Page 3 - Calauza_1990_04_12
P. 3
CĂLĂUZĂ Nr. 12 • JOI, 26 APRILIE 1990 Pag. 3
PUBLICAM MAI JOS, cartea deţi de acord cu noi că va trebui
de vizită a unui industriaş fran rit de curind să apelăm la ser \ ‘u c d o r d c
Şase ani pină la un veac cez. viciile Dumnealor... ADRIAN RAI Nl.SCU
Ii invităm, cu acest prilej pe
O facem în cadrul bunelor re
laţii ce există între ziarul nos alţi industriaşi din străinătate să
La Baniţa, am descoperit că tră tru şi această .Societate. După ce apeleze la serviciul de publicita m ă
ieşte unul dintre veteranii sate o veţi citi în original o să că te al ziarului nostru.
lor momîrlăneşti. Se numeşte
Ştefan Ungur şi s-a născut în a-
nul 1896. Deci, pe acest om, îl
despart doar 6 ani pentru a e- Socîete d'Automatismeş, Ordinateurs et Securite
gala un veac. Şi cînd afli din gu
ra simpaticului bunic prin cîte P O n T C S . B A R R l E R E S . H E R S E S A U T O M AT IQ UE S,
a trecut, prin ce vrem uri zbu e » n ţ 1 fELECOMMANDE RADIO. AUTOMATES PROGRAMMABLES
ciumate, gîndul te face să te în ; VIDEO SURVEll.LANCE, INTERPHONES. DETECTION VOL
trebi, oare cum de mai poate fi IN 0 f N D if.. SiG N A l.lS Ai ION. CON I R O LE D A C C ES
atît de generos şi de dornic de
vorbă ? Din firul povestirii am
aflat că badea Ştefan .şi-a purtat
anii tinereţii, sub cerul înnourat
Silviu RADULESCO L-am vizitat acasă. Am ră
al primului război mondial, cînd mas derulat. Ne-a primit un
a luptat în Galiţia, Austria şi om obosit, încercănat, care
Crimcea. Dumnezeu, l-a ferit de inlelcgind că vreau să-i iau
un interviu, mi-a spus : „Nu
gloanţe şi de boală şi după term inarea războiului, s-a grăbit să re pol să vorbesc. în jurul nos
vină în vatra momîrlănească ,unde alături de părinţi a muncit pâ- tru e atîta nedreptate, atîta
mîntul şi a crescut animale. De atunci, în gîndul său, a crescut do frică, atîta nesiguranţă 1" II
rinţa de a înjgheba o gospodărie unde să trăiască el cu nevasta. cunoşteam ca fiind un vul
Dorinţa, s-a realizat căsătorindu-se cu o fată tot din partea locu can de la care te aşteptai
lui. Prin anii 1930—-932 i s-au născut cei doi copii Petru şi Lucre- 13 av Francois Adum lot timpul să irumpă. Dar,
ţia.De acum, în familia Ştefan, se părea că totul va merge bine şi 94100 SAlNT MAUR DES EOSSFS fol 43 97 09 2 7 de data aceasta Adrian Pău-
frumos- Şi chiar aşa a şi fost vreme de cîţiva ani, care s-au dove uescu dorea să tacă...
dit de neîniocuit. Timpul, ori cum ar fi, bun sau mai puţin bun, FI,ORI AN VASCU
trece, nu stă pe loc. Anii, prin care a trecut Ştefan Ungur au în
sem nat apropierea de o nouă urgie, de cel de-al II-lca război m on
dial. Nici badea Ştefan n-a fost iertat, ci mai degrabă urgent con Mai există peşte în Mureş?
centrat şi trimis pe frond unde a fost rănit. A trecut prin multe pe
ricole, prin multe momente grele, dar, nu şi-a pierdut speranţa în
bunul Dumnezeu. Cînd a venit vremea, a întors arm a împotriva Pescuitul este un spoit, clar in plasă, problema se poate pu miros a gudron, uleiuri şi alte
nemţilor, a luptat pentru eliberarea Ardealului de Nord, apoi, n-am înţeles încă în ce constă ne deschis. Cotizaţia anuală a substanţe, in majoritatea lor
pentru eliberarea Cehoslovaciei, a Ungariei. Şi, cum era de aştep sportul : în_ statul cu undiţia în unui pescar este. pentru apele de cancerigene. Iar dacă peştele nu
tat. dorinţa cea mare s-a împlinit. Ca atîţia bravi ostaşi, Ştefan mină sau in actul de prindere şes de 200 lei. De încasat însă mai miroase a peşte, înseamnă
Ungur s-a întors şi el lingă cei dragi, lingă momîrlanii satului său. al peştelui ? se încasează 290 lei. Se face ceva că a încetat să mai fie peşte.
