Page 4 - Calauza_1990_03_05
P. 4

Pag.  4                                                                                                   CALAUZA Nr.  5  0 JOI.  1  MARTIE 1990


                     COPIII,  VICTIM E  A LE  ST R Ă Z II                                                        Durerile  de  cap  ale  alegătorului

                                                                                                               •   Dacă  F.S.N.  participă  la  alegeri,   idee,  ajungem   la  dictatură  comu­
                      Sint  unii  părinţi  —  destul   de   num ai  4  anişori,  care  cu  ochii  lui   foarte  periculos  pentru  viaţa  co­
                                                                                                                                              nistă.
                     m ulţi  chiar  —  care  uită  ceva,   m ari  şi  lum inoşi  nu  a  înţeles  prea   piilor  şi  pentru  siguranţa  şi  flu­  nu  se  ţine  de  cuvint.  0  Dacă  privatizăm ,  rentabilizăm
                     care  scapă  din  vedere  şi  de  sub   bine  ce  se  petrecea  în  jur.  A  ob­  enţa  traficului  rutier,  a  apărut  nu   9   Dacă  nu  participă,  e  laş.
                                                                                                                                              totul.
                     control  un  aspect  deosebit  de  im­  servat  pe  cealaltă  parte  a  străzii   de  m ult  tim p,  pe  drum urile  de   9   Dacă  F.S.N.  intră  în  dialog  cu   0  Dacă  nu  privatizăm ,  ce  facem
                     portant  al  creşterii  şi  educării  co­  pe  bunicuţa  sa.  tranzit,  mai  cu  seam ă  în  zona  lo­  partidele  înseam nă  că  le  convinge
                     piilor.                         B ucuria  revederii,  a  fost  făiă   calităţilor.  Copiii  şi-au  găsit  „loc   să  m eargă  cu  ele.  cu  banii  adunaţi  de  „iliciţi"  cu
                                                                                                                                              atita  trudă  de  atîţia  am ar  de
                       Este  vorba  de  educaţia  rutieră   m argini,  pentru  puiul  de  om,  care   de  joacă'*  pe  lingă  aceste  d ru ­  •   Dacă  nu  intră,  se  dă  mare.
                     a  copiilor,  care  poate  —  şi  tre­  fără  să  realizeze  pericolul  la  care   m uri,  uneori  repezindu-se  în  faţa   0  F.S.N.  e  o  largă  grupare  de­  ani ?
                     buie  !  —  să  înceapă  de  la  cea  mai   se  expune,  a  pornit  în  fugă  spre   autovehiculelor  străinilor,  cerşind   mocratică.  CONSTANTIN  STANCU
                     fragedă  virstă,  folosind,  se  înţe­  celălalt  trotuar.  cu  gesturi   insistente  gum ă  de   0  F.S.N.  nu  este  o  grupare  de­
                     lege,  metode  adecvate  puterii  de   T raversarea  dar  şi  viaţa   lui   m estecat şi  ciocolată.  De la  aceştia   m ocratică  deoarece  :ui  include  şi
                     înţelegere  a  acestora.      G.  IOSIF  s-au  oprit  pentru  tot­  m ai  „primesc  în  d aru,  cîte  un   partidele.       La  închiderea
                       Dar,  oricit  de   m ult  ne  vom   deauna  sub  roţile  unui  autotu­  pum n  de  bomboane  aruncate  din   0  Trebuie  să  lăsăm   frontul   în
                     strădui,  pină  la  5—6  ani  copilul   rism.               mers,  iar  ei  .copiii,  pornesc  buluc   pace,  astfel  ne  întărim .  ediţiei
                     nu  va  răspunde  pe  deplin  exigen­  R egrete  tîrzii  pentru  cei  ce  au   spre  locul  cu  pricina,  expunîndu-   0  Nu  trebuie  să-l  lăsăm  în  pace,
                     ţelor  noastre  în  acest  sens.  Ce-i   neglijat  o  clipă  supravegherea  te­  se  accidentării  .  se  întăreşte.  să  repartizeze
                                                                                                                0  F.S.N.  trebuie
                     de  făcut  in  această  situaţie ?  So_   meinică  a  copilului,  regrete  tîrzii                                           In  tim p  ce  redactam   acest
                     luţia  e  una  singură  :  SUPRAVE­  şi  pentru  URSAN  COSTICA,  o-   Aşa  a  suferit  leziuni  corporale   fonduri  de  la  buget  ca  partidele   num ăr  al  jurnalu lu i  nostru,
                     GHEREA  acestor  m icuţi  care  nu   m ul  de  la  volanul  autoturism ului,   foarte  grave  Varga  Radu,  elev  în   să  se  întărească.  ne-a  sosit  în   cutia  poştală
                     înţeleg  încă  pericolul  deosebit  al   care  presupunem   că  ar  fi  fost  mai   clasa  a  IV -a  la  Şcoala  generală   0  F.S.N.  nu  trebuie  să  dea  ni­  un  plic  alb,  im aculat,  de  la
                                                                                  nr.  2  din  Orăştie,  care  a  fost  lo­
                     străzii  şi  care,  devin  uşor  \ ic-   atent,  m ai  prom pt  în  m anevrarea   vit  violent  de  o  autodubă.  mic  de  la  buget,  totul  aparţine   o  fată.   în   plic  se  afla  u n .
