Page 1 - Calauza_1990_18
P. 1
• • •
• • • •
• t
•
î
Gazetă independentă de opinie şi informare. # Apare săptâmînal ANUL I. NR. 18 • 1990 I 4 pagini 2 iei
CRONICA PARLAMENTARA
C Ă T R E C I T I T O R I mult asupra cauzelor pentru A ceastă rubrică — pe care o
care nu putem (deocamdată) să
continuăm cercetările reporte dorim săptăm înală debutează de Frontului Salvării N aţionale, gru
parea politică cea mai
im por
\ Ancheta noastră privind pe rerea de rău în legătură cu găm să parcurgeţi scrisoarea fap t cu o avancronică deoarece tantă, care a obţinut o victorie
riceşti pe această temă, vă ru
teoretic viaţa parlam entară va
\ generalii Nuţă şi M ihalea, a împotmolirea anchetei. M enţio deschisă adresată, în acest nu începe în 9 iunie, odată cu pri categorică în recentele alegeri.
de
Această reuniune
condusă
\ căror dispariţie este învăluită năm însă că nu sîntem, în nici măr, de către gazeta noastră m a în tîln ire oficială a parlam en dom nul Ion Iliescu, nu poate
s încă in mister, a ajuns într-un un fel, vinovaţi de stoparea a- domnului general-colonel Vic tarilor, pentru confirm area pre trece neobservată, deoarece cu a»
s „punct mort". N e exprimăm, cesteia. mai nistrul Apărării Naţionale. viaţă parlam entară a început încă cest prilej s-au discutat cîteva din
tor Atanasie Stăneulescu, Mi
şedintelui. In fapt însă această
Pentru a vă edifica şi
ţaţă de dvs., stimaţi cititori, pă
de joi 30 mai, cînd s-au reunit la DUMITRU ARMAŞEŞCU
Bucureşti senatorii şi deputaţii (Continuare în pag. a 4-a)
Scrisoare deschisă
domnului General-colonel Victor Atanasie Stăneulescu,
ministru al Apărării Naţionale
DOMNULE GENERAL-COLONEL,
în luna aprilie a.c. pe adresa a tras în ei la A lba lulia ? Este începînd cu nr. 12 din 26 apri
gazetei noastre a sosit o scrisoa o problem ă care trebuie cerce lie a.c. al ziarului nostru s-a în
re avînd expeditor pe dl. Negri- tată şi elucidată pentru oraşul ceput publicarea unui serial sub
lă Petru, C.S.H., care solicita în m artir Tim işoara...". titlul : „Unde sînt generalii Nuţă
num ele a 300 m uncitori din Com Problem a fiind de larg interes, şi M ihalea 44?.
binatul Siderurgic H unedoara, să redacţia a hotărît să înceapă o Firesc, docum entarea s-a reali
afle adevărul asupra a şase pro docum entare serioasă asupra mo zat greu, fiecare interlocutor de-
blem e care îi frăm întă pe oameni. m entului revoluţionar de la De clarînd num ai ceea ce a voit, ga
Firesc, în cadrul dem ocratic va, căutînd să înţeleagă şi să zetarii noştri trebuind să înnoade
realizat de Revoluţie, redacţia explice cititorilor contextul în o serie de fire care răm îneau
noastră a întreprins o anchetă care a apăru t şi s-a desfăşurat de m ulte ori desfăcute, fiind u-
asu p ra urm ătoarei problem e-în- evenim entul extrem de im por neori nevoiţi să lărgim seria de
trebări : „1. Am dori să fie cer tan t al prinderii de către poliţia investigare în folosul inform ării
cetat şi întrebat d-1. ... (urmează judeţului H unedoara a celor doi corecte a cititorilor, a consem
funcţia), de ce a trim is cei doi generali care, printre alţii, exe nării exacte a întregii istorii a
crim inali cu elicopterul defect — cutaseră genocidul de la Tim i Revoluţiei din Decembrie 1989.
pe N uţă şi M ihalea ; era chiar şoara. Cu stim ă,
atîta grabă — şi cum s-au car In urm a discuţiilor purtate cu G azeta „Călăuza"
bonizat doar ci doi şi cei trei participanţi la m om entul revolu 2 iunie 1990
au fost găsiţi — şi cum se ex ţionar de la Deva, ofiţeri din O serie de cititori şi-au m anifestat dorinţa dc a-i cunoaşte pe
plică că actele nu au ars ? Cine cadrele poliţiei şi ale arm atei, (Continuare în pag. a 3-a) colaboratorii noştri din străinătate...
