Page 3 - Calauza_1990_18
P. 3

t n u u j t / i   n r .   i®   w   i m
                                                                                                                                                     Pag.  3

        Testamentul  lui  Petru  cel  Mare                                 In  cadrul  dezbaterii  noastre  privind

            (continuare  din  nr.  17)            IX .                prezenţa  statuii  lui  Petru Groza  în  Deva
                    V il.
                                       „A  să  apropia  cât   s-ar  pute   D ezbaterea   privind  prezenţa   dusă  pînă  la  venalitate.
         lrA  căuta  să  câştige  alianţa  de   m ai  m u lt  de  C onstantinopole  şi   statuii  lui  Petru  Groza  în  Deva,   din  ţară  şi  din   judeţul  nostru.
                                                                                                    In   prim a  fază,  începînd  cu  în­
       com erţ  a  Engliterei,  m ai  m u lt  de   de  India,  căci  acel  ce  va  stăpini   iniţiată  şi  susţinută  de  ,,C ălăuza-,   fiinţarea   Frontului  Plugarilor,   A cest  fapt  prejudiciază  cu  atît
       cdt  ori  a  căreia  alte  Puteri,  pen­  acolo,  va  fi  cel  adevărat  stăpăni-   reprezintă  o  problem ă  acută  ce   s-a  dovedit  num ai  vanitos.   Pe   m ai  mult,  cu  cît  are  loc  in  pe­
       tru  d   ea  este  o  putere  care  are   toriu  al  lum ei,  deci  trebuie   a   se  cere  soluţionată  fără  întîrziere.   parcurs,  vanitatea  a  fost  cople­  rioada  în  care  cel  raai  m are  şi
       m ai  m ultă  trebuinţă  de   Noi,  la   deschide  neprecurm ate  războaie   m ai  ales  după  înlăturarea  statuii   şită  de  venalitate.  în   ultim a  fa­  m ai  prim ejdios  deficit  II  înre­
                                                                                                                                gistrăm   în  sectorul  moral.  Pen­
       cele  trebuitoare   m arinii  ei,  şi   când  cu  Turcia,  şi  când  cu  Per-   din  Bucureşti.   L-am   cunoscut   ză,  începînd  cu  6  m artie  1945,   tru   anarhica  şi  decadenta  noas­
       care  poate  fi  şi  cea  m ai  folosi­  sia j  a  face  tarsanale  pe   marea   îndeaproape  pe  P etru  Groza  şi   P etru  G roza  a  început  să  întoar­  tră  viaţă  politică,   statuia  lui
       toare  la  dezvoltarea  m arinii  noas­  Neagră,  pentru  a  lucra  la  corăbii.   m -am   bucurat  de-o  atenţie  ne­  că  spatele  la  tot  ceea  ce  se  pu­  Groza  reprezintă  o  încurajare  a
       tre,  a  schim ba  cheresteaua  noas­  A   pune  cite  puţin  stăpânire  pe   aşteptată,  ceea  ce,  însă,  nu  mă   tea  num i  bun  sim ţ.  Deşi  a  dat   răului,  prin  m odelul  de  viaţă  ce
       tră  şi  cite  producturi  a  noastre   această  m are,  cum   şi  pe   marea   poate  opri  de  a  căuta  cit  mai   sem ne  şi  chiar  a  m ărturisit  că   asigură  credit  dictonului  m achia­
       cu  aurul  ei,  şi  a  face  ca  neguţi-                     m ultă  obiectivitate.        nu  era  de  acord  cu  tot  ceea  ce   velic :  „Scopul  scuză  mijloacele".
       torii  şi  m atrofii  ei  să  aibă  cu 'ai   Baltică,  acestefiind  două  poziţii   Din  partea  opiniei  publice  se   se  întîm plă,   totuşi  a  participat   A d ic ă:  în  politică  îţi  poţi  per­
       noştri  o  nepream ultă  înclinare,   trebuitoare  la izbânda întreprinde­  aşteaptă  decizie  categorică  asu­  direct  şi  a  patronat  epoca  cea   m ite  orice,  căci,  dacă  ajungi  să
       căci  ei  vor  deprinde  şi  pe  acei  a   rii  noastre; a grăbi căderea Persiel,   p ra  activităţii  sale,   spre  a   se   m ai  blestem ată,  m ai  tiranică  şi   fii  cineva  totul  ţi  se  iartă.