                     time,  sub  roţile  maşinilor.  comenzilor  autoturism ului  şi poate                     poporului.                      frum os  m ărţişor,  însoţit  de
                       Iată  un  exem plu  sem nificativ,   ar  fi  dim inuat  consecinţele  acci­  P entru  cîteva  bom boane  frum os   0  Dacă  m ergem   pe  ideea  cu  m ai   urm ătoarele  rîn d u ri:
                     însă  cu  urm ări  de-adreptul  tra ­  dentului  dacă  nu  ar  fi  avut  în   am balate  ce  fuseseră  îm prăştiate   m ulte  partide,  ajungem   la  dicta­  D raga  noastră  redacţie,
                     gice  :  S-a  petrecut  în  oraşul  Lu-   sînge  acea  îm bibaţie  alcoolică  de   pe  m arginea  drum ului,  dintr-un   tu ră  regală.  în   m urm urul  parfum at  al
                     peni.  Ziua  era  pe  sfîrşite  şi  tra ­  0,23  gram e  la  mie.  autovehicul  şi  spre  care  a  fugit,   0  Dacă  nu  m ergem   pe  această  unei  primăveri  noi,  din  im a­
                     ficul  rutier  parcă  tot  creştea  în   în   pericol  sînt  şi  şcolarii,  chiar   lacom,  V.R.,  acesta  putea  să-şi   ginea  de  vis  al  unui  cîntec
                     intensitate.  Strada  părea  un  in­  şi  aceia  din  clasele  m ai  mari,  care   piardă  viaţa.                         de  m ult  sperat  de  români...,
                     fern  la  prim a  vedere  şi  niciunul   îşi  găsesc  loc  de  joacă  pe  m argi­  Tragem   un  sem nal  de  alarm ă   G î n d  cu  aleasă   stimă,  cu  caldă
                     dintre  pietoni  nu  se  încum eta  să   nea  drum ului.  în   hîrjoana  lor,   părinţilor  care  m ai  uită  de  copiii   duioşie  p en tru   ceea  ce  am
                     traverseze,  nici  chiar  prin  locu­  prinşi  de  farm ecul  jocului,  „scapă1*   lor  după  ce  aceştia  au  ieşit  din   Domnilor !  Să  ne  am intim    înţeles  că  sînteţi  vă  rog   să
                     rile   am enajate  şi   sem nalizate,   din  atenţie  capcanele  drum ului  şi   casă  şi  nici  nu  îi  îndrum ă  per­  m ereu  şi  să  aducem   pe   a-   primiţi  un  mărţişor  —  sim ­
                     fără  să  se  asigure  tem einic  pen­  năvălesc  în  carosabil  adesea  fiind   m anent  cum  să  folosească  în  si­  ceastă  cale  un  omagiu  sin­  bol,  drept   simbol,  al  unui
                     tru  a  se  feri  de  accidente.  im posibil  de  evitat  de  către  cei   guranţă  drum ul  şi  strada.  cer  tuturor  adevăraţilor  de­  sentim ent  pur,  sclipitor   de
                       In  acest  trafic  com plex  a  apă­  de  la  volanul  autovehiculelor.                    ţinuţi  politici !           frumuseţe !
                     rut  însă  m icuţul  G.  IOSIF,   de  Un  fenom en   deloc   civilizat,  TRAIAN  B.                                         Cu  gînduri  albe,  Theodora.