Şi-a permis un mic repaus, cît de cit pină să i se vindece rănile A sta, p u r şi simplu, cu un concret cu această diferenţă ? Şi utunci, unde peseuim ? Ce
sufleteşti, rănile depărtării de casă- Gospodăria, pămîntul, aveau băţ în mină nu prea seamănă a Un pescar bătrîn mi-a spus că spun cei de la A.G.V.P.S. în a-
nevoie de braţele şi de mintea lui. Bucuria avută înainte de a ple sport, iar dacă sportul este actul sintem un judeţ blestemat. Căla- ccst sens ?
ca pe frontul celui de-al Il-lca război mondial, a revenit, s-a repro dc prindere al peştelui, e firesc nul, Hunedoara, Mintia, Cliişcă- Iar dacă pescuitul nu e statul
dus cu aceeaşi intensitate. Dar, din nou trebuie să spunem că bu să punem în tre b a re a : practic daga — iată citcva obiective ca cu băţul în mină, ci prinderea
curia ţine mai puţin decît întristarea. Aşa s-a dovedit şi pentru mai sînt peşti în Mureş ? re îşi au o contribuţie im portan peştelui, şi dacă peştele prins a
Ştefan Ungur. Ne-o spune cu toată sinceritatea şi cu o parte din Anul trecut, în acest judeţ au tă în poluarea apelor noastre încetat să mai fie peşte, oare de
durerea ce o mai are în suflet. P entru că deţinea ceva pămînt. d ar fost în ju r de 7 000 de pescari curgătoare. Ştim cu toţii, Ccrna ce mai pescui m ?
ce pămînt, mai mult de deal şi moştenise o circiumă de la părinţi, sportivi. Insumînd cotizaţiile lor, miroase de la o poştă, iar pescarii Eu cred că pescuitul sportiv
Ştefan U ngur este trecut în rîndul chiaburilor. I se lisează cote avem de-a face cu o sumă con susţin că de la Sîntuhalm şi pi se referă mai degrabă la statul
de cereale cărora nu le poate face faţă decît prin cum părarea aces siderabilă. Ce se întîmplă cu a- nă Ia Le.şnic peştii prinşi pe cu undiţa in mină 1
tora de pe piaţă- Sigur, situaţia de atunci, a fost destul de tulbure ceşti bani ? Acum, cînd primul partea stingă a Mureşului — d a
şi de grea, la care el „Ştefan-chiaburuU şi-a m anifestat nem ulţu vînător şi pescar al ţării a picat că se mai prinde peşte acolo — LADISLAU DARADICS
mirea. D rept răsplată, pentru Ştefan Ungur şi chiar pentru întrea
ga familie a început teroarea, batjocura. A fost interogat intr-un
mod destul de furios, deloc omenesc, de către organele de securi Dezbaterea noastră privind prezenţa
tate din acea vreme, din Petroşani. Cel mai drastic, îşi aminteşte
bunicul — interlocutor, a fost plutonierul Hortopan din Oîmpu lui
Neag. Ce îşi mai am inteşte Ştefan Ungur ? M ulţi aflaţi în organele statuii Iui Petru Groza în Deva
de tortură de atunci erau tare pătrunşi de „firul roş te» al comunis
mului. Dovadă ? Ua moartea lui Stalin unii au plîns în hohote ! In legătură cu statuia Iui Pe ne adresăm tineretului din Bucu faptul că a facilitat venirea Ia
(va urma) tru Groza zis Bumbac din oraşul reşti ca s-o demoleze aşa cum putere a comuniştilor.
Deva, cred că nu este cazul că au procedat din proprie iniţiati Ar ti bine ca ziarul d-voastră
CONSTANTIN AOANEI vă faceţi probleme, căci noi un vă cu una similară din capitală
grup d e cetăţeni am hotărît să acum citcva zile. să consulte opinia cetăţenilor ce
TIMAR ILIASA să fie pus în locul statuii care
Credem că este cea mai bună
soluţie deoarece noi nu avem în oricum va dispare deoarece nu
D-l Romulus Vulpescu oraş un tineret trecut prin focul a iost ridicată la cererea popu
revoluţiei, iar edililor oraşului laţiei oraşului, ea fiind opera co
Pe adresa Guvernului României a fost dat în judecată... puţin le pasă căci după 20 mai îşi muniştilor şi dacă ei au nevoie
fac bagajele.
