Page 3 - Calauza_1990_05_15

LALAUZA NR. 15 • MAI IVVU Pag. 3

Un condamnat politic
„Am putea spune că viaţa romilor se petrece
pentru... spaţiu
într-un cerc închis...”
20 am muncă cinică (şi alte pe-
— Uiţi copii au iu modic fa­ iţi spune că nu mai ai voie să — li huliţi pe cei caj e îşi depM- complementare) ptyu.ru cri­
miliile de ţigani ? urci. Totul depinde de culiură, re neagă originea ? ma de uneltire contra ordinii so­
— Cam de la unu la şase. de umanitate... — După Revoluţie ou apărut
De obicei şi mai mulţi, — Siut ţiganii mai violenţi joartc mulţi romi, aş putea zice ciale. A t,,st depus la „răcoare"
de la 2 iulie 1953 pină la. 23 iu­
— Care e proporţia între fe­ decît alte neamuri ? Ce anume „ ca ciupercile după ploaie". lie 19G-1, cu mandatul nr. C i '..'59
mei şi bărbaţi ? din societate le provoacă vio­ Deşi inainte cînd le ceream omi-, de T..M Cluj.
— Sint mai multe femei. Fe­ lenţa ?
— în re u constat cruna ui u-
tele ajung să se căsătorească — Au sint deloc ţiganii niş­ sprijinul ne refuzau, chiar fu­ neltire i! întrebăm.
geau de noi, ţiganii. Spuneau
la 14 ani. Jar mai jos coboară te oameni violenţi. Sint nişte
pivă la 12 ani virsta la care se oameni liniştiţi. Dacă reuşeşti că s-au spălat bine cu săpun. — Aveam o prăvălie în str. Li­
pot căsători. să-i cunoşti, iţi dai seama de — Au participat romii la Re-, bertăţii nr. 1, iar în Cloşca ţi­
— De ce se maturizează atît omenia lor. Aceste bănuieli voluţie sau doar au furat ? neam o carmangerie. Mi -s-a ce­
de repede ţiganii ? provin de la faptul că majori­ — Ţiganii au fost ţapii ispă­ rut primul spaţiu, pent''u a se
— Pentru că şi viafa lor În­ tatea oamenilor au o oarecare şitori ai acestui neam. Oamenii deschide în el un fel de magazin
cepe repede. Ţiganilor le este teamă de ţigani. Şi. teama asta sînt obişnuiţi să-i blameze şi universal, iar eu am condiţionat
răpită copilăria — după păpuşi provine de la faptul că pu­ o fac de cele mai multe ori eu cedarea -spatiuLui de construirea
ajung direct cu copiii în braţe, ţini oameni au bunăvoinţa de dărnicie, cu elan. Sint blamaţi — în grădina .proprie — a unei
copiii cresc lingă copii — pă­ a pătrunde. în cercul lor. Aşa în hl-oc ţiganii. Aşa şi cu Ceau- clădiri mici în care să locuiesc.
rinţii se maturizează odată cu dar, din teama celor din jur s-a şescu. înainte era cel mai iu­ Au refuzat ei, am refuzat >i eu.
copii lor. Am putea spune că născut legenda agresivităţii ţi­ bit fiu iar acum mulţi au bine­ Pentru asta am fost condamnat
viafa romilor se petrece in­ ganilor. voit să ni-l dea nouă, nouă ce­ în centrul vechi al Hunedoa­ pentru uneltire şi mi s-a confis­
tr-un cerc închis. Nu merg la — Cum sînteţi împărţiţi pe lor care ne-a făcut atîta rău. rei, vizavi de fostul sediu ai cat toată averea. Utilajele mele
şcoală. Fac patru clase şi apoi teritoriul României ? Să ştiţi că oamenii noştri au p.c.r., se află un părculeţ. Tra- se află şi în prezent, în func­
se căsătoresc. Cei mai mulţi nu — Structura organizatorică a participat cu adevărat la Re­ versîndu-1 — pe aleile „geome­ ţiune, la carmangeria Hunedoa­
vorbesc cu românii dintr-un a- U.D.R.R. reflectă o mai veche voluţie. Chiar pregătim în re­ trice" care au principala meni­ rei, situată în cîmp, spre Bioo-
nume- complex de inferioritate, împărţire în trei diviziuni : — vista noastră un serial despre re să tripleze distanţele —, ni­ ming. Eu sînt de profesie mă­
de teroare. N-au prieteni, ro­ romii nomazi şi căldărari — această masivă participare... mereşti într-un arc de case numit celar, dar aveam şi vinuri ves­
mâni, mulţi cresc intrun cerc preşedinte Ion Cioabă (Sibiu); — îţi mulţumesc, Luminiţa ! Piaţa Libertăţii. Aici, la poarta tite pentru eă m-am născut chiar
in vraja cercului lor. Firesc, romii de vatră, lăutari, — pre­ Dorim revistei voastre succes ! cu nr. 21, poţi să întîlneşti, de la Jidvei. Aţi auzit de Jidvei ?
