Page 3 - Calauza_1990_05_17
P. 3
CALAUZA • NR. 17, MAI 1990
Pag. 3
Cind privatizăm fabricarea pîinii?
Privatizare, dar cum ?
Trebuie neapărat să privatizăm piine, că n-a suplimentat coman
II. O cale de mijloc, eclectică,
labricarea şi distribuirea pîinii. da, că... Mai bine propunem u- poate împăca interesele contrare re sînt mereu bîzîite nu pot pro In problema ţărănească asupra
Vineri 25.05.1990 era mare grabă nor oameni întreprinzători să generatoare de conflicte. Ori, cea duce mierea). privatizării pămintului, s-a mai
Este evident, cred, că toate ac
spus că, pămîntul trebuie să a-
mare la magazinul nr. 9 din De deschidă brutării în oraşele mari, mai mare invenţie de ordin so tivităţile de interes public tre parţină celor ce-1 muncesc, numai
va. Oamenii aflaseră că sîmbătă să facă pîine de 3—1 kg pe care cial, cred a fi aceea, care ar con buie gestionate şi conduse de or că, sub dicatura ceauşistă n-a
şi duminică magazinul va fi în să o vindă la gura cuptoarelor duce la dispariţia conflictelor in gane politice supuse controlului fost aşa, în special, ţăranii au
chis. Fiecare voia să-şi ia pîinea de pămînt şi sîmbăta şi dumi dividuale sau colective, prin mă autorităţii de stat. fost deposedaţi de roadele mun
cea de toate zilele pentru cele nica... Cine are curajul, domni suri acceptate de popor. Pentru privatizarea în domeniul cii lor
două... zile cind comerţul socia lor, să renunţe la sîmbăta şi A conlucra mereu pentru ex industrial, o măsură salutară, Ca o dreptate reparatoare, se
list (pardon, am uitat de schim duminica, la tot felul de instruc cluderea conflictelor sociale şi a cred a fi : organizarea unităţilor impune ca, ţăranul să devină
barea epocii !) e în pauză... Şefa ţiuni privind fabricarea pîinii, să găsi soluţiile cele mai eficace în industriale pe sistemul societăţi stăpînul pămintului pe care-1 lu
crează şi beneficiar al roadelor
lor pe acţiuni, în care, cei con
acest scop,
iată ceea ce poate
magazinului rămăsese pe la ore. facem pîinea ca pe vremea pă constitui un program politic de tribuţiei direct la obţinerea re pămintului său.
le 19 fără piine şi ...întreprin rinţilor noştri şi s-o avem din o valoare reală. zultatelor in producţie, să poa Asupra modalităţii de atribui
zătoare, s-a urcat pe maşina per abundenţă în toate zilele ? Zia Calea de mijloc este preconi tă deţine acţiuni, prioritar, fapt re a pămintului ţăranilor, este
cazul să se decidă de către ob
rul nostru sprijină orice iniţia
sonală 2 11D 3554 şi a adus cît tivă în acest sens. Dacă este ne zată de minţile echilibrate, con ce le trezeşte şi le menţine treaz ştea ţărănească din fiecare loca
interesul pentru o bună funcţio
a putut. N-a ajuns şi cei cincizeci form dictoanelor romane : „me nare a întreprinderii. litate, problema comportind o
dio stat virtus" sau „mediocritas
de oameni care se mai aflau la voie poate chiar să coopereze. rezolvare legată de timp şi de
Cu investiţii minime putem a- aurea". Participarea cu capital a între
coadă — au plecat acasă fără Pentru afirmarea adevăratelor prinzătorilor curajoşi, pricepuţi loc.
piine pentru cele două zile care junge la venituri imediate şi de valori ale unui popor, este ne în afaceri, oneşti, nu trebuie ex Ca şi soluţiile chimice satura
luat în scamă...
urmau. Nu vrem să criticăm voie de stabilitate, astfel, valori clusă. Inteligenţele creatoare prin te, revoluţiile sociale, după sta
I.M.P. Deva că nu a adus 300 kg CĂLĂUZĂ le se refugiază în nemanifestare, aportul lor pot deschide orizon rea de agitaţie revoluţionară,
ca-ntr-o carapace. (Albinele ca- turi de bună funcţionare a în cristalizează. Starea de incerti
treprinderilor, în folosul întregii tudine, de tulbureală, face loc
colectivităţi. limpezimii.