De la tribuna Sălii Palatului Nu avem nimic cu statuia dacă de ca o pot lua să o pună în
Luind act de sfînta realitate care se întîlncşte la tot pasul (de unde altă dată vorbea „cel acest personaj ai- fi făcut ceva curU-a unui fost activist do partid
— propunem guvernului român să modifice parţial Decretul 477/ mai iubit fiu al poporului1’) scri pentru acest oraş cît a fost la
1903 — respectiv articolul care cuprinde sarcinile personalului de itorul Romulus Vulpescu, a a- conducerea ţării. Nimic nu este LUPU MARIN — p.-nsionar
pază proprie. Mai ales pentru paznicii de la G.I.G.C.L.-uri. Ast nunţat că a fost dat în judeca legat de numele lui în afară de
fel, să se adauge doar atîtica : „Paznicii proprii (înarmaţi sau tă de mai multe persoane din str. A. V lakn — DEVA
neînarmaţi) care execută serviciu la aceste obiective — au drep judeţul Harghita şi Covasna, în
tul să vîndă în timpul serviciului ziarele al căror patron este şe urm a celebrului articol publicat
ful lor mai m are sau mai mic (director, şef serviciu etc.). în ca în ziarul „Adevărul". A fost a-
zul în care ziarul este slab şi nu se vinde — paznicii proprii pot nunţat că şi din Ungaria Si va Anunţ publicitar
sosi în eurînd o citaţie. Dl. Ro
fi sancţionaţi aspru. Au dreptul la contestaţie in termen de 2 zile
de la primirea deciziei. Dacă rezultă că ziarul este cu adevărat mulus Vulpescu a anunţat că CARIERA MINIERA VEŢEI. MINTIA
slab sau cel mult «aservit unui partid istoric, paznicului i sc poate doreşte ca procesul să se ţină la
anula sancţiunea11. Budapesta unde va merge cu cu sediul in localitatea Mintia
Aşteptăm din partea guvernului aprobarea... 15 milioane de martori... Incadrca/ă dc urgenţă pentru sectoarele miniere \ orţa —
Jurisconsult Vcţel, Troiţa şi Boiţa — Haţeg muncitori calificaţi in meseriile:
Bucureşti, 19 aprilie 1990.
— mineri subteran ;
— artificieri subteran.
Testamentul lui Petru cel Mare — mecanici locomotivă ;
Pentru brigada de producţie Pojoga :
du-ne, inii arată mie a privi pe — ajutori mecanici locomotivă.
poporul rosiencsc, ca chemat a încadrarea sc face în condiţiile prevăzute de Legea nr. 12/71.
avifrttu stăpîni in viitorime toată Europa. Informaţii suplimentare la telefon 12188, interior 2:15.
Eu puiu de tcmciu aceşti idei,
Colectivul dc salariaţi ai Carierei miniere Veţol — Mintia
fac ai Le 17ZA) 0 că naţiile europicne au agluns aduce mulţumiri pentru activitatea desfăşurată in cadrul unităţii
d u l vflî Q iersb, a cel mai m ult intr-o stare de ve şi urează multă sănătate şi fericire tuturor salariaţilor care s-au
chime aproape de a lor cădere,
pensionat s-au urmează să se pensioneze în acest an.
secate c > copte «• sau că merg iale cu mare grăbi
re spre a lor cădere — urmează
La. (pabeneţui £ ir e 'K C a Q r a it-liz c . dar a fi iale cu lesnire şi fără
învoială subgiugatc dc un popul
eczeter 'Puncvir. tinăr şi nou j cînd acela va ajun
ge la întregimea creşterii sale şi
rie 20, s'au [:■ ra căpăta toată a sa putere. A n u n ţ
tiaLuânt d t l C ,V £ z!'jj j i .2 -;;ac / r M Eu privesc năvălirea popoare
lor nordului de a cuprinde ţările Sucursala Judeţeană A.D.A.S. Hunedoara — Des a, informează
X î ' v I o v 2 v : > occidentului şi a orientului ca o publicul din cadrul judeţului că, documentele internaţionale de
mişcare periodici, hotărftă în asigurare „Carte verde" şi „Carte- albastră" se eliberează astfel :
scopurile proniei care de aseme ■— luni, marţi, miercuri, joi intre orele 8,00- 14,00
o ;A l. ':'J S nea au făcut a să renaşte şi po — vineri între orele 8,00—12,00.
porul român, prin năvălirea bar Pentru eliberarea acestor documente vă rugăm a vă adresa
barilor ca umflarea răului Nil,
Jn numele a pre sfintei fi ne. lui a naţiei rosleneşti. e.e vine la oare care vreme ca să din timp personalului sucursalei noastre din Deva şi la Punctele
despărţitei Treimi, noi Petru l Marele Dumnezeu, dc ia care îngraşă cu al său mâl glodul Operative de lucru A.D.A.S. din oraşele : Hunedoara, Haţeg, O-
către toţi pogortlorii noştri şi avem existenţa şi coroana noas- ţărmurilor celor uşoare alcEgipe- răştic, Brad precum şi A.C.lt. DEVA.
moştenitorii tronului şi guvernu- tră luminhulu-ne şi sprijinin- lului... (Va urma). . ____