cînd ai o pregătire cercul se şedinte Nicolae Bobu (Tîrgu Asemeni şi tatălui tău, tuturor multe ori. un bătrînel înalt şi — Am auzit. Ca hunedorean,
rupe — vrei să vezi ce se pe­ Jiu); romii unguri şi de mă­ romilor ! bine făcut care păstrează, totuşi, vă pot spune că şi acum lumea
trece dincolo. Altfel, ajungi la tase — preşedinte: Mircea Zo- în priviri o tristeţe adîncă, venită îşi aminteşte cu plăcere de „piv­
momentul în care comunitatea manţ (Cluj). v a l e r i u .b A u r e a n u parcă de departe. Acest om se niţele lui Henning". Erau ves­
numeşte Ion Henning şi are 77 tite. Mă rog. totu-i numai: amin­
de ani. După ce ne invită în casa tire. Dar, aş vrea să vă întreb
mare şi răcoroasă, al cărei pro­ ceva. Din lista cu obiectele con­
Ferit’a sfîntul! prietar este, îşi începe povestea fiscate iniţial, rezultă că s-a ri­
(mai mult) tristă a vieţii sale. dicat şi un „medalion cu zvas­
Pentru aceste cîteva rînduri —
De la un grup de consumatori, de-a dreptul jalnică ! într-o ro­ tinci). Oricum, ar fi timpul să tică44. Aţi avut legături cu miş­
în numele cărora semnează Ma- chie albastră, foarte murdară, pe se ştie şi ia Cantina C.S.H. din legate, într-un fel, de numele pie­ carea fascistă sau legionară V
ria Marcu, primim următoarele : dedesupt cu pantaloni, iar în pi­ Blooming că într-un asemenea ţei unde locuieşte — am ales — Nu, domnule, m-a ferit Dum­
„La Cantina C.S.H. din Bloo- cioare cu cizme negre, de parcă loc, ordinea şi curăţenia trebuie doar „explicaţia44 tristeţii din nezeu. Acel medalion era un fel
ming, dezordinea e la ea acasă. venea de la pescuit, împărţea să fie la înălţime şi că la acest privirile lui. de premiu, de medalie, ce. s-a a-
Personalul cantinei se pare că mîncarea cu aerul cel mai firesc, capitol intră şi ţinuta persona­ ...Prin sentinţa nr. 20/1959, pro­ cordat, în Germania lui Ilitler,
nu cunoaşte nici pînă astăzi care fără nici un pic de jenă. Altcine­ lului din unitate. Poate după a- nunţată de Tribunalul militar Cluj acestui trofeu de căprioară (ni-l
este ţinuta corectă într-un ase­ va, cîntărea feiiuţele de salam pariţia sesizării noastre lucrurile arată) cu care am participat la
menea loc. Halate albe, curate, pentru gustări direct pe cîntarul se vor schimba. Dacă nu, vom (in dosarul nr. 1994/1959), Hen­ o expoziţie cinegetică.
bonetă-sau batic ? Ferit’a sfîntul! gol. Şi vă spunem că era foar­ reveni !“ . ning Ion a fost condamnat la lOAN IIODOCIN
Poţi avea oricînd „fericirea" să te murdar ! Nu mai vorbesc de
descoperi în mîneare un fir de mîinile celei în cauză ! Dc-a drep­
păr, sau mai multe. Dar ce con­ tul slinoase ! Nu degeaba auzeam Dezbaterea noastră privind prezenţa lui Petru Groza în Deva
tează la o casă mare?! într-una în jur oamenii : „Din ce mî-ini
din zile, situaţia Se prezenta cam mîneăm ! Parcă sîntem la Tur­ în legătură eu opţiunile pe rite istorice" îl are şi pe acela rfi a fost înlăturată deja din
aşa : între cele care aşezau mîn- nul 13abel !". Oare cel care se care d-voastră le solicitaţi refe­ de a fi (rădat partidul ţăranilor Bucureşti, iar oraşul Dr; P. Gro­
carea pe linie, doar una singură plimba la ora aceea ca un mare ritor la menţinerea sau înlătu­ (Frontul Plugarilor) aruncindu-I za din judeţul Bihor a revenit
avea fustă albă, ascunsă după şef printre c!c, n-a fost de ioc rarea statuii Dr, P. Groza din in mîinile PCR. la numele.său iniţial (Stei) re-
şorţ murdar, de culoare albastru deranjat de acest peisaj ? (pen­ Deva, în ce mă priveşte aş pleca Nu sint pentru menţinerea sta­ nunţind la denumirea ce i-a fost
închis. în rest, care cum putea, tru că am aflat apoi că era toc­ de In ideea că această statuie nu tuii lui Dr. P. Groza a(ita timp impusă de vechiul regim.