       naţiei  noastre  la  navigaţii  şi   la   a  străbate  până  la  golful  Persic,   hotărî  soarta  statuii.  Nu  voi  ezi­  m ai  incrim inată  din  toată  istoria   N um ai  de  idei  de  această  fac­
       cornerţ“.                                                    ta  concluzia  finală,  dar,  pînă  la   noastră.  A  întors  pur  şi  sim plu   tură  nu  avem   nevoie,  încît  con­
                                      a  restatornici  de  să  poate  prin
                                                                    ea,  se  cuvin  cîteva  judecăţi  is­  spatele  propriului  trecut,  proprie,   cluzia  m ea  este :  Statuia  lui  Gro­
                   V III.             Siria  com erţul  cel  din  vechim e   torice  drept  prem ise.  F aptul  că   dem nităţi  şi  m ai  ales  plugarilor,   za  nu  m erită  onoarea  locului  ac­
                                      a  O rientului  şi  al  întinde  până   P etru  Groza   a  fost  onorat  cu   adică  celor  m ai  vechi  şi  fideli   tual.  De  datoria  şi  onoarea  fa­
         -,A  sd  întinde  neâncetat  cătră   la  India,  care  este  m agazia  lumei.  funcţia  de  m inistru  al  A rdealu­  sprijinitori  ai  săi,   pe  care  i-a   miliei  răm îne  să  retragă  m onu­
       Nord  pe  m arginea  m ărei  Baltice,   Agiungând   odată  acolo,   va   lui  în  prim ele  guverne  ale  Ro­  trădat  în  m odul  cel  m ai  detes­  m entul  în  parc,  în  spatele  casei
                                                                    m âniei  M ari,  constituie  o  dovadă   tabil  posibil.   Spre  a-şi  păstra   celebre.
       şi  către  Sud  pe  m arginea  m ării   pute  atuncea  Roşia  a  să  lipsi   vie  că  s-a  rem arcat  prin  p arti­  poziţia  în  funcţii  suprem e,   a   VICTOR  ISAG
       N egreu.                      de  aurul  Engliterei          ciparea  activă  în  viaţa  publică   făcut  uitate   istoria  naţională,
                                                                    şi  că  a  fost  apreciat  ca  dotat  cu   ideologia  propriului   F ront  al
                                                                    calităţi  deosebite.   Pînă  la  un   Plugarilor,  toate  prieteniile  po­
                                                                    posibil  stadiu  de  am ploare,  m ă   litice  exceptînd  pe  Stalin  şi  slu­
                                                                    opresc  la  alte  cîteva  date  esen­  jitorii  lui  din  ţară.  Cînd  apro­
                                                                    ţiale,  prin  care  se  relevă  trăsă­  piaţii  colaboratori  şi-au  dat  sea­
                                                                    turile  politice   ale  caracterului   m a  de  înfiorătoarea  trădare   a
                                                                    său  :   program atic,  prevăzător,  idolului  lor  şi  au  protestat,  Pe­
                                                                    diplom atic,  dar  şi  vanitos,  pînă  la   tru  Groza  i-a  repudiat,  lăsîndu-i
                                                                    venalitate.                   pradă  persecuţiilor,  arestărilor  şi
                                                                                                  condam nărilor  dureroase.  N-a  dat
                                                                     P rogram atism ul  l-a  dovedit  şi   sem ne  de  a-1  fi  m ustrat  con­
                                                                    oricînd  poate  fi  ilustrat,  în  con­
                                                                    cret  şi  în  am ănunt,  prin  m ăsurile   ştiinţa,  cînd  cei  mai  buni  prie­
                                                                                                  teni  au  căzut  în  suferinţe,  de-
                                                                    sale  întreprinse  ca  m inistru.  Din
                                                                    păcate  nu  şi-a  uitat  nici  intere­  venindu-i  cei  m ai  îndîrjiţi  duş­
                                                                    sele  personale,  abuzînd  fără  jenă   mani.  Cîteva  prevederi  testam en­
                                                                    de  autoritate.               tare,  incontestabil  generoase,  nu
                                                                                                  pot  faîe  uitate  precedentele  de
                                                                      Previziunea (lui este tot ceea ce   extrem ă  gravitate ■ m orală.
