Page 2 - Calauza_1990_05_17
P. 2
Pag. 2
CĂLĂUZĂ • NR. 17, MAI 1990
Observ?!-r INF AS-BONN (RFG) Ia alegeri
S Cu sapa şi coasa spre ţarină. ]
Iîinecuvîntată fie această me ţia din România se află pe un litică (la Senat şi Ia Adunarea
morabilă duminică d? alegeri, drum bun şi că acest minunat Deputaţilor), neexistînd nici cea
ii sfintă pentru români, ca ri popor poate orieînd păşi eu frun mai elementară tehnică de cal | Ca reporter, n-am stat numai în redacţie şi nici n-am bătui |
sfintele sărbători (SS. lmp. Con tea sus în rindul democraţiilor cul, au reclamat eforturi deose străzile oraşelor pentru, găsirea de idei pentru gazeta „Călăuza". ■
stantin şi Elena şi inălţ. ' u tradiţie şi experienţă din Eu bite din partea comisiei ; de la IAm fost multe zile, dincolo de luciul asfaltului, unde sub picioare, |
nului) pe care le-a p ece_'at. ropa. se simte iarba moale, pămlntul reavăn, arat şi semănat. Săpat şi bine |
Alegătorii au avut o omoor- Chiar dacă organizarea unor principiul corectitudinii tuturor Iîngrijit. AI-am convins că oamenii satelor, ştiu că trebuie să fie |
tare admirabilă la a e.st at t p - secţii de votare n-a fost la înăl- operaţiilor nefăcîndu-se nici un acolo în ţarini, lîngă grîu şi porumb, lingă cartofi şi legume. S-au |
litic. Pot afirma acest lu-ru in îmea dorită (spaţii inadecvate, rabat. Să le mulţumim, deci, a- Iconvins că, nu vor putea munci mai mult pămint decit li s-a o- |
deplină cunoştinţă de fau ă. că t denotând absenţa mtiniî unui bun ccstor oameni minunaţi care, deşi ferit, că „şi aşa hectarul este destul de mare". Am auzit din gura |
in calitate de observator INr'AS gospodar din partea instituţiei s-au deosebit ca, coloratură poli S lui Florea Mărgău, că „munca in agricultură este cea mai preten- I
Bonn (R.F.G.) şi IRS3P B i u- anarţinătoare — secţia de votare tică, au dat dovadă de un spirit pioasă, că trebuie făcută cu cap, chibzuind de la o zi la alta. Că, 1
reşti, am urmărit rn.ii bine d nr. 51 de la Clubul „Construc de echipă rar întâlnit. Iatunci cînd porneşti spre ţarină, să iei in spate şi sapa şi coasa. I
20 ore mersul alegerilor din <>- torul" — prea puţine cabine, La sondajul iniţiat de INFAS- De-i vreme de săpat, sau de coasă, te convingi acolo pe durata I
raşul Hunedoa a. ştampile insuficiente), un merit IRSOP, un număr mărişor de Izilei". Iată, cită înţelepciune în gindul unui om, mai ieri, salariat la I
Pentru majoritatea obse-valo :ncontestabil în desfăşurarea bu eetăţeni au refuzat să participe. I mină, acum ţăran, In toată regula. I
rilor străini care au asistat rr • nă a alegerilor, trebuie să fie Este şi acesta un drept, un as * Am privit un om la vremea serii. Se afla aplecat peste un “
peste tot la scrutin, cori le in'c- rg unoscut membrilor comisiilor pect al libertăţii. El însă ilus I butuc de lem n In care era înfiptă o ileuţă pe care bătea coasa. I
minabile de la secţiile de vo a . ie votare. De exemplu, Ia co trează menţinerea încă în starea
au impresionat profun 1 pr misia de Ia secţia nr. 51 a fost de spirit a populaţiei, a fricii, a Mi s-a părut (privind acest lucru pe care-l efectua un om de peste ■
calmul, stoicismul, conduita ■- „foc continuu" de Ia prima oră temerii de ceva/cineva. Dar, des I70 de ani), că bătaia coasei este o artă, ceva care nu se moşie- I
_ neşte ci se învaţă privind, ascultînd, .,făcîrtd“ acele bătăi curate î
vilizată a alegătorilor. a votării şi pînă luni Ia ora 10,00. pre acest aspect, voi reveni pe
Prin toate acest, a, prin m Trierea buletinelor de vot pe larg într-un material viitor. I şi deosebit de cristaline. Oamenii satelor nu lasă coasele să rugi- I
turitatea politică de care au dat ele trei structuri, stabilirea cu nească în cui dar, cu timpul aşteaptă să găsească în comerţ, la !
dovadă, alegătorii români ou exa titate a numărului de ale DORU BOCANICf, I Baza 20 Simeria, magazinul „Gospodarul" unelte, cositoare de |
arătat întregii lumi că democra gători pentru fiecare grupare po sociolog exemplu, care să le uşureze munca. Tractoare s-au cumpărat. Să m
(aşteptăm şl unelte adecvate pentru o mai rapidă efectuare a ht- |
crărilor agricole. Să aşteptăm aparatura de stropit pentru corn- ■
I baterea bolilor şi dăunătorilor, cît mai eficiente produse pestidde. |
Sperăm că sapa şi coasa nu va dispare din inventarul ţăranului, ■
Idar, pe parcurs acestea vor avea totuşi prioritate. |
Un prinţ peste ruine.., | TIMAR ILIASA |
Chiar în ziua cînd a început
procesul intentat lui Nicu Ceau-
şescu, din surse militare, primim P e r i s c o p
de la Sibiu cîteva fotografii şi
articolul următor : • Fără ţărani, noi nici n-am unui colectiv de oameni, cinstiţi.