înfăţişarea numitei Terry era mai din conducerea mare a can- există în oraşul nostru, şi mu­ cit numeroase personalităţi ale Noi, in schimb, facem sondaj
nicipalitatea ar face un sondaj neamului românesc nu au o sta­ de opinie dacă să înlăturăm sau
de opinie în rîndurile locuitori­ tuie în Deva, mă refer la Horea, să menţinem statuia Dr. P. Gro­
Campania electorală — cu sufletul la gură lor săi în vederea ridicării unei Avram Ianeu, Aurel Vlaicu şi za in oraşul Deva. Dar, cind s-a
statui în oraşul Deva. Cred că alţii (legaţi intr-un fel sau altul ridicat acest monument am iost
Sîntem în joia patimilor, jar atare situaţie a României. nimeni nu s-ar gîndi la Dr. P. şi de ţinuturile Hunedoarei). întrebaţi ?
duminică va fi învierea. Aşa Vom avea peste 1000 de ob­ Groza care printre „marile me- Din eite ştiu, o statuie simila- Ing. ROZS.N AI ALKX \NDHU
crede orice român de bună cre­ servatori, specialişti şi experţi
dinţă că trebuie să fie. O învie­ din lume, care să ne ajute să fim
re autentică, o zi a vieţii fură dc corecţi în clipa decisivă n alege­ 1 X LVLMiYILNT SPIRITUAL Unde sînt generalii Mută si fi/îihaiea?
moarte. Să se sfîrşească odată rilor de Ia 20 mai, şi nu mai tîr- LA CINC1Ş
neliniştea ce stăpîncşte acum, ziu. Ce bine ar fi ca în aceste
cu intensităţi crescîndc şi cu momente decisive să ne echili­ Baha' I (Urmare din oag l) cine şi de • v a abandonai trans­
accente chiar periculoase. Să sc brăm, să no păstrăm cumpătul ! tarea intr-un cadru legal — o- portorul acolo ’’
sfîrşească instabilitatea şi acţiu­ mciU'sc (n.n.). • La pali tinderea cadrelor mi­
nile destabilizatoare ce au loc, L. BRÂDEANU Faptul că încorsetarea -piri- • jn 22 decembrie )9U9 din litare (in jurul orelor lo), ai in­
In esenţă, la Timişoara şi Bucu­ tuală n ţării a început să se des­ punct vie vedere militar şi al cinta inspectoratului ' M.) ou
reşti. trame este dovedit şi de recen­ pregătirii, ducă unitatea AI.l. putui observa printre revoluţi.ma­
Comportamentul electoral al Jr \, - c7, V , x -Ţr Kui < ta desfăşurare, pentru întîia oară acţiona fulger împotriva U.M. ri pt- It rol Gri-.tian dc la secu­
Capitalei ar putea fi definit in România, u uneia din înt îl ni ri- 01719 — puteau să învingă şi sâ ritate Dălţii îtâ încrederii le care
contradictoriu, ciuntirea demo­ "ome h j Z a ", le internaţionale ale membrilor preia temporar -puterea şi auto­ s-a bucurai gi tipul de c.iT-e şi
craţiei, prin componenţa dreptu­ cultului baliâ’i. Afinităţile acestei ritatea militară. Vă gîndiţi , o miliinn in termen con.jjs de
lui la opinie, la susţinerea pro­ f'Co r., c .Cri c.Z( . Cj doctrine teosofico cu practicile prăpăd- era ?! (Istoria poate trage maior ('• o. lorescu, manifest, toţii
gramelor, fiind insistent pusă pe Z-'j ,'o..dă-, . transcendentale tendenţios dis- tot felul de concluzii de aici !) au evacuat monta inspectoratu­
seama F.S.N.-ului. în acest ca­ graţiatc de regimul dictatorial, Felicitări cadrelor M.I. care nu lui, punin.iu-se astfel la olipost
dru se înscriu şi declaraţiile şi AlO'M‘4. J (Z. l-n i-au obturat pătrunderea în ţară s-au gîndit să acţioneze împo­ .irncli bn dotarea M.I.
