Page 2 - Calauza_1990_03_05

Pag- 2 CALAUZA Nr. 5 • JOI, 1 MARTIE 1990

UN CIMITIR UITAT
27 DE ORE DE REVOLUŢIE Ne întrebăm : ce zic oam enii din satul Plopi, com una Bretea

Română, despre m orţii lor inm orm întaţi lîngă Halta C.F.R., paralel
cu linia de cale ferată ? Sătenii sînt buni gospodari, au case m ari ţi
i i . astă dată nim ic, că nu se va în- Laszlo Tokes. A privit lim pede frumoase, ogrăzile sînt îm prejm uite cu garduri ţi porţi m etalice vop­
După atîţia ani în care n-am tim pla nim ic deosebit, în afară pe deasupra m ulţim ii şi a zis : site in culori vii. Dar, ce zic aceşti oam eni despre starea jalnică în
fost parcă noi, Deşteptarea... Se de faptul că unii dintre noi vom „Tare mi-e team ă de această m a­ care se află cim itirul am intit ?
intîm pină un m om ent deosebit de fi căutaţi de securitate... Şi to­ nifestaţie, tare m i-e teamă. In acest loc sfint pot fi văzute la păscut diferite anim ale. Mor­
dificil : vine U.S.L.A.T.-ul. Căşti, tuşi, nu se putea. T rebuia să fie M ulţim ea a fost oarecum deza­ m intele sînt călcate in picioare de clini vagabonzi şi, de ce să n-o
scuturi albe, bastoane. Fugim pe altfel, trebuia, era păcat de a- m ăgită. Nu înţelegea de ce nu spunem , uneori, de către oam eni bine dispuşi sau unii călători. Toate
linia de tram vai. Gaze I Nu avem ceastă forţă care a îndrăznit, care îi încuraja. Nu ştia că omul, de acestea, deoarece cim itirul nu este îm prejm uit. De ju r îm prejur nu se
tim p să ne punem bastista la acolo, dinăuntru, nu putea să vede nici un fel de gard. Un om m i-a arătat urîtul aspect al cim iti­
gură. Ne acoperim gura cu mî- vorbească ce vroia. Ieşind de pe rului din fuga trenului. Intre altele trebuie spus că adevărata faţă a
neca. Ochii nu ne lăcrim ează. In MARTOR OCULAR străduţa Bisericii, în dreapta ve­ satului şi respectul pentru m orţi nu poate fi com pensat în nici un fel
schimb, ne sufocăm. Sîntem dez­ dem un grup de vreo zece sau cu acel ARO cum părat din m unca şi sudoarea cooperatorilor pentru
orientaţi. Mă gîndesc instantaneu LA TIMIŞOARA cinsprezece ofiţeri ai M inisteru­ doamna preşedintă care locuieşte chiar lîngă cim itirul atît de năpăs-
că ar putea fi substanţe de o lui de Interne, neînsoţiţi de trupe,
altă n atu ră — poate substanţe încearcă să poarte un dialog. Ce ‘uit din satul Plopi. C. AOANEI RAI-IOVEANU
neuroparalitice, sau naiba ştie. a reeditat o îndrăzneală. Trecem absurd, să creadă că m ulţim ea
Ne oprim o clipă din fugă, a- prin Piaţa Libertăţii, unde un vat­ se va da înapoi la vederea grade"
proape fără să ne m ai dăm sea­ m an coboară din tram vai cu Din iniţiativa personală a CONDAMNAT LA
ma ce facem. Un tîn ăr se opieşte ranga de schim bat m acazul, şi le lor de m aior sau locotenent, sau dom nului JO S K ESTER, hor­
locotenent-colonel,
sau căpitan.
şi el din fugă lîngă noi. A fost strigă o am en ilo r: „Gata, azi nu M ulţim ea îi îm pingea pe stră­ ticultor din M A A SD Y K , O-
lovit cu bastonul, înjură. Fugim m ai m ergem cu tram vaiul, azi landa, îm preună cu dom nul MOARTE PENTRU...
din nou. Şi din nou, nu ştim de m ergem la Revoluţie !“ . Pornim duţă, ei „înaintează" cu spatele JA N BAREN D SE au fost a-
ce, ne oprim. Intorcînd capul, ve­ spre P iaţa Operei, o traversăm . — a se citi : dau înapoi în mod duse recent în Deva im por­ INSURECŢIE ARMATA
dem însă clar, alb pe negru — A junşi în dreptul cofetăriei „Vio­ clar din faţa oam enilor, ai celor tante cantităţi de m edica­
scutul şi casca în noapte. Fugă, leta", vedem trecînd prin faţa ca­ care sînt oameni... Li se strigă : m ente pentru Avicola M in­ — Domnule Victor Isac, ne
pînă In faţa „Continentalului". tedralei m aşini m ari cu trupe. „Şi voi aveţi copii", „Ce-ţi pasă, tia, vitam ina C şi m ultivita-
Foarte straniu, im aginea care mi-a Din nou fugim, prin spatele co­ fum ezi ...Kent" de la casa de co­ m ine pentru O ficiul Farma­ puteţi lăm uri ce era cu acea o r­
ganizaţie „G arda Albă" ?