în timpul Revoluţiei din De exista şi pămîntul ar fi sterp şi De altfel colectivul s-a pronun
cembrie — pe străzile oraşului tără roade, lată de ce, cînd am ţat din 207 alegători, domnia sa
Sibiu s-a desfăşurat un adevărat
război. E bine să ne amintim de văzut-o şi-am ascultat-o pe O- n-a întrunit decit şapte voturi
asta în acest moment. „Prinţişo- neţiu Agaftia m-am întristat de pentru — situaţie clară ce arată
rul" de la Sibiu, n-a ezitat nici suferinţele ei. Deşi bolnavă do repulsia aproape totală a oame
o clipă să-şi arate puterea. A- reşte să lucreze, dar, după cum nilor cinstiţi faţă. de asemenea
vind sub comandă secretă cele relatează, este împiedicată să persoane.
mai josnice şi mai bine pregătite • Totul pentru bani, aceasta
trupe, a creat în Sibiu un ade exercite acest drept fără de ca pare să fie deviza după care se
vărat haos. re omul nu poate supravieţui. orientează mulţi, foarte mulţi lu
Se trăgea de peste tot (în spe Angajată la C.A.P. Şoimuş, din
cial pe timp de noapte), nu se anul 1988, a lucrat la îngrijit crători din fostul comerţ socia
mai ştia cine şi de unde *rage. viţeii pînă nu demult cînd, pre list. In acest scop, ei trec precum
Deruta era mare. Cu mare greu şedintele. domnul Luca Aurel, a un tăvălug negru şi rău mirosi
a răzbit armata. Un număr im tor, peste civilizaţia străzii şi a
presionant de clădiri au fost dis trecut-o într-un loc de muncă spaţiului comercial. Ar fi in sta
truse sau avariate, altele rase cu mai greu, înlocuind-o cu doi re să instaleze circiumi pînă şi
totul de pe faţa pământului (o pensionari care ar trebui normal in holurile bisericilor sau la por
grădiniţă şi clădirea fostei secu să se bucure de odihna bineme ţile cimitirelor, dacă legea bine
rităţi care se afla vizavi de cea ritată şi să cedeze locul celor înţeles, le-ar permite, fără să se
a miliţiei. Pe terenul acesteia s-a care nu au alte venituri. Domnul teamă că i-ar trăzni D-zeu.
construit o discotecă). Dar aces p-eşedinte, ameninţă că va fi
tea nu reprezintă nimic pe lîn scoasă şi din locuinţa C.A.P.-ului, Iată un fapt concret in acest
gă cele 94 de victime — dintre sens , in complexul comercial din
care 86 civili, 6 militari in ter dacă nu se prezintă la locul dc piaţa Devei, la parter, există
men şi 2 ofiţeri. Dacă mai adău muncă stabilit de dinsul. Onc- spaţiul d ntre aprozare şi piaţa
găm şi pe cei 286 răniţi, oare ţiu Agaftia povesteşte amărită că mare, spaţiu in care, pe timp de
merită fostul „împărat' atita bu domnul Luca Aurel, este absol- iarnă, vinzătorii de legume îşi
năvoinţă din partea noastră ? vent a şc. de partid de la Bucu desfăşoară marfa. Acest spaţiu
Dreptui la vot ? Ne mai şi fălim reşti. Oare n-a învăţat domnia sa a fost transformat, acum, intr-o
că au votat! şi lucruri bune la cea mai „inal- circiumă ordinară cu beţivi noto
După aceste date şi imagini — rii, şi clienţi fără slujbă care
judecaţi singuri, domnilor citi tă şcoală’’ a regimului trecut ? ling paharele şi farfuriile aflate
tori 1 m Considerînd că unii din con pe mesele murdare.
A fotografiat şi reprodus ducătorii secţiei Panouri Mari de Trecerea spre piaţă se face
relatări la I.M.C. Deva, nu le reprezintă prin bălţi de bere şi scuipat de
FLORIN USCATU corect interesele, membrii Sindi beţivi, în timp ce doar la cîţiva
catului Liber. au holărît să-i re metri distanţă funcţionează fai
voce din funcţii.