                                                                    poate  m ai  m ult  adm ira  la  Petru   A  păstra  statuia  în  centrul  ca­
                                                                    Groza,  depăşind  m ulţi  contem ­  pitalei  judeţului  înseam nă :   a   IONUŢ  VASIU  ARE  DOAR
                                                                   porani  ai  săi,  absorbiţi  şi  sufo­  susţine  elogiul  im oralităţii   în   13  ANI  Şl  ESTE  ELEV.
                                                                    caţi  de  problem ele  curente  şi  de   viaţa  publică  şi  a  dispreţui  ono­  Mai  rem arcăm    faptul   că
                                                                    preocupările  la  ordinea  zilei,  nu   rabilitatea  şi  dem nitatea  m orală   se  nasc  şi  la  O răştic  caricatu.
                                                                    totdeauna  im portante.                                      rişti...
                                                                                                  ale  m ultor  eroi  ai  vieţii  politice
                                                                     D iplom aţia  sa  răm îne  celebră,
                                                                   dar  din  păcate  a  involuat  de  la
                                                                   o  culm inaţie  onorabilă   spre  o
                                                                    prăpastie  condam nabilă.  în  de­  De  la  colaboratorul  nostru  Petru  Jurj
                                                                   ceniul  trei,  P etru  Groza  era  a-
                                                                   verescan,  dar  concom itent,  agre­
                                                                   at,  sim patizat  şi  chiar  prieten  al   din  Statele  Unite  ale  Âmericii
            C orturi  şi  oam eni  in  P iaţa  U niversităţii  din  Bucureşti...  m ultor  personalităţi  şi  partide
                                                                   politice.  După  1930,  a  trecut  la
                                        Foto  GAGY  P.  LADISLAU
                                                                   o  echilibristică  aventuroasă   în
            ---------------,-------------->--------,------------------------------------------  care  a  dat  la  iveală   vanitatea  180.000  de  români  la  Detroit
                                                                                                    COMUNITATEA ROMANĂ  DIN  DETROIT  AŞTEAFTA
                                Scrisoare  deschisa                                                    PE ORICE ROMÂN SA VINA IN RÎNDURILE EI
                                                                                                        (Urmare  din  pag.  1)  generaţiilor  trecute   şi  servesc
                                                                                                                                tu turor  ce  poposesc  aici.   Sînt
            (U rm are  din  pag.  1)   o)  cum  sînt  privite  la  nive­  zentăm   spre  avizare   com anda­                    locuri  unde  după  o  săptăm înă  de
                                     lul  conducerii  arm atei  —  m eto­  m entului  garnizoanei  Deva...  Su­  îţi  dădeai  seam a  că  în  portofel   m uncă,  de  greutăţi  şi  oboseală
                                     dele  de-a  dreptul  em pirice  prin   blim   şi  adevărat.  Trăiască  Ion   nu  ai  nici  m ăcar  o  bancnotă  pe   ai  prilejul  să  asculţi  o  rugăciune,
