puşi-
cioşi din umeri spunând părinţi- să vegheze alături, de medici şi
7 or mei că „mai m ult de-a lila, ■asistenţi la viaţa şi educaţia nă
■ oi.noi Dumnezeu mai poate fa păstuiţilor din infernul căminelor
ce". Şi iată că în anul Viţii, pe de copii handicapaţi ? Unde sînt
< ied aveam 13 ani, am luat „administratorii" şi „diriguitorii"
cunoştinţă prima oară cu un eă- acestor „că ni ine" ? Oare epoca
hi-şoi-Mă pentru copii handica de tristă ainrutAre să le fi luat
paţi ţi-ic — în localitatea Jucul pină şi conştiinţa şi stiilctul de
■le Jos — judeţul Cluj. Toate 0- oameni ?
•'.aelc şi nedreptăţile vieţii pe A LA » VR liORVAT
De la colaboratorul nostru din Paris
Colaboratorul nostru Nicolas Pândnru, din Paris, nc-a trim is
în traducere urm ătorul articol sem nat de jurnalista Violette G arny
în „France-Soir“. Ne-am oprit asupra acestui text — deoarece cu
prinde şi o întrebare pe care ne-o punem cu toţii..
„Estul ţi legea pieţei com erciale".
Ce m ă interesează, apropos de bulversarea din ţările de est,
sînt problem ele la care vor trebui să facă faţă toţi cei care s-au
bătut pentru libertatea lor, dar care nu au deocam dată nici o idee O surpriză plăcută pentru ci în întreaga lume. Este o imagine sem nul VICTORIEI.
despre ce reprezintă „lupta pentru viaţă“ într-o societate liberă, titorii „Călăuzei". in care m ult îndrăgitul şi res Noi putem alătura şi o expli
capitalistă. în prem ieră absolută, sperăm, pectatul om politic polonez — caţie de suflet acestei fotografii:
„A sistaţi" pînă acum de stat, atît pe planul Jocurilor de m un jurnalul nostru vă prezintă în simbol al ideii de libertate pen „VICTORIE !“ Polonia salută
că, cit şi al locuinţelor sau asistenţei m edicale, ei se vor găsi această fotografie pe liderul tru tot estul Europei — îi sa cu sinceritate poporul român,
confruntaţi cu bogăţia unei economii liberale d ar în acelaşi timp „SOLIDARITĂŢII" poloneze, lută pe participanţii la un m i m area sa izbîndă în lupta e-
în faţa dificultăţilor care se pun, a acelora care vor apare. Ei nu j LECH WALESÂ, personalitate ting, cu sem nul atît de popular roică pentru Libertate, A devăr
au m ai v ru t com unism ul şi nu îl vor m ai avea. D ar vor fi nevoiţi • politică cunoscută şi apreciată astăzi şi pentru noi, rom ânii, şi Democraţie. „VICTORIE !“.
să se adapteze la legea dură a pieţei comerciale...*.
M ulţum im d-lui director Dara Haos şi ar trebui să facă ţăranii, ce sS
facă în această primăvară yu pă-
Tabletă de mărţişor cui este? C ui-slujeşte ? T u bant de la Direcţia generala pen ■mintuî, : NC pare' răii că trebuie
şi industria ali
tru agricultură
turora.
Lam bada, n-are vîrstă. mentară că ne-a invitat să:p arti să le spunem specialiştilor pre•
LAMBADA P entru toţi, e-la fel de dulce cipăm la masa rotundă în care nuanţe de zenţi la această masă rotUrijdă c i
şi de egal. s-a încercat dezbaterea mtodului nu-i vom influenţa în nici im fel
C întecul ce ne-nvinge i- Lam bada. Ochiul raeU, te cum s-a înţeles de către ţăranii
nim a. Şi nu num ai inim a. Şi aşteaptă. Tristeţile mele se hunedoreni aplicarea noilor legi haos... pe bieţii noştri ţărani hunedo
reni.' N-o facem pentru că ţn-ant
gîndul. Şi privirea. Şi iubi pierd, răm în dincolo de tine. date pentru ajutorarea ’ lor ! Cred inţeles ce vor specialiştii! N-a
rea. Şi d urata clipei. Totul.