I Statul, ca organ al puterii, Orice societatea omenească pro
Valeria Seciu pentru organizarea intereselor gresează dacă se ţine cont de e-
Testamentul lui Petru cel Mare I divergente de ordin economic, lementele: muncă, creativitate,
sau despre arta actorului I poate interveni prin pîrghiile ce cinste, interes social, moralitate,
(Continuare din numărul 16) jale, pînă când va pute lua de le are la dispoziţie : impozitarea cultură, etc., adică de tot ce
născut şi nu făcut ... la iale înapoi ceia ce li va fi I progresivă a veniturilor, taxele poate constitui valoare în socie
„A să amesteca la tot prilejul suceesorale aplicate proporţional tate.
Este nevoie de un cadru juri
in toate pricinile ţi dezbaterile dat”. I cu valoarea moştenitorilor, moş dic sănătos, care să permită o
teniri, care oricum, de multe ori,
din Evropa, mai vârtos în cele V nu constituie un merit personal dezvoltare normală a activităţi
din Germania, care fiind cu „A lua cât s’ar pute mai I erezilor. In acest fel, parte din lor benefice. Fără acest cadru
apropiere, o interesează mai cu mult din hotarul Sfeziei, şi a I venituri, preluate de stat, poate juridic protector se poate ajun
seamă”. ge la anarhie, la nihilism.
şti cum să facă că însuşi ea, I fi folosită în interesul întregii
IV Sfezia, să-i deschidă războiţi, colectivităţi. ARON GÎRBOVEANU
,A vârî vrajbă in Polonia, a spre a-i găsi pricină de a o I
hrăni in ea tulburări ţi necon subjuga ;
pentru de a isprăvi însă a-
tenite zăluzii, ai cîştiga cu bani ceasta, trebuie a dezbina pe I
pe acei mai puternici ai ei, a Sfezia de Danimarca, ţi pe Da- I Dezbatarea noastră privind prezenţa
ave înrâuriri la Dieţele lor ţi nimarea da Sfezia şi cu luarea
a le cumpăra, spre a pute lu aminte a hrăni rivalităţile lor". I statuii Iui Petru Groza în Deva
cra ţi ci la alegerile Crailor VI
Dacă de la distanţă acoperiţi
Petru Groza a instaurat în ţara
lor; a-ţi face partizani în Po „A să însofi Prinţii rosieneţii, I cu palma faţa lui Petru Groza, noastră domnia comunistă. Noi
lonia, si ai proteja, a virî oşti tot-deauna cu Princese din Ger I veţi vedea că bustul lui este a- cerem, nu demolarea omului Pe
rosieneţti in Polonia şi a le fi mania, spre a înmulţi înrudi E semănător cu al lui Lcnin. Gro tru Groza ci, a faptului că a-
ne vremelniceţte pînă la prile rea cu mai multe familii a ei, I za nu a avut niciodată o aseme cesta reprezintă un mit ruşinos
jul de a rămîne acolo pentru a apropia interesurile ei de a nea vestimentaţie. Mitul Stalin- şi o amintire a trecutului de
tot-deauna. le noastre, şi înmulţidu-să in I domnie comunistă.
Dacă puterile megieşeşti s’ar fluenţa noastră acolo, să se u- Lcnin, sinlcţi convinşi că a că Această statuie umbreşte dem
împotrivi, atuncea să le impună niască ca de la sine la pricina I zut, atit peste graniţe cit şi în nitatea tuturor românilor umiliţi
vremelniceţte împărfidu-o cu noastră”. I Bucureşti. din şi jigniţi ani de zile de comu
Statuia Iui Petru Groza
nişti ca şi centrul vechi al fru
Bucureşti a fost demolată, sta- moşului nostru oraş. Propunem
tuia lui din Deva reprezintă un ca prin retopire să se toarne clo-
inii al comunismului, începutu potele unei viitoare biserici în
Unda sint gămălii Nuţă şi Mihalsa ? rile lui la noi în ţară. Să nu ui unul din cartierele Devei.