         In  m om entul  cînd  s-a  ajuns  cu   care  a  fost  făcută  recunoaşterea   Luca  C aragiale 1  care  să  scrie  —  IN  G o d   WE   un  cintec  frumos,  să  auzi  cuvin­
       investigaţiile  la  predarea   celor   (identificarea)  cadavrelor  la  Al­  Domnule  m inistru,  m i  se  pare   TRUST.  te  blinde,  să-ţi  întîlneşti  prietenii,
       doi  generali   către  U.M.  01719   ba  Iulia ;             că  prin  acest  text  —  ajungem   la   Această  întristare  precum    şi   să  te  bucuri  de  un  program   a r­
       Deva  (după  ce  cadrele  de  poliţie   p)  de  ce  nu  recunoaşte  nimeni   cel  m ai  im portant  punct  al  de­  faptul  că  nu  cunoşti  lim ba  vor­  tistic  rom ânesc  şi  să  serveşti  o
       şi-au  făcut  datoria  —  prinzin-   că  a  tras  ;         m ocraţiei  m ilitaro-rom âneşti   în   bită,  te  îndreaptă  mai  întotdeau­  m încare  gustoasă  care  nu  are  un
       du-i)  pe  rol  au  ap ăru t  o  serie   r)  a  existat  consem n  asupra   ceea  ce  priveşte  Revoluţia   din   na  spre   C om unitatea  Română.   preţ  fixat  de  dinainte.  Fiecare
       de  întrebări  care  priveau  în  mod   tuturo r  unităţilor  m ilitare,  bara­  Decembrie  (revoluţie  in  care  aşa   U nul  dintre  cele  m ai  industria­  are  în  faţa  sa  un  plic  cu  iniţia­
       concret,  de  pildă :         jelor  constituite  (de-a  lungul  tra­  cum  rezultă  din  depoziţiile  m ar­  lizate  centre  nord-am ericane  este   lele  bisericii  iar  înăuntru   poţi
         a)  ora  sosirii  elicopterului  m i­  seului)  de  a  nu  se  trage  In  eli­  torilor  în  m arile  procese,   din   Detroit.   De  fapt  este  şi  oraşul   pune  o  donaţie  pentru  biserică,
       lita r ;                      copter ;                      dezvăluirile  presei  —  destui  re­  am erican  care  are  cel  m ai  m are   pentru  ajutoarele  fam iliilor   cu
         b)  de  către  cine  a  fost  cerut,   s)  dacă  există  un  ordin  al  dvs.   voluţionari,  copii  şi  oam eni  ne­  num ăr  de  rom âni  între  locuitorii   m ulţi  copii  din  România,  a  or­
       cine  a  confirm at  că  va  veni  ;  ca  asupra  acestui  m om ent  din   vinovaţi  au  căzut  sub  gloanţele   săi.   Aici  locuiesc  şi  trăiesc  în   fanilor,  orbilor,  şi  a  celor  noi  ve­
         c)  discuţiile  pu rtate  de  cadrele   cadrul  Revoluţiei  să  se  păstreze   m ilitarilor),  intenţia  de  cenzura­  bună  înţelegere  nu  m ai  puţin  de   niţi  în  U.S.A.
       U.M.  01719  Deva  cu  cei  doi  ge­  discreţie  sau  se  face  apel  la  Le­  re  prin  neacordarea  inform aţii­  o  sută  de  naţionalităţi,  între  a-   A rdeleanul,  m unteanul,  moldo­
       nerali  sub  form ă  de  interogato­  gea  23/1971,  de  la  caz  la  c a z ;  lor  necesare,  prin  intim idare  cu   ceştiâ  fiind  şi  peste  180 000  d e :   veanul,  bănăţeanul,  dobrogeanul
       riu   sau  libere ;             ş)  consideraţi   că  prinderea,   liste  de  sem nături  a  gazetarilor   rom âni.      şi  ţiganul  stau  îm preună  la  a-
         d)  inform aţiile  obţinute  şi  ce   predarea  către  arm ată,   proble­  care,  repet  —  num ai  în  urm a  ce­  Cuvinte  ca :  ROMANIAN  VI-   ceeaşi  m asă  şi  se  bucură  de  bu­
       anum e  priveau ;             m atica  dezvoltată  de  noi  aici  —   rerii  cititorilor  au  pornit  să  in­  LAGE,  ROMANIAN  SIDE,  RO­  năstarea  şi  de.  roadele   acestui
         e)  cine  a  dispus  ca  elicopterul   pe  m arginea  celor  doi  generali,   vestigheze  şi  să  inform eze  opinia   MANIAN  RESTAURANT,   RO­  binecuvîntat  păm înt.