răm as perfect întipărită e aceea fetăriei. M aşinile însă n-au oprit menzi", „Ai stat vreodată la ceutic. — Nici eu nu ştiu prea multe.
a mea, a lui Dan, a Crinei, ţi- decît pentru un mom ent, nu au coadă ?“, „Ştii ce e foam ea, m ă?“ . Im aginile film ate urmează Am înţeles de la proces că ar
nîndu-ne unul de altul şi fugind trecut la debarcare, aveau pio- Lum ea se plictiseşte să îi mai a fi prezentate la reţeaua TV fi fost vorba de o organizaţie ca"
pe linia de tram vai. O im agine în . babil treaba lor la Judeţ. Din nou îm pingă, a fost de ajuns să le din M aasdyk, pentru a spri­
clinată; o im agine pe care nu o cu m ulţim ea, înapoi la „M aria". arate că de fapt nu reprezintă jini o nouă acţiune de co­ re vroia să se alăture unor par­
tizani ce ar fi trebuit să ateri­
vedem, ci o gîndeam in acele se" Zona nu e păzită, se pare. M ulţi­ nici un fel de obstacol. Astfel că lectare a ajutoarelor de­ zeze în zona pădurenilor, şi că
cunde disperate. Ajunşi în faţa mea um ple Piaţa. A jungem , la îi lasă în pace, şi se întoarce. Şi stinate României. acei ce făceau parte din această
hotelului ne oprim din fugă, ne un m om ent dat, chiar sub geamul ofiţerii se întorc... CONSILIUL M UNICIPAL grupare aveau drept semn de re­
tragem sufletul. Am crezut atunci de unde avea să vorbească „di­ DE UNIUNE NAŢIONALĂ cunoaştere un bănuţ de 1 leu
că m ulţim ea se va îm prăştia pînă zidentul". A tunci l-am văzut şi DANIEL MARIAN DEVA ştanţat, prim it de la Nistor, ini­
la urm ă, că nu s-a făcut nici de auzit prim a dată pe pastorul (Va urm a)
ţiatorul. La mine nu s-a găsit
un astfel de bănuţ. Continui însă
Un cargou pentru România AZI ESTE... MIINE şi astăzi să cred că toate acestea
erau doar fructul unei halucina­
Nistor Ioan. De ce spun asta ?
Discuţie cu dom nii Jean Michel independent. ţii, unei m inţi bolnave care era
Donohue şi Jacques Plassan : — J.P. — Iar eu, fotoreporter Privilegiul cercetării sociale de a descrie adevărurile reali­ P entru că l-am văzut cum s-a
independent. tăţii prezente pentru a le prefigura devenirea viitoare se poate com portat în tim pul anphetei şi
— Vă rog să-m i spuneţi m o­ m anifesta, în sfîrşit, fără nici o constrîngere. Faptul că vocaţia
tivul vizitei dvs. în România ? — Ce conţine încărcătura ca r­ a procesului. Rîdea, glum ea cu
goului ? cercetării ştiinţifice nu s-a lăsat înăbuşită în decenii de obscu­ anchetatorii, m înca mere, cînta.
— Am venit cu două ţeluri — 20 000 saci a 50 kg cu făi­ rantism constituie o şansă esenţială pentru clipa istorică pe care
precise. E vorba de un ajutor nă, 10 000 kg orez, 27,4 tone o trăim . Căci, dezechilibrul cu care fără voie se confruntă viaţa Ţinea discursuri şi recita cu vo­
ce tare în celula lui. De altfel
um anitar pe care îl acordăm fra­ de biscuiţi, 10,5 tone de făină social-economică a ţării nu va putea fi depăşit decît printr-o şi la dosar avea depuse certifi­
ţilor noştri de gintă spre a-şi de gris, 125 tone lapte praf. Co- analiză profundă şi pertinentă a cauzelor determ inante acum u­
redresa economia. Constă dintr-un lete individuale („M edicins sans late în timp, în scopul elim inării lor. Aceasta este raţiunea în cate de internare în spitalele de
boli nervoase.