                                                                                                                                                 N.K.  îţi  m ulţum im ,  Tlieo-
                                                                                                                                                dora.  Te  rugăm   să  ne  spui
                                                      Săptămîna  trecută,  fotbalul  a                         au  ieşit  da  fiecare  dată  învin­
                       In  peisajul  firesc  al  zilei,  moda  11-   intrat  din  nou  pe  ring.  A m   fost   Retrospectivă  gători.  Da  apreciat  jocul  lui  Ma­  şi  cine  eşti  pentru  a-ţi  oferi
                     ncrilor  are  desigur  şi  ea  un  cuvînt                                                 rian  şi  Chezan  care  s-au  mişcat   o  colaborare  la  jurn alu l  nos­
                     de  spus.  Şi  nu  unul  oarecare,  pen­  prezenţi   şi  noi   pe  stadionul   fotbalistică                               tru  şi,  nu  în  ultim ul   rînd,
                                                     „Cetate"  din  Alba  Iulia,  unde                         m ult  în  teren..."
                     tru  că  ei  sini  cei  care  dau  de  multe                                               Cu  lacrimi  în  ochi,  Ioan  So-   pentru  a  putea  să-ţi  dăruim ,
                                                     s-a  desfăşurat  întilnirea  dintre
                     ori  tonul  în  ceea  ce  priveşte  o  cu­                   ISIotroc  vicepreşedinte  ale  F.R.F.,   col  preşedintele  Clubului   F.C.   la  rindul  nostru,  un  m ărţi­
                     loare.  o  croială...           echipele  „Unirea"  Alba  Iulia  şi                                                       şor.
                       In  moda  fetelor  sc  disting  rochiile   F.C.  Corvinul  Hunedoara,  con­  care na-a declarat  : „Echipa  „Cor­  Corvinul  ne-a  declarat  :   „Am
                     de  tip  clasic,  cu  pliscuri,  volane,  dan­  ţină  pentru  Cupa  României.  vinu l“  a  oferit  un  joc  canalizat   încredere  în  băieţi.  Ne  dorim  o
                     iele.  Jachetele,  fustele,  pantalonii  vor   Ciştigînd   cu  scorul  de  3—1,   pe  circulaţia  mai  precisă  a  ba­  echipă  tînără  şi  prevăd  din  nou
                     fi  ornate  cu  detalii  funcţionale  sau   hunedorenii  s-au  calificat  fără   lonului,  a  dovedit  maturitate  în   realizarea  normei  de  cel  puţin   Rugâmin&e
                     pur  decorative.  Pelerina,  purtată  cu   emoţii  pentru  optimile  de  finală   situaţiile  de  finalizare  şi  a  ştiut   3  goluri  înscrise  în  meciurile   R ugăm   insistent  R.C.M.  Deva
                     fulare  lungi  sau  basmale  de  caşmir
                                                     ale  competiţiei.            să  valorifica  greşelile  adversa­  desfăşurate  pe  propriul  teren".  a  ne  sprijini  în  urm ătoarea   do­
                                                       A m   profitat,  după  meci,   de   rului.  Ne-a  plăcut  Petru  şi  Ga-   Text  :  I.  11UNEDOREANU   leanţă.  Sîntem   un  grup  de  nave­
                                                     amahi'i'airn  d-lui  profesor  Ioan  bor  care în acţiunile  individuale  Foto  :  TÎMOTFI  I U f  \  tişti  care  zilnic   facem  naveta
                     Moda                                                                                                                    B rad  —  Deva  cu  trenul  nr.  2332
                                                                                                                                             care  circulă   regulat  din  staţia
                     tinerilor                                                                                                                C.F.R.  B rad  pină  la  Stoieneasa,
                                                                                                                                             cu  toate  că  pe  această  porţiune
                                                                                                                                             linia  C.F.  nu  este  tasală  suficient.
                                                                                                                                             Acest  tren  ajuns  la  staţia   C.F.
                     tiecc  drrnt  o  piesă  de   avangardă.
                     Neînvinsă' este  şi  fusta  pantalon,  de  la                                                                           Stoieneasa  la  timp,  nu  ştim   din
                     cea  lungă  şi  largă  pină  la  cea  mini.                                                                             ce  cauză  urm ătorii  14  km  pină
                      Dui  rindul  culorilor  cele,  alese,  în                                                                              in  Deva  şi  23  km  pînă  în  Sim e-
                     primul  rlnd,  sînt  vii.  Predomină  ro­                                                                               ria  sînt  parcurşi  în  circa  40—50
                     şul,  de  la  cel  mai  palid,  aproape  por­                                                                           m inute,  astfel  făcîndu-ne  să  în-
                     tocaliu,  pină  la  cel  închis,  cu  nuan­                                                                             tîrziem   la  serviciu,  la  şcoli,  chiar
                     ţe  de  negrit.  Sînt  insă.  căutate  şi  cu­                                                                          punîndu-ne  in  situaţia  de  a  pierde
                     lorile  acide  :  galben  lămîi,  albastrul                                                                             legăturile  înspre  Orăştie,  Petro­
                     electric  sau  verde  smarald,  alături  de                                                                             şani,  M intia  şi  H unedoara.