Lam bada, lum ina sufletu că intenţia mărturisită a acestei facem pentru că avem încredere
Cîntecul. Zorii răsar pe lui, a libertăţii. Răm ii m ereu şedinţe a fost destul de bună. Dar, Cuvintări din care n-am inţeles in bunii noştri ţă r a n i! Sşntem,
undele lui. A m urgul, îşi lasă o bucurie sfîntă. Răm ii o ca de m ulte alte ori, de la inten nimic, în care fiecare specialist siguri că se vor descurca singuri
aripile în seam a lui. inăLţătoare Rugă. învinge-ne ţie la faptă există o prăpastie... încerca să explice celorlalţi că
Cîntecul. Şi nu num ai cîn frum os şi curat -Inima. I AM- Aşa am putut consemna o serie legea e lege, că ţăranii trebuie să prin tot hăţişul de legi şi dăcretec
tecul. Şi dansul. T restie tran BADA. de „cuvântări“ aduse de respecta facă aşa şi aşa... N-am întilnit că vor şti ia cîţi centimetri să
sparentă şi unduitoare. Al TIMAR ILIASA are, cum să ducă gunoiul de
bilii domni participanţi, de acasă. nimic constructiv, în sensul cum grajd pe eîmp, cum să se gpună
categoric importării nu ştiu că
ror chimicale sofisticate pe ţ care
Testamentul politic aI mareşalului Ion Antonescu le simţim şi azi in rărunchj.
Ne-am fi aşteptat ca la aeeastă
şedinţă să fi participat cel mai
II. Codreanu a fost arestat şi S-a petrecut ultim atum ul ru tuală şi spirituală rai-am for nile iunie-august 1940 — n.n.). bătrîni ţărani din judeţul Hune
eu m -am dus la proces, pentru sesc (din 28 iunie 1940 —n. n.). m at-o la şcoala franceză. Nu E liberat de la B istriţa, regele doara. Sînt sigur că atunci nu
că, după m ine, atunci cind vezi Cu acest grav evenim ent am tri am uitat odiosul tratat de la nu a încredinţat form area unui s-ar fi discutat despre hags şi
că un om se îneacă este ome m is o scrisoare de protest pen Craiova şi de la Bucureşti (din guvern - de unitate naţională. nuanţe de haos... Ne întrebăm, a-
neşte să-i întinzi o m ină de a- tru cedarea fără luptă a două anul 1918 — .n.n.). Nu am u i Am vizitat pe oamenii politici : tunci, cum am fi intitulat noi a-
jutor. provincii rom âneşti. La două tat că în A lsacia şi Lorena a- Maniu, B rătianu, Stelian Po- ceastă notă ? Aşteptăm ■'u încre
P e H oria Sim a l-am văzut în zile după aceasta am fost dus vem 2000 de cruci şi în 1916 pescu şi ,-alţii, cerîndu-le să dis dere să vedem schim bările'radi
tim pul cind el era m inistru In la B istriţa. Aici imi se im pută jertfele noastre de pe front. cutăm program ul de guvernă-
guvernul G igurtu. L a convorbi că aş fi pregătit legătura cu La M înăstireS B istriţa am a- m înt, care consider că este o cale din agricultura hunedoireană.
rea avută m i-a d e c la ra t: „Dom G erm ania in vederea luării pu flat că Regele ' Carol II se' în datorie sfîntă pentru omul des- V om fi alături de ţărani şi ide a-
cei specialişti care nu bat aţpa în
nule general, spuneţi drept, am terii. Eu nu cunosc lim ba ger dreaptă cu faţa spre G erm ania. piuă...
eu m utră de prim -m inistru ?“. m ană şi form aţia m ea intelec G raniţele se prăbuşiseră (în lu (Continuare în pag a 2-a)
1
0 x VALERIU RÎUREANIT