în fotografia alăturată il puteţi observa pe reporterul nostru
• Moartea prematură a regelui Ferdinand Ia Paris — Nicolas Pindaru. Tocmai Se afla in docum entare în
LE BOURGET...
• La Vadul Crişului, regele Carol al Il-lea bea
apă din ulciorul unei fete aflate la secerişul orzului... De la colaboratorul nostru Petru Jurj
• Maiorul de .jandarmi Nicodim Ispas tui execută din Statele Unite ale Ămericii
trei legionari 180.000 de români la Detroit
• Comunistul Stoica i-a strigat regelui Miliai: COMUNITATEA ROMANA DIN DETROIT AŞTEAPTĂ
„Bagă capu’înăuntru porcule!" PE ORICE ROMÂN SĂ INĂ ÎN RINDURILE El
Perioada dintre cele două răz em igranţi soseau zilnic şi se sta
Cu prilejul instalării monarhiei Firesc, tronul României urma Curţi dc Casaţie — şi patriarhat
constituţionale de la noi din ţară să fie ocupat de pr.w.ul moşteni Miron Cristea. boaie mondiale, precum şi cea bileau în jurul m arilor oraşe .in
de după al doilea război m on
(in mai 1866), de 10 mai 1990, fostul tor, respectiv fiul său Carol al Familia Brătienilor — care — dial, au determ inat m ilioane de dustrializate.
rege 'Mihai I a dat în Elveţia, un ll-lea. Numai că acesta fitnd o adusese la 1866 pe Carol 1 în oameni din întreaga lume să ia P rintre noii veniţi erau şi .ro
interviu pentru România. fire de aventurier, nici nu se a- ţară — a făcut tot ce i-a stat în drum ul necunoscutului şi să em i m ânii ce purtau în m ină o punga
Autorul acestor rînduri — pen fia în ţară. Mai m ult chiar, re putinţă, astfel că, în pofida celor greze spre S.U.A. de plastic cu iniţiala I.R.C. (IN
sionar— nu a participat în nici nunţase la tronul României, în patru semnatari exprese la tro Dacă la început, A m erica pro TERNATIONAL RESCUE COM-
un m od la viaţa electorală din mod expres, de patru ori. nul României, la 08. 06. 1930 l-a m itea multe, o rapidă îm bogă MITET) în interiorul căreia a-
20 mai a.c. Intr-o asemenea situaţie, Mi adus pe Carol. al Il-lea, care a ţire, un vis realizat peste noapte, . veau hirtiile de em igrare şi viza
Cu toate acestea, de dragul is hai — nepotul lui Ferdinand şi aterizat cu avionul pe cîmpia co asta se întim pla pentru că aceia de intrare in state, viză dată de
toriei, in calitate mea de contem fiul lui Carol al Il-lea — minor m unei Vadul Crişului, judeţul care au venit întîi au avut drep. diferite am basade am ericane din
poran al ultimilor două abdicări în vîrstă de abia şase ani, in Bihor, unde-o fată aflată la se tul să facă ce voiau, ignorînd ţările Europei.