Deci se impune grabnic demo
tăm că aşa-zisul „Guvern Demo
cratic" nu a fost niciodată de larea ei. Avem destui croi ai
(urmare din pag. 1) cetăţean, iar plutonierul major acesta a răspuns : „Am mai fost mocratic, dacă ar fi fost aşa nu neamului ce ii pot lua locul.
Tat a pus cătuşele generalului. aici, pentru bilanţuri !". Un alt s-ar fi falsificat primele alegeri COSMA MARIUS
tăţean cu un copil de circa 7 COSMA ANA
ani. Primul gînd a fost acela că Trenul deja ajunsese. L-a per ofiţer a întrebat la un moment „democratice".
cei doi inşi erau ostatici. Trenul cheziţionat sumar pe general şi dat: adresîndu-i-se d-lui Bădescu:
încetinise viteza. A sosit şi dl. au dat să coboare. în grabă au „Măi, Virgile, te mai cunoaşte
plut. major Tat şi dl. Căluşer. uitat dc bagaje. S-au întors şi dl. Nuţă ?“ făcînd haz desigur pe
Era momentul. Pistolul era sub după încuviinţarea cetăţeanului, marginea unei întîmplări nesem Elegie pe...plafon!
cojoc. L-a palmat. A introdus au dibuit bagajele lui Mihalea
cartuş pe ţeavă. Pericolul era ex pe care le-au luat. Pistolul n-a nificative (la o şedinţă, dl. Bă Intre cele două oraşe. Deva şi lui că ai ajuns, în sfirşit, la des
trem de mare. I-a zis d-lui Călu mai fost ţinut la vedere. Au co- descu a fost observat că ar privi Hunedoara, se circulă foarte mult. tinaţie.
şer : „Hai să intrăm !“ şi dl. Că borit din tren. La coborîre a pe fereastră, ceea ce a dus la Autobuzele sint aproape tot Firesc, tu, călător navetist, ai
luşer a spus „Intră î“. A deschis mutarea ofiţerului în Valea Jiu timpul aglomerate. Dar, cred că vrea ca măcar dimineaţa la oro
uşa lejer ca şi cum inima i-ar observat că dl. maior Cosma se lui). Aventura se afla în miezul aceasta n-ar trebui să fie moti şase cind te duci la servici, să te
fi bătut normal, ca şi cum sub afla tot în faţa uşii de la grupul vul ca unele autobuze să se afle intîmpine un autobuz curat. Aşa
cojoc n-ar fi avut un pistol, ca sanitar. Generalul Nuţă întîrzia ei. Generalii se aflau chiar în într-o stare jalnică, dc-a dreptul! ar fi normal 1 Da' de unde ? ! De
şi cum In compartiment s-ar fi să iasă de acolo. Dl. Bădescu l-a mîinile poliţiei hunedorene. Să înţelegem că sint mulţi călători cele mai multe ori găseşti unul
aflat un miel. I-a privit într-o întrebat pe colegul dumnealui ce vedem ce se întîmplă mai de certaţi cu regulile de bună pur plin de hîrtii, praf, mizerie. Asta
fracţiune de secundă pe cei trei, face, nu-1 mai scoate de acolo ? parte. tare, înţelegem că nu sînt piese ce dovedeşte ? Că nici măcar nu
se mătură zilnic. Iată, de ee spun
apoi a scos pistolul şi i l-a pus de schimb. Dar o mătură cred că
în faţa generalului Mihalea, spu- „Ardei-i un picior In uşă !“ A auzit P.S. Rugăm persoana de sex se poate găsi, pentru că vă dau că starea de adevărată mizerie A
unor autobuze nu mai poate fi
nînd: „Domnule general, sînteţi doar prima lovitură de picior în feminin care în data de 23 de un exemplu : autobuzul 31-HD- trecută cu vederea.