       să  zboare  fără  o  m inim ă  dotare   N uţă  şi  M ihalea,  constituie  se­  publică.    MÂNIA  B*NGO  HALL,  sărm ă­   Nu  contează  fiecare  ce  este,  de
       tehnică  de  a   zbura  pe  tim p  de   cret  m ilitar.       D eparte  de  noi  intenţia  de  a   luţe  în  foi  de  viţă,  m ititei,  ba­  unde  vine,   ci  im portant  este
       noapte  în  condiţii  de  război  ;  P ărerea  noastră  e  că   asupra   acuza  pe  cineva  anum e  dar  pen.   luri  sînt  fam iliare  de-acum   am e­
         f)  cine  a   executat  acest  ordin   acestui  m om ent  pluteşte  un  mis­  tru   a   face  lum ină  în  acest  caz   ricanilor  şi  celorlalte  com unităţi.  faptul  că  toţi  sîntem   Români.
       fără   o  consultare  prealabilă   a   ter  greu  de  înlocuit  de  altceva   care  nu  este  al  nostru  şi  nici  al   La  fiecare  cîteva  mile  pătrate   N im enea  nu  ţine  socoteală  din
       factorilor  civili   care  diriguiau   decît  de  adevărul  pur.  m ilitarilor  —  este  al  poporului   poţi  întilni  un  loc  de  rugăciune   ce  pătură  sau  clasă  socială  face
       problem ele  ţării  ;                                        —  al  m ulţim ii  care  a  înfăptuit   unde  se  predică  în  lim ba  rom â­  parte  noul  venit,  de  nici  o  negură
         g)  de  ce  s-a  ab ătu t  elicopterul   Desigur,   întrebările  care  se   R evoluţia  şi  a  suferit  de  pe  u r­  nă,   sute  de  biserici  ortodoxe,   ascunsă  în  spatele  am intirilor  ce
       de  la  traseul  o rd o n a t;  ivesc  sînt  m ult  m ai  m ulte,  unele   m ele  celor  doi  generali  —  vă  so­  baptiste,  penticostale,  reform ate,   îi  însoţeşte  fiinţa.
         h)  dacă  pilotul  sau  a lt  m em bru   dintre  ele  neputînd  fi  puse   în   licităm   o  comisie  de  anchetă  for­  protestante,   iehoviste  şi  m ulte   O dată  ajuns  aici  are  datoria
       a l  echipajului  a  discutat  direct   gazetă  din  m otive  lesne  de  în ­  m ată  din  m ilitari  nepătaţi  în  nici   altele,  îşi  ridică  tu rnu rile   sus   de  a  se  integra  în  regulile  co­
       la  telefon  cu  cineva  şi  cu  cine   ţeles.               un  fel  în  tim pul  evenim entelor   spre  îm părăţia  lui  Dumnezeu.  A-   rectitudinii,  a  legilor  din   acest
       anum e ;                        M enţionăm   că  d-1  com andant   din  Decembrie  1989,   procurori   cestea  sînt  lăcaşuri  sfinte  şi  lă­  stat,  iar  dacă  vrea,  com unitatea
         J)  cine  a  asigurat  paza  elicop­  al  U.M.  01719  Deva  refuză  sis­  m ilitari  şi  civili,  experţi  în  cri­
       teru lui  cît  tim p  acesta  s-a  aflat   tem atic  să  dea  relaţii,  indicîn-   m inalistică,  participanţi  civili  la   caşuri  de  ajutorare  a  celor  m ulţi.   noastră  îl  aşteaptă  să  vină  în
       pe  platoul  u nităţii  m ilita re ;  du-ne  la  telefon  să  ne  adresăm    Revoluţie  şi  reporteri  ai  gazetei   Au  fost  constituite  din  donaţiile  rîndurile  ei.
         k)  cine  i-a  u rcat  pe  cei  doi   presei  m ