Page 2 - Calauza_1990_04_12

Pag 2 CALA UZA Nr. 12 • JOI, 26 APRILIE 1999

Primim de ta Sibiu Din nou despre problema locuinţelor
încercăm să aducem iarăşi în început execuţia unui bloc, res­ faptul că dumnealor au un venit
Astra o realitate atenţia opiniei publice şi a (ac­ tul locuinţelor nefiind demolate, foarte mic, posibilităţi materiale
torilor responsabili problema lo­ în aceste casc locuiesc încă pro­ reduse care nu Ic permit să pJ8>
„Astru a : epro/in lat un imperativ do o importanţă covirşitoa- cuinţelor, de data aceasta sub un prietarii lor. Ei au optat la tim­ tească chirie, cheltuieli comune,
ro in menţinerea românismului şi întărirea naţiunii şa este deja alt aspect, acela al demolărilor. pul respectiv (neexistind posibi­ ctc. la bloc, ne alăturăm şi noi
un lapt istorie. Ceea re faeeţi L)v. aiei este de o însemnătate capitală, Concret, este vorba aici despre litatea de a se împotrivi expro­ dorinţei lor şi sperăm ca factorii
mai mult osie relu irea filelor acelor faple şi idealuri care i-au asi- strada Nuferilor din Deva. prierii) pentru apartamente în responsabili să sisteze demola­
gur.it prestigiul binemeritat. Statutele ei au stat şi la baza înfiin­ în anul 1988 locuinţele proprie­ blocurile de pe strada Ccnin sau rea iar Trustul de Antrepriză
ţării Asociaţiei Culturale a Românilor din Anglia în 1965‘‘- Acestea tate personală de pe această stra­ Avram Iancu, însă de oferit li Generală de Construcţii Montaj
au fost cuvintele lui I. Iîuţiu, prezent in 15 martie a.c. la prima dă un fost expropriate prin de­ s-au oferit numai pe strada Do­ Hunedoara—Deva să găsească UH
parte a adunării generale a „Asociaii'inii- de la institutul Teologic cret prezidenţial iar proprietarii alt amplasament liber pentru
Ortodox din Sibiu. au fost invitaţi să-şi ridice banii robanţi. construirea celorlalte două blocuri
A dunarea generală a aprobat proiectul de statut, a ales comi­ de Ia bancă pină la data de 8 După revoluţie, locuitorii de de locuinţe, dîndu-le astfel posi­
tete provizorii pentru conducerea Astrei şi a despărţământului Si­ iulie 1089, bani care au fost ri­ pe strada Nuferilor au solicitat bilitatea acestor oameni să trS~
biu. In final s-a decis ca adunarea generală pentru întreaga T ran­ dicaţi. primăriei şi Secţiei de urbanism iască în condiţii umane, să poată
silvanie să aibă loc la Sibiu in 21 aprilie 1990 (după cum se Menţionăm eâ pe această stra­ şi amenajarea teritoriului să se să-şi cultive grădinile, să creas­
ştie, a tivul loc chiar la data respectivă — n.n.), înregistrarea deve" dă urmau să se construiască trei sisteze demolarea pină la noi le­ că păsări în curte, lucru care
nind o realitate. Ol. Adrian Moţ iu. care răspunde de problemele blocuri de locuinţe proprietate a giferări. Aceşti oameni în marca le-ar permite să trăiască în limi­
Transilvaniei, a promis sprijin atit pentru anularea decretului din Trustului de Antrepriză Genera­ lor majoritate bătrîni, doresc să tele rezonabilului cu veniturile
1948, cit şi pentru retrocedarea patrimoniului Astrei. Credem că lă de Construcţii Montaj Hune­ restituie banii primiţi pentru lo­ miei pe care le au.
succesul este direct proporţional cu ceea ce se va obţine de la gu­ doara—Deva. în prezent este de­ cuinţe şi să se renunţe la de­
vern pe plan material. Depinde enorm si de ceea ce cerem- Astra molată o parte din stradă şi s-a molare. I.uind în considerare DORINA HRINDU.ŞA
trebuie stă redevină SIMBOLUL din trecut al aspiraţiilor culturale
româneşti din Transilvania, la care să adăugăm şi pregnanta ten­
dinţă actuală spre spiritualizarea individului. De asemenea, „Aso-
ciaţiunca" e chemată nu numai sa continue nobila sarcină de Către G.I.G.C.L. Hunedoara — Deva
stimulare a forţelor creatoare ale culturii naţionale, chiar „deve­
nirea în fiinţă", ci să şi implice cultura şi existenţa românească
mai profund în cea universala atit pentru relevarea aspectelor ei Subsemnatul Bloc G-9, domici­
specifice, cit şi a celor cu valoare pentru orice etnie. liat in Hunedoara, str. Rîndtl-
în noile condiţii sc impun următoarele obiective: 1. sprijinirea nele, cartier micro VII, rog (fi­
emancipării naţiunii, atit prin mijloacele tradiţionale, mai puţin nind seama de situaţia în cârd
eficace acum din cauza mnss-medici, cit şi prin instituţii de avan­
gardă, care să relanseze Astra ; mai credem că spiritului religios mă pot vedea şi cititorii în fo­
şi caritativ va trebui să i se acorde o atenţie excepţională ; 2. con­ tografia alăturată) să-mi apro­
tinuarea politicii vechii Astrc de rezistenţă în faţa politicii revi­ baţi titlul de „Monument Isto­
zioniste din interior şi exterior, cu atit mai mult că a luat forme ric" deoarece provin din peri­
subtile, ocult dirijate ; ,1. integrarea europeană — de eurind T.R.L. oada de dinainte de cucerirea
a prezentat, ca urm are a conferinţei d-nei Mirhaela Glocler din
Elveţia, ţinută la Bucureşti, anum e Educaţia pentru libertate spi­ Dacici de către Traian. în ca2
rituală in şcolile ăValdorf, decizia Ministerului învăţâm întului de contrar — cu sprijinul şobolani-,
a înfiinţa şcoli Waldorf în Bucureşti, Cluj, Timişoara, şi Sibiu. Iată, lor care locuiesc în camerele me­
domnilor, o ocazie unică de a unii integrarea europeană, de mo­ le, voi scoate un ziar „indepen­
dernizare în sens spiritual şi nu ideologie, de cunoaştere a idealu­
rilor lui Rudolf Steiner- Posibilităţile sint multiple, dar oare sîntem dent" în care voi lua atitudine...
capabili de a discerne, de a acţiona ? O nouă Astra trebuie să se
situeze în avangarda culturală românească şi să manifeste o de­ A consemnat şi fotografiat
plină permeabilitate europeană. pentru dvs. FLORIN USCAŢII
Mai considerăm că „Asociaţiunea** nu trebuie să devină un sub.
stitut a] altor instituţii, practieînd activităţi paralele, deci inutile,
şi nici o scară de etalare şi exacerbare a orgoliilor.
DORIN GOŢIA P a ia ţ ă s a u g e n e ra l ?

Inchizitorul roşu (I) (Umiare din pag. 1) nu-şi mai aminti cum le cheamă de maşini, de arme. Nu ştia, S*H
nu vrea să ştie ? E chiar aşa da
pe neamurile bune şi apropiate,
exclam în gura mare „uite, o comedia se desfăşura mai bine deprimat, a devenit chiar aşa de
(Urinat* din pag I) tregii categorii de profesionişti, paiaţă**. De la gesticulaţii, pină dacă ar 1'i pregătit-o cineva. Mos­ uituc, fostul general ? Nu cre­
de structuri sociale. Sentinţele la aranjarea costumaţiei, dc la tre de haz, au fost destule. Toa­ dem. Credem doar că instruire*
pe absolut toate laturile sale pronunţate prin aparatul anali­ aducerea miinilor la ochi, eînd te veneau din pleava conştientu­ n-o avea nici măcar pentru 8 A
profesionalismul cu amatorismul tic al acestor corifei ai răului, stingă, cînd dreapta, In semn că lui fostului general, care nici a- soldat. Mai credem că gradele
şi nu cu un amatorism oarecare, sentinţe izvorîte clin obtuzitate, l-ar supăra lumina şi pină la a tît n-a ştiut că miliţia este dotată nu le-a luat pe merit, ci i-W
să-i zicem in cel mai fericit caz din lipsa celei mal elementare cu bastoane. Şi, multe n-a mai fost puse de fratele din iad, eă
pasional cit cu unul conjunctu- asocieri la cultură, la spirit, la ştiut generalul, mai ales ce s-a intunericimea de care vorbea, l-fi
ral, tic dosar sau autobiografie principii, iar in raport cu cele mări corporale ce au necesitat petrecut in accle zile ale revo­ fost proprie toată viaţa In miti­
cum era cunoscut In epocă. In ale justiţiei erau ireversibile pen­ îngrijiri medicale tim p de nouă­ luţiei. Ne spunea mereu că a tea sa redusă şi găunoasă, Affi*
clipa în care şi-a asigurat depli­ tru că prin ele sc edict a „moar­ zeci de zile). In ziua de 20 oc­
na conducere a societăţii prin tea civilă". tombrie 1084 este chemat la co­ „dat o fugă să-şi vadă soţia, că văzut doar primul episod al ec-
comitetul său central, comitetele I. Itintul „inchizitor roşu“ al legiul dc partid. Z. G. li prezintă a mîncat ceva şi a dormit, că mediei, cel dc-al doilea, ne-a
judeţene, municipale, orăşeneşti, judeţului Hunedoara, Zăvoiau punctul dc vedere „ai orcwnu- el n-a văzut nici un mort şi nici scăpat. Aşteptăm finalul şi mai
comunale şi din unităţile eco­ Ghcorghe, membru al unui e x ­ lui" : interdicţia dc a apela Ia măcar singe, că străzile au fost ales pedeapsa cuvenită, fiindcă
nomice şi de stat, partidul co­ trem dc extins clan de fripturişti justiţie. Cu această ocazie ii
munist a confiscat valoarea sub- comunişti (din economic îl amin­ flutură in priviri un dosar vo­ spălate". încurca străzile, nu ştia vinovăţia nu şi-o poate ascunde,
stituind-o puterii sale, a înlocuit tim doar pe Zăvoi an Hi colac, luminos .„Ştim totul. Nimic din ce-i acela un trasor, sau mărci în nici un fel.
profesionalismul cu amatoris­ fost director 1c. ICITPI.CIM Deva, ceea ce le priveşte nu lipseşte
mul. Este cunoscută atotputerni­ membru al biroului judeţean de de aici !". l-a ripostat că otita
cia comitetelor judeţene, perni­ partid), de profesie mecanic' de vrem e cit arc conştiinţa curată, Unde sint generalii Nută şi Mihalea?
cioasele sale structuri s-au sub­ locomotivă, persoană atinsă de cit n-a comis acte ncsuprave-
stituit structurilor disciplinare şi ecilism pe care şi-l acoperea cu gheate ce l-ar putea implica in
intcrdiseiplinare cmiţind aete de uşoare gargare eu ajtă de rolonfc ceva, nu-i este teamă de acel do­ (Urmare din pag. 1) sau un tanc cu o mitralieră grea,
putere din cele mai hazlii. Iu ori de cile ori era invitat la sar, obiectul de arhivă ce avea pot susţine altceva. Despre gradul
sistemul acestor organe funcţia „to’ară.şul prim", a avut legături să valideze cinci ani mai tirziu frecvente „ruperi de peliculă", de criminalitate ce li se poate
iiau aşa numitele colegii de par­ st rin sc cu autorul acestor rin- (11 iunie 1989) calitatea sa de am purces să căutăm urmele foş­ aplica celor doi generali, se poa­
tid, organe in atribuţiunile că­ duri, era nici mai mult nici mai „duşman al poporului“ cu repre­ tilor generali ceauşişti cu şi fă­ te discuta la nesfîrşit. Pentru e
rora sc alia, printre altele, şi a- puţin deeit lipitoarea ce i s-a salii asupra cărora s-a referit cu ră ceauşescu. discuţie serioasă pe această temă
ccca dc a se pronunţa asupra grefat pe destin. Vinovat de cri­ altă ocazie. In discuţia de atunci l’c urmele celor doi, au umblat trebuiesc insă mai multe elemen­
calităţii membrilor întregii so- ticarea .şi nesupunerea la abuzu­ l-a Incunoştinţat pe Z. G. că In- pină la noi, destui reporteri şi te. Unele dintre acestea sint: cfţi
cieiăţi, a persoanelor ce cumulau rile unui secretar dc partid (Al- tîmplările din '84 Ic va prinde detectivi, cci de la binecunoscuta morţi împuşcaţi, maltrataţi, stri­
calităţi de partid, de la simplu măşan Victor) care impunea cu in paginile unei cărţi. Z.G. i-a publicaţie „Gazeta de Vest" au viţi a avut Timişoara, ciţi dintre
asociat pină la structurile înalte pumnul „cuvîntul partidului". replicat btutal : „Eu n-o s-o ci­ eonfundat (in focul bătăliei şi ei au fost omorîţi dc armată ca­
dc răspundere. Aceste organe (Intr-un astfel de exces la 28 iu­ tesc ! Îm i sîilt destule cărţile pe din nesatisfacerc de stagiu mili­ re, fărămiţată fiind pe mici uni­
pronunţau sentinţe „de calitate“ lie 1984 in biroul asociatului său pare le seric tovarăşul nicolae tar) pină şi cunoscutele A.G. (a- tăţi (şi nici cu mijloace de tele­
ee determinau marginal izarea, intru ticăloşii, Opr'tşa Ioan, direc­ ceauşescu, de ce aş citi altele runcăioare dc grenade) cu arhi­ comunicaţii lesne de realizat), *-
scoaterea in afara socialului o în­ tor de unitate, i-a produs vătă- (Va urma) cunoscutele A.K.M.-uri aflate pe flată la indemîna a destui micţ
timpul Revoluţiei la indemîna comandanţi, cu psihologia frici!
tuturor care au avut curajul să şi a „eroismului" mai mult sae
dezvoltate, a putut
participe la eveniment, nu să-l
Comentariul săptămînii „comenteze" ulterior, bravînd in mai puţin execute foc izolat 6s
lesne să
apărătorii şi proprietarii Revolu­ varii împrejurări, înspăimSntaţi
Campania electorală — în linie dreaptă ţiei noastre sfinte. dc presiunea maselor sau la OV-
Filmul evenimentelor, privin- dinul (cui ?). Ciţi dintre cei morţi
După cum se ştie, actuala cam­ nuanţe do orientări şi opţiuni misiuni. Alegătorii au acum, cu du-i pe Nuţă şi Mihalea ,e aproa­ nu murit dc gloanţele securităţii
panie electorală reprezintă o privitoare la perspectivele gene­ adevărat posibilitatea reală de pe cunoscut în ceea ce priveşte şi (poate) ale poliţiei aflate sol
noutate din toate punctele de ve­ rale ale României, cuprinse in a opta pentru partidul sau gru­ isprăvile lor dc la Timişoara ; au comanda directă a acestor inşi.
dere in România postbelică. propriile programe. parea care consideră că răspun­ mărturisit şi cei din „plutonul" printre ci aflindu-sc Nuţă şi Miha­
Iutii de toate ea se desfăşoa­ Această realitate relevă că de cel mai bine şi complet do­ deţinuţilor din oraşul martir, au lea ? Orice om de bună credia-
ră pe un fond social-politic cu de-abia acum avem de-a face cu rinţelor şi năzuinţelor lor. Acest relatat unele ziare, probabil, pc ţă va eăuta să departajeze vilMţ
totul inedit, generat de revolu­ o adevărată campanie electora­ fapt este revelator pentru con­ baza unor mărturii depuse de să o descopere pe cea a milita­
ţia din Decembrie 1989. De aici, lă, cu o adevărată competiţie, in diţiile de libertate, democraţie şi diverse persoane, fuga lor din rilor şi să o eîntărcaseă exact pe
se degajă, firesc, faptul că întrea­ care se confruntă mai mulţi par­ demnitate create de marca noas­ Timişoara fiind însă cel mai bine cea a securităţii şi poliţiei. Alt­
ga competiţie arc loc In temeiul teneri, spre deosebire de masca­ tră Revoluţie, ele oferind reale creionată de specialistul in aur, fel, ceauşescu va rîde în conti­
unei legi electorale nemaiintilni- rada precedentelor campanii, posibilităţi ca fiecare cetăţean cel care vorbea curat ţigăneşte, nuare dc noi, iar istoria va tre­
le in ultimele aproape patru de­ eind intra in concurs un singur român, dincolo de opţiunea pen­ căpitanul (nicidecum dc cursă bui să fie din cînd in cind rec­
cenii, punct de referinţă fiind competitor, care a doua zi de tru un partid sau altul, să gîn- lungă) Bucur, care dealtfel, în tificată. Şi dragi cititori, cred ci
alegerile din noiembrie 1946. La după „scrutin" striga în gura dească la adevăratele noastre virtutea legilor militare, le-a şi sînteţi dc acord că ne-am sa­
aceasta nc-arn mai referit şi in mare că a ieşit învingător. Ura ! responsabilităţi faţă de destinele înlesnit ieşirea din oraş spre a-i turat de rectificările istoriei.
numărul trecut al ziarului nos­ Aşadar, campania electorală a patriei, in perspectiva unui efort scăpa de posibilitatea ca mulţi­ Aşa, să purcedem la un drwv
tru. intrat, de-acum, în linie dreaptă. cu adevărat uriaş pentru trans­ mea revoluţiei să pună mina pe lung şi plin de capcane, cel to
Condiţiile nor izvorîte din Re­ Au loc întruniri cu alegătorii, formarea României Intr-o ţară ei Ia spargerea găştii ceauşiste. adevărului — punînd întrebare*
voluţie au declanşat o adevăra­ se expun şi se comentează pro­ dez- • itâ, civilizată, pentru Tină aici totul mi se pare fi­ care ne va călăuzi paşii pe tot
tă eflorescenţu de partide, gru­ gramele, se aduc încă Îmbună­ trai arca propriei condiţii resc, orice inferior îşi apără su­ parcursul dezvăluirilor noastre^
pări politice, uniuni, societăţi tăţiri acestora, se dau îndem­ um... , poporului nostru. periorul, numai cei care confun­ Unde trăiesc generalii Nuţă Ş
politice, de tot atltea culori şi nuri, se fac şi unele subtile pro­ (Va urma) dă un TATJ cu o rachetă sol-sol, Mihalea? (Va urma).