                     tonalităţi  domoale.                                                                                                      Noi  credem   că  de  m ulte  ori  a-
                       Băiaţii  sînt  atraşi  de  vestimentaţia                                                                              cest  tren  întîrzie  din  cauza   co­
                     gen  sport,  inspirată  din  stilul  engle­                                                                             m odităţii  im piegaţilor  de  mişcai e,
                     zesc.  Sacourile  au  umeri  voluminoşi                                                                                 din  Stoieneasa,  a  m ecanicilor,  a
                     şi  manşete  întoarse.  Impermeabilele                                                                                  personalului  de  drum   şi  chiar  din
                     sînt  cu  dublură  colorată  şi  buzunar                                                                                cauza  m ai   m arilor  din  cadrul
                     batisfd  din  aceeaşi  culoare.  Pantalonii                                                                             R.C.M.  Deva.
                     se  poartă  largi,  cu  pense,  falduri  şl                                                                                   Un grup  de  navetişti
                     manşete.  Iar  vesta  —  atenţie  !  —  vesta   EeJnpa  F.C.  „Corvinul**  înaintea  calificării,  îm preună  cu  p arten era  de  joc,  echipa  „Unirea"   în  numele cărora semnează
                     este  foarte  viu  colorată  şi  imprbnatd   A lba  Iulia.  în tre  jucători  se  află  arbitrii :  O.  Streng  (Oradea),  M.  Salom ir  şi  ,P.  A brudan  (Cluj-
                     cu  dungi.                                                                                                                  MARIOARA BUDEANt'
                                                      Napoca).
                                                                                                                                                          şi
                     M i m  AM                                                                                                                     GABRIELA  JURCA
                                                  m  —  m  -                               ţ - e - e  —  c - > c .
                       V.  H erve  Migal  a  m urit  la  17   —  N -aţi  ştiut,  deci,  că  doi  din­            —  N u-m i  am intesc,  am   m ur­  ferite  în trebări   ocolite,  revenea
                     iulie  la  Hotel-Dieu  de  o  m aladie   tre  aceşti  dom ni  erau  m orţi  şi  al   B .R .  B R U S S  m urat.         fără  încetare  la  îndatoririle  sale.
                     infecţioasă.  Patrick  Buez  e  dea-   treilea  dispărut ?                                  Avu  o  uşoară  tresărire  şi  tăcu   La  toate  întrebările  ce  mi  le  pu ­
                     sem enea  mort.  A  fost  descoperit   —  Eu,  i-am   răspuns.  S-ar  pu­                 un  m om ent                  nea  cu  privire  la  copilărie,   la
                     in  parcul  Notre-Dam e,  în  noaptea   tea  să  fi  ştiut,  dar  nu-m i  am intesc         —  A scultaţi-m ă,  reluă  el,   nu   studii,  la  gusturi,  la  tot  ce  con­
                     de  19  spre  20  septem brie,  cu  un   nimic.             Figurina  de                  vă întreb din plăcerea  de  a  vă tu l­  stituia  viaţa  m ea  norm ală,  răs­
                     pum nal  înfipt  în  piept.  Nu   s-a   —  Vă  erau  prieteni ?                           bura.  O  fac  pentru  a  vă  vinoeca.   pundeam   cu  cea  m ai  m are  sin­
                     stabilit  dacă  s-a  sinucis  sau  a  fost   —  Da,  doctore.  E rau  prietenii           Să  vă  vindec  de  această  am nezie   ceritate.  D ar  de  în d ată  ce  atingea
                     o  crimă.                     mei.                          plumb                         parţială...  (Nu  pronunţa  niciodată   ceea  ce,  in   m intea  sa,  constituia
                        Toate  acestea  le  ştiam.   Le   —  C redeţi  cum va  că  au  fost                    cuvîntul  „nebunie**).  Să  vă  ajut,   miezul  cazului   meu,  m ă  strîn-
                     ştiam   chiar  cu  cea  m ai  m are  pre­  am estecaţi,  indiferent  cum,   în            dacă  s-au  petrecut  unele  intîm -   geam  în  m ine,  în  iadul  m eu  şi
                     cizie.  Ştiam  cum  şi  pentru  ce   evenim entele  ce  v-au  îm pins  spre   —  Nici  o  ceartă  între  dum nea­  plări  grave   în  viaţa   dum nea­  m ă  m ulţum eam   să-i  răspund  :
                     m uriseră  toţi  trei  —  căci  şi  Lio-   sinucidere ?     voastră ?                     voastră,  să  depăşiţi  am intirea  lor   —  N u-m i  am intesc.