752, este lăsat într-o neglijenţă
arestat l“. Reacţia generalului a uşă. Intre timp a coborît. împreu cembrie 1989 a trecut cu o ma greu de imaginat, de către cei ca Mă întreb : oare controloarele
fost de om normal. A început să nă cu domnii Tat şi Pclca, înso- şină „Dacia" pe lîngă Tipogra re îl au în folosinţă. Murdar, (am văzut că sînt destule) au In
tremure, a ridicat mîinile în drep ţindu-1 pe Mihalea, au ieşit pe fia Deva şi slujindu-se de o por- prăfuit — pe plafonul său poţi obligaţii doar controlul biletelor
tul feţei. Dl. căpitan Bădescu a peron trecînd prin tunel, unde ta-voce a comunicat: „Atenţie ! să scrii liniştit o... elegie I — cu de călători ? Dacă da, atunci să
fie angajaţi alţii care să se ocu
mai adăugat: „Nu fă nici o pros. aştepta reprezentantul F.S.N. A- Sînlem atacaţi de elicoptere! plăci de carton, table, becuri, pe de aceste reguli elementare de
tie că am cartuş pe ţeavă I". Ge junşi la microbuz, l-au perchezi Zboară în formaţie dc cîte trei spinzurind periculos. Ce mai 1 igienă. E timpul !
neralul a început să se bîlbîie că ţionat din nou. I-au găsit legiti aparate... Atenţiune tipografia 1“ dacă ai „norocul" să circuli cu
nu face nimic. A venit şi dl. Tat. maţia de general. La foarte pu să ne contacteze. DI. locotenent acest autobuz... mulţumeşti ceru- MARI A MARCU
Au procedat la legitimarea cetă ţin timp au sosit şi ceilalţi colegi care a asigurat paza tipografiei
ţeanului care avea haina atîrna- însoţindu-1 pe generalul Nuţă. A- şi a ordonat ostaşilor să nu tra
tă in cui. Acesta a întins mina eesta era cu cămaşa scoasă din gă nimeni în elicopter pînă ce )
spre haină şi dl. Bădescu i-a pantaloni, descheiat la pantaloni nu va trage dumnealui, este ru Anunţ!
strigat „Lasă mîna jos 1". Reac şl vocifera: „Ce aveţi cu mi gat să ne contacteze la telefonul
ţii fireşti pentru un militar în ne ?". în jurul microbuzului se redacţiei. Este în interesul cu Secţia întreţinere. Reparaţii Drumuri şi Siguranţa Circula
asemenea condiţii, psihologie de adunaseră deja oameni care ar noaşterii adevărului despre re ţiei Deva, strada Uindunicii, nr. 3/a, încadrează personal munci
bun poliţist. Exact ceea ce avem fi dorit să-i pedepsească pe loc lor — dc preferinţă bărbaţi, in vederea calificării la locul de
nevoie de acum înainte. Să înlo pe terorişti. Ofiţerii Arsenic şi voluţia din Decembrie. Revoluţia muncă în meseria de asfaltator, pentru următoarele subunităţi din
cuim bătaia eu psihologia. Copi Bodeanu l-au calmat pe cetăţeni n-a fost nici a militarilor şl nici cadrul secţiei : Petroşani, Baru, Haţeg, Brad, Hia şi Şoimuş.
lul s-a comportat cel mai firesc. şi aşa au reuşit să plece spre a gazetarilor. A fost a poporului. E de preferat ea solicitanţii să domicilie/e în localităţile în
A privit spre pistol ea spre o ju Deva. Apropiindu-se de inspecto Atunci, domnilor, Revoluţia nu care se angajează sau în zonele limUrofe.
cărie. Dl. Bădescu rectifică : dl. rat, cineva I-a întrebat pe Nuţă: poate fi un secret de stat mili t
It. maj. Fetea I-a legitimat pe „Ştiţi unde mergeţi ?", Ja care tar ! Vona reveni.