cargou francez cu 5 000 de Frontieres") — 13 tone. M ateriale virtutea căreia considerăm necesară înfiinţarea la nivelul cen­ — Şi atunci, cum a fost posi­
tone de m ateriale, alim ente, m e­ pentru A eroportul Otopeni : 1 trului de m unicipiu sau de judeţ a unei echipe de cercetare in- bil ca un astfel de om să tragă
dicam ente, com putere, m aşini de elevator. 4 transportoare electri­ terdisciplinară, în m ăsură să rezolve optim problem ele dezvoltării după sine atîtea arestări ?
scris, alte m ateriale pentru ae­ ce, 4 încărcătoare, 4 remorci, viitoare ale localităţii, zonei, judeţului. — V-am spus. A veau nevoie de
roportul Otopeni. cărţi tehnice, 26 tone m ateriale Instituţionalizarea unei asem enea iniţiative ar presupune gru­ acest proces pentru a intim ida
C elălalt motiv al vizitei este tehnologice, 23,8 tone m edica­ parea tem porară sau perm anentă, prin detaşarea din producţie,
realizarea unui reportaj pentru mente. a unui num ăr variabil de specialişti (sociologi, urbanişti, econo­ opinia publică. Motivul nu putea
organizaţia noastră „Aide M edi­ — Vă m ulţum im şi vă dorim mişti, ingineri, profesori etc.) cu experienţă în cercetarea ştiinţifică, fi unul oarecare. Şi atunci le-a
cale Internationale". succes în realizarea reportajului ! în m ăsură să coordoneze obţinerea şi prelucrarea datelor exacte venit ideea cu insurecţia arm ată.
In tim pul anchetei am fost gă­
— Care sînt m eseriile dvs. ? ale realităţii actuale, pentru a contura un ansam blu de soluţii sit nevinovat. Ştiind că aceasta e
— J.M.D — Eu sînt cineast MAXIM DINCULESCU opiim izatoare. O portunitatea cercetării interdisciplinare a vieţii adevărul, am cerut anchetatoru­
sociale, economice, culturale etc. rezultă din consecinţele sale lui şef la un m om ent dat că
im ediate şi de largă perspectivă. dacă se poate dovedi vinovăţia
1. Oferă în mod operativ factorilor de decizie soluţii con­ m ea să fiu executat. Răspunsul
crete de organizare şi conducere a activităţilor subordonate. lui a fo s t: — „De unde nu-i foc,
2. Prin interm ediul unor articole publicate periodic se poate nu iese fum". Şi la replica mea
inform a populaţia in legătură cu concluziile cercetărilor efectuate. „In baza unui proverb popular
3. Posibilitatea colectivului constituit de a satisface pe bază m ă reţineţi şi mă izolaţi ?“, el a
de comenzi nevoile de cercetare ale instituţiilor şi întreprinderilor continuat „Asta e situaţia".
din teritoriu îi asigură eficienţa financiară a activităţii. — Haideţi să revenim la pro­
4. Sintetizarea la nivel naţional a unor program e-scenarii de ces.
dezvoltare zonală este în m ăsură să sprijine efortul colectiv de — Da. Vreau însă să mai spun
elaborare a direcţiilor de dezvoltare viitoare a României. că la cererea m ea ancheta s-a
5. Prin afirm area liberă a posibilităţilor creatoare ale specia­ reluat şi atunci a fost adus Nis­
liştilor afiliaţi colectivului de cercetare se consolidează puternic tor Ioan, care a depus m ărturie
potenţialul ştiinţific naţional. că el m i-a vorbit de planurile
Instituţionalizarea unei cercetări ştiinţifice descentralizate la lui şi eu am fost de acord. A-
nivel de zonă constituie nu num ai o m anifestare elocventă a liber­ ceastă acuzaţie a fost suficientă
tăţii de cunoaştere creatoare, ci şi o m odalitate de participare ca să fiu considerat participant
efectivă la efortul general de reconstrucţie a ţării. C ercetarea la „G arda Albă", deşi, repet, la
Locuitorii judeţului H unedoara m ulţum esc prin interm ediul ştiinţifică are acum şansa de a-şi redobîndi integral dem nitatea, m ine n-a fost găsit bănuţul. In
jurnalului nostru doam nei Brigitte Gray Corm inbocul de la Comi­ prin transform area opţiunilor conceptuale de azi în adevărurile tim pul procesului nu s-a auzit
tetul Internaţional al Crucii Roşii din Geneva şi D-lui Valentin concrete de mîine. P entru aceasta, însă, se cuvin în perm anenţă nim ic de insurecţia arm ată. în ­
K ăblin din partea Crucii Roşii G erm ane, pentru ajutorul acordat, ream intite cuvintele m arelui B râncuşi : AZI E M ÎINE 1 vinuirile erau : participare la re­
exprim at în instrum entar medical şi m ateriale sanitare deosebit beliune, calitatea de legionar sau
de utile, în valoare de circa 200 000 franci elveţieni. TRAIAN d in o r e l s t ă n c iu l e s c u m em bru al vreunui partid poli­
tic, ascultarea şi com entarea pos­
tu rilo r străine, participarea la a-
num ite sărbători naţionale, la
(Urmare din pag. 1) Testamentul politic a! reprezentau recuzat. de stat. H ora U nirii, rezistenţă Ia înto­
forţele
Domnul
Toate m -au
tinat să ia conducerea ţării. Dar Maniu, orice a r spune astăzi, vărăşire şi la colectivizare etc.