de la noi, m ă văd. plăcut obligat tem pestiv a fost nevoit să vină cerişul orzului, i-a dai să bea m ai întotdeauna legile. Pentru Nimeni nu era fericit din punct
să dau cîteva detalii, confirmate la tron, bineînţeles, sub formula apă din ulciorul său. asta, se slujeau cel mai bine de de vedere m aterial, dar o bucu
i e istorie, sau de tradiţie. rie te cuprindea, ştiindu-te. în
unei „regenţe“ în triumviratul Aşadar, Carol al 11-lea făcuse neînţelegerile ivite în tre diferite
E de necontestat că, îzţ. 1921 primul său popas pe pămintul m ult visata lum e a libertăţii,
regele Ferdinand I sub care se numiţilor : Principele Nicolae —• României, unde, printre alţii, îl state nord am ericane. bucurie care dispărea im ediat ce
[ăcusie România Mare, a avut unchiul minorului — Gh. Buz Insă, treptat, lucrurile au fost PETRU JURJ
parte de-o moarte prematură. dugan — preşedintele înaltei (Continuare în pag. a 2-a) puse la punct. A lte noi valuri- de (C ontinuare în pag. a 3-a)
Nu e lipsit de interes faptul că tilateral dezvoltate...4*.
du p ă R evoluţie a scăzut sim ţitor La vedere Sem iporirete „politice" dupâ alegeri Şi, din păcate, poporul n-a
interesul p e n tru fotbal şi sport ştiut întotdeauna adevărul. Zia
în general, crescînd m inutele şi Aşa am văzut pe listele de pretinzînd fem eilor să le cadă la candidaţi inşi care m i-au m ărtu rele nu s-au dovedit cu adevărat
orele în oare oam enii . com en candidaţi şi foşti puşcăriaşi (pen„ pat, fie obligîndu-i pe alţii să-i risit că n-au avut de ales. p arti libere, să le dezvăluie biografia
tează politică, „fac“ politică, fie tru furt), inşi care din intim ă linguşească, fie dînd „inform aţii" dele lor n-au găsit, prea m ulţi a- celor care se găseau pa liste.
discutînd am ănunte, făcînd ob convingere com unistă nu au ac pentru care erau terorizaţi alţii. derenţi în zonă, s-au sacrificai Acum, descoperim că nici noi
servaţii realiste, de bun simţ, ceptat să-şi boteze copiii, arra vă Aşa am văzut candidînd pen ei pentru ca partidul să fie, to n-am fost atît de receptivi, lăsînd
pe fa ţă ,' totul p n tîn d să se pe zut pe E. Flgrescu, pentru care tru Senat un dom n respectabil tuşi, prezent la scrutin... pe planul al zecelea... alegerile...
treacă, acum,. Ia vedere. Şi în ju am sem nat alătu ri de alţi con (pe care chiar îl preţuiesc) dar Aşa am văzut inşi care au pă Poate că tim pul a fost. totuşi,
răturile, u n eo rf grosolane — du fraţi să fie d at în judecată. Vina care în noiem brie 1989 Ia un truns pe liste pentru că ei nu prea scurt. Poate n-am ştiut noi
p ă unii fao p arte din dom eniul — genocid cultural. simpozion despre tineri, l-a citat pot să nu fie prezenţi undeva cît de im portanţi sînt viitorii se
v ast ş l politicii. Pe Seauşescu în tr-un cadru în (unde fierbe sau nu fierbe oala), natori şi deputaţi. Dar, oricum,
A cum to t a u trecut alegerile, A şa am văzut şi inşi care au care nici m ăcar nu avea nim ic în ceva, oricît de mic ar fi ace! vom ţine m inte pentru data vii
po t să m ărturisesc sincer că vă- contribuit în „bună44 m ăsură la de eîştigat, doar pentru că aşa loc, să le creeze (tim pul) senti toare să deosebim posibilităţile
zind listele candidaţilor pentru oprim area sau terorizarea oam e. m entul că îşi dau aportul cumva om ului politic de cele ale om u
S enat şi A dunarea deputaţilor,, nilor din preajm ă în vrem ea lui se obişnuia. lui „politic" 1
raî-a venit să rid, __, __ Ceauşescu, fie luînd m ită, fie Aşa am văzut pe listele de la „construirea unei societăţi m ul VALERIU RÂLREANU ,