Foto 1. Aşa arată clădirea fos In replică la această hotărire, moasa instituţie de igienă şi con
tei Miliţii din Sibiu... d-na Ghilea Mihaela, subingine- trol a produselor şi curăţeniei
pieţei), iar la dreapta ei, nu mai
Foto 2. Ruinele unei vile ră, a rostit cuvinte de nerepro puţin vestita administraţie a pie
do pe fosta stradă Ghe. Ghe. Dej, dus despre Statutul Sindicatului. ţei. Pînă cînd, domnilor ?
actualmente general Vasilc Mi- Nu-i putem înţelege poziţia şl
lea, din Sibiu... nici tolera prezenţa în mijlocul DAVID RUSU
rău, dvs. aţi răspuns ,,.Ş» ce da
(Urmare din pag. 1) „Trecutul a rămas în urmă, aparţine că ! 7".
rican de origine română. Nadia — Da. Am spus şi ce dacă, dar
împreună cu alte şase persoane trecutului, viitorul îşi va spune cuvîntul." el m-a ajutat să fug. Nu eram
au părăsit Gara de Nord plecînd
spre Timişoara. După şase orc în siguranţă. Eram In libertate,
de mers pe jos, noaptea, au reu şi cade in braţele unul căsătorit, această comportare a mea a avut — Nu om putut să-l chem că eram în Statele Unite dar nu
şit să ajungă în Ungaria iar la tată a patru copii). aspect negativ îmi cer scuze pen nu am avut acces la telefon. ştiam ce să fac. Aveam nevoie de
numai două zile de la această Totul este confuz şi de nici În tru acei ce mă cred vinovată. Nu — Constantin răspundea la tele cineva să-mi spună că sînt Ube-
cepe practic scandalul. în cadrul
dată erau în ambasada U.S.A. mesei rotunde din Studioul A.B.C. a fost greşeala mea. fon 7 ră şl că pot face ceea ce vreau.
din Viena. La 1 decembrie 1989 — Spuneţi-mi despre relaţiile — Da. El făcea toate aranja — Cunoaşteţi că poporul ame
Nadia soseşte pe aeroportul J.F.K. News, Nadia răspunde tuturor dvs. cu Constantin, V-n ajutat să mentele. rican are o părere rea despre dvs.
N.Y. CITY. Pină In acest punct, întrebărilor domnului Bart Con- părăsiţi ţara ? Aţi decis să fie — Unul din aranjamentele fă datorită prieteniei cu Constantin 7
toate bune. întrebările puse Na- ner : managerul dvs. ? cute a fost acela că a vlndut In — Da, ştiu. Mă face să mă simt
diei pe aeroport şi răspunsurile ei BART CONNER: — întregul — El a decis să fie managerul terviul dvs. Va ziare pentru bani rău. Nu este adevărat. Slnt bucu
dezvăluie eă ea nu a avut bani popor american doreşte să săr meu. Cînd am părăsit România, lichizi. Acest lucru a dat o foarte roasă că acum este din nou te
dar viitorul promitea multe, iar bătorească sosirea dumneavoas nu am avut nimic, aveam nevoie proastă impresie populaţiei. Ce familia lui.
tînărul Constantin Panait este tră nici dar aţi dat o Impresie sâ supravieţuiesc, nu am cunos aţi simţit dvs. ? Caro a fost reac In finalul interviului televizat
prietenul ei care a ajutat-o să greşită cînd aţi ajuns in U.S.A. cut pe nimeni şi nu ştiam ca ţia dvs. 7 cu durata de o oră pe cel mai
ajungă aici şi ii va fi manager A fost un mic scandal pc aceas re-mi sînt drepturile într-o Jară — Am fost supărată căci eu popular canal al televiziunii a-
pe viitor. tă temă. Vă faceţi probleme ? liberă. Nu ştiam ce înseamnă li am venit nici să clştig bani cin mericane A.B.C. SPORT NEWS,
Mai multe ziare de mare tiraj NADIA COMANECI: — Este bertatea. In permanenţă aveam o ultimă întrebare l-a fost adre
aveau pe prima pagină : „GYM- adevărat şi regret că s-a intîm- senzaţia de teamă că voi fi ur stiţi. sată Nadiei Comâneci: aceea da
NAST NADIA COMANICI LEAPS plat aşa şi am fost acuzată In mărită şi trimisă forţat înapoi. — Multă lume a fost indigna că regretă ceva din trecutul ei
FOR FREEDOM — AND LANDS presă, pentru că întotdeauna pre — Aveţi prieteni aici ? V-aţi tă de relaţiilo dvs. cu Constan „TRECUTUL' A RAMAS IN UR
IN THE ARMS OF A MARRIED sa a scris numai lucruri bune gîndit să-l sunaţi pe Bella Ka- tin, el fiind un bărbat căsătorit. MA, APARŢINE TRECUTULUI,
FATHER OF FOU1T' (Nadia Co- despre mine. Eu sînt o persoană roly ori Ia Federaţia dc Gimnas Cînd aţi fost Întrebată ce cre VIITORUL ÎŞI VA SPUNE CU-
măneci decide spre libertate —- onestă, nu a fost vina mea. Dacă tică 7 deţi despre aceasta, este bine sau VÎNTULI", "