atitudinile P.N.Ţ.-c.d., P.N.L. (sau ’ lutîn CJ? /"r-o, • o''o C./V, in deceniul din urmă. triva poporului ! Alte amănunte
doar o parte a sa), Doinei Cor- oAjl pti-4-ihut O-M-O - - VC-l, C ' Timp de o sâptâmină, în ca­ • A existat la un moment dai • Dl. 'o!m ei Vâceanu se afla
nea ctc. drul natural cu totul deosebit a) o tentativă a manifestanţilor de m v.Nhti
N-a fost să aibă loc dialogul motelului Ginciş, invitaţi din a pătrunde in incinta LhM. 01719 • M A N ui se afla i in >tare
între cele două „tabere14: Piaţa c tn .c c o pronie e. -j e •.-<r nouă ţâri europene — Angiia, — iniţiativă oprită de cîteva ca­ de iupta
LTniversităţii, unde au loc mulle -Scoţia, Irlanda, Italia, Elveţia, dre care au explicat oamenilor în nuni .ii ol \iitor vom încerca
lucruri reprobabile şi 6.P.U.N. ^ Belgia, Germania, Austria şi Ro­ că „Armata e eu voi !".
— a avut loc pentru că cererile /sfa-i / fH-d %^-4. il <■(■<<) mânia — au avut posibilitatea • in jurul orelor 1.1 un domn. sn iu uni interviuri unor cadre
M..VN c:ire au participiit la e-
părţilor Intru conciliere au fost su-şi exprime neîngrădiţi opţiu­ fost subofiţer M.I., aflat printre
avansate sincopat, iar in cele din nile spirituale, pi in manifestări revoluţionari a observat lingă \t-ni mnnis"‘le petrecute ia inspec-
urmă —- în văzul lumii — re­ complexe. Cu prilejul uncia din­ colţul inspectoratului un trans­ torat.
prezentanţii manifestanţilor de tre nccstc manifestări, am avut portor cu mitraliera şi benzile lîăsîHMUletn numeroaselor te-
stradă să nu se prezinte la dia­ posibilitatea de a cunoaşte per­ gata pregătite de luptă. Omul kf'jan»* m scrisori.
logul proiectat. Tot reprezentan­ sonalităţi dc o aleasă ţinută in­ a sesizat pericolul ca la un mo­ IVnîî-M i si- înţelege de ce au
telectuală, printre care amintim ;
ţii acestora fac imputaţii A h t , , r . . ^ ' 2 * ‘* T fost fax.u i --ă plece cei doi ge­
S.P.U.N. Se contestă reciproc arhitect Solirab Yousscfian, ac­ ment dat cineva fără pregătire norali cu un elicopter fă tă do­
militară de specialitate sau vreun
părţile, ceea ce reprezintă fă- triţa I.inda Yousscfian. profesor provocator să urce pe acel trans­ ‘aro spr“ a zbura noaptiza, pen-
rîme de democraţie, sau dc aspi­ „Mă bucur că ati( de re­ universitar dr. Farliad .Sobbhnni, \.u a ini '■lege cum s-a dat a-
raţie la ca, precum şi semnul pede lumina unităţii poate fi dr. Garry Bonsall, dr. Arno Rcm- portor şi... din... greşeală să exe­ ţt'Sl ii hn - trebuie să ştiţi
existenţei lor în democraţie. difuzată în lumea întreagă, mers, dr. llutan Foroutan, arhi­ cute foc... Desigur, a fost con­ ira^i a: tort adevărul despre
tect Ailcn Duncan, arhitect (tilda
La Bucureşti c aşa, la Timi­ astfel incit să ne putem simţi Anuari şi alţii. O discuţie dc ştient eâ nu putea să izoleze de ivvnluti i le la Deva — acest o-
şoara se manifestă radicalism cetăţeni ai unei unice ţări, grup ne-a îngăduit să aflăm cî- unul singur arma Ueigaşâ, iş.i a te in care s-a consu-
excesiv, şi, îmi vine să spun că fără graniţe. Noi lîahâ’i, iu­ tevn lucruri despre esenţa doc­ vă a apelat la un maistru militai m.n unu 1 laitre evenii montele
nici una, nici albi din aceste bim poporul Român şi îi re­ <m una;i ne revoluţiei (sau iovi-
stări nu exprimă sinteza stării cunoaştem deosebitele calităţi trinei baliâ’i. Avîndu-si originea pe care l-a poftit în cabină, ast­ îur'i k s'.n cum spunea ccau-
fel aniindoi au reuşit să depla­
naţionale. Dar sînt de natură să spirituale, şi intelectuale". in islam, ea a fost fondată la seze transportorul în curtea uni­ -m. n -i ,|iim îlţii azi).
altereze liniştea şi mersul nor­ Îmbrăţişări frăţeşti, mijlocul secolului trecut de ini- ION P.ATRUOCHI
ma] al poporului, al creaţiei, atît SOIIRAB VOUSSEFLAN tăţii militare. întrebarea cais
dc necesare amplificate într-o (Conlinuctre in pag a 4 a) se pline e mia atît de fireasca — i\a urma)