R echizitoriul procurorului propu­
eu veneam nepregătit după mareşalului Ion Ântonescu m i-a oferit atunci pe M ihail Po- nea 56 de condam nări la m oarte
cum adeseori s-a spus. Deşi nu povici şi pe A urel Dobrescu. La din totalul de 75 de arestaţi, res­
aveam un program scris, eram roam ă, C om andantul Diviziei de Mihai, viitorul Rege şi să-i păs­ această ofertă i-am spus : „Dom­ tul fiind prevăzuţi cu pedepse
com pletam ente orientat. G ardă dacă va apăra pe Rege ? trez tronul... nule m inistru, sînt tim puri prea pe term en lung. Instanţa a reţi­
Răspunsul tuturor oameniloi Acesta mi-a răspuns : „Nu trag Am prim it din partea Rege­ grele pentru ţară ca să glu- nut însă num ai şase condam nări
politici a fost : „Întîi aduceţi în popor. Nu-1 ap ăr pe Rege 1“ lui puterea, sm erit, cum pri­ m im u. De aceea, dom nilor, în la m oarte, dintre care patru au
A bdicarea lui Carol II. apoi vom Am cerut părerea aghiotanţilor m eşte credinciosul sfînta cum i­ guvernarea m ea nu au figurat şi fost executaţi. P rin tre ei a fost
discuta". Cînd s-au prăbuşit regali. Toţi, fără deosebire, mi-au necătură în faţa altarului. persoane m arcante. şi Nistor.
graniţele, îm preună cu m areşa­ spus că Regele trebuie să plece. Deci iată, dom nule Preşedinte A sosit H oria Sima, găsit de­ — Cînd a fost procesul ?
lul Prezan, am hotârît să m er­ Am chem at generalii. Toţi, ab­ şi onoraţi judecători, actul pre­ ghizat în cioban la Braşov. El — în ajunul C răciunului, adi­
gem să form ăm un guvern de solut toţi afară de Paul Teodo- m editării de care am fost acu­ a venit pe baza unei mişcări că în 24 decem brie 1958. Asis­
rescu şi Mihail, au spus că Re­ zat c-am făcut pentru luarea slabe puse la cale de S.S.-U1 tenţa era form ată num ai din
colaborare cu oam enii politici. gele trebuie să abdice I puterii în stat 1 Eu nu aveam germ an.
Oamenii politici însă nu au securişti iar avocaţii din oficiu
Regele s-a consultat toată nevoie de sprijin germ an pen­ H oria Sim a avea pretenţii erau angajaţi ai securităţii. Au
v o it: toţi s-au tras deoparte. Eu noaptea cu oam enii săi politici tru a veni la putere, deoarece foarte m ari. Am m enţionat de fost toţi declaraţi duşm ani ai
am răm as singur. Urm ează apoi şi s-a convins că ţara cere ab­ însuşi Regele ţării m i-a încre­ la început că o guvernare le­ poporului. M artorii au fost nu­
cele petrecute la 6 septem brie dicarea sa. A pus însă drept dinţat-o I gionară a r fi fost dezastruoasă m ai ai acuzării, deşi uneori foşti
1940 I condiţie ca să abdice să-mi iau O dată cu luarea conducerii a pentru ţară, dacă a r fi fost lă­ buni prieteni ai acuzaţilor. Acuf-
Regele m i-a spus : „Nu te las, eu asupra-m i partea din prero­ început adevăratul calvar al sată singură. M -am situat pe a- zaţiile lor erau evident ticluite
nu pleca. Nu am pe altul. Tu gativele regale, iar eu am pro­ vieţii m ele I eeastă bază la acceptarea unui de securitate. Apoi a u rm at d m -
eşti un patriot"... Strada fierbea. mis Regelui Carol II să stau P rim a m ea grijă a fost să iau guvern cu elem ente legionare... n»ul spre vestita închisoare G her­
Am întrebat pe G eneralul Co- stîlp de veghe lîngă Voievodul contact cu forţele politice care (Va urm a) la, unde am „locuit" şase ani greL
MARIANA PANDARU