                     nel  pierise.  Totuşi  aşteptam   a-   —  Nu  ştiu.                                       şi  să  vă  regăsiţi  echilibrul  sufle­  Totuşi  acum   văd  totul  cu  o
                                                                                  —■  Nu  doctore.  'N ici  cea
                     ceastă  confirm are  cu  team ă  în-   —  îi  vedeaţi  des?  mică.  Eram   foarte  uniţi.  m ai   tesc.  D ar  pentru  asta  trebuie  să   lim pezim e  halucinantă.  în   afară,
                     trucît  constituia  pentru  mine  do­  —  Da,  foarte  des.                               mă  aju taţi  chiar  dum neavoastră,   doar,  de  scena  „sinuciderii"  mele.
                     vada  că  ceea  ce  trăisem   nu  fu ­  —  îm preună  sau  separat ?  —  Au  existat  femei  în  viaţa   să  nu-m i  ascundeţi nim ic,  să  aveţi   F aptul  că  aş  fi  v ru t  să  m ă  sinu­
                     sese   un  sim plu  coşmar.   Mă   —  Uneori,  separat.  Dar  dum i­  dum neavoastră ?  o  femeie  care   încredere  desăvîrşită  în  discreţia   cid,  nu  m ă  incinta.  Am  u itat  cu
                     întrebam   dacă  n-ar  fi  fost  mai   nicile  eram   totdeauna  îm preună.   să  vă  intereseze  în  mod  deosebit?  mea.  A veţi  încredere,  nu-i  aşa ?  totul  în  ce  îm prejurări  a  putut
                     bine  să  fi  fost  cu  adevărat  ne­  La  fel  şi  in  tim pul   vacanţelor   Nu  puteam   să-i  spun  nimic.  A r   —  Da,  doctore,  încredere  de­  să  se  întîm ple.
                     bun.                          noastre.                      fi  însem nat  să-i  deschid  porţile   plină.
                      In  tim p  ce-mi  comunica  aceste   —  Ce  făceaţi ?                                     Şi  era  adevărat.  Acest  om  îm i   (Va  urma)
                     inform aţii,  doctorul  Colas   mă   —  Sporturi  nautice.   Plim bări   unor  întîm plări  de  necrezut,   de   inspira  respect  şi  prietenie.   Cu   In româneşte de
                     observa  cu  o  vie  curiozitate.  cu  barca  cu  motor,  înot.  i-aş  fi  spus  ceva.    o  răbdare  perseverentă,  prin  di-  NECUEAI CHIRICA
                                •   C A L A U Z A      •                   C olaboratorii  externi  ai  „Călăuzei"  :  Emilia  Gurschj   ■  Semnatari!  materialelor  publicate  în  pagi­
                                                                        (Chişinău)  Nicolas  P ândaru ((Paris,  Franţa).
                          Jurnal  independent  de  opinie  şi  informare.  Acest  num ăr  a  fost  tipărit  de  fraţii  noştri  tipo­  nile  jurnalului  nostru  poartă  întreaga  răs­
                                                                        grafi  :  K asler  Gheorghc,  Otvos  Ioan  II,  linotipişti.  Bor   pundere  pentru  conţinutul  acestora.
                          Redacţia  şi  administraţia i  2700  Deva,  str   dean  Ion,  Borza  A dalbert,  paginatori,  Iepure  Dorin
                      Horea nr.  30, telefon  1 55 45.
                                                                        zincograf,  M ihăieş  Nicolae,  stereotipar,  Borz  Iacob  şi   ■  Aşteptăm  eu încredere scrisorile cititorilor.
                          Tiparul  i  Tipografia  Deva,  str.  23  August,   Ioan  Lupaş,  rotativă  şi  m aistrul  Popa  Ionel.  Luăm  în  considerare şî  anonimele,  cu  con­
                      nr.  257.                                                                          T iraj  40 000       diţia  să  reflecte  adevărul.
   1   2   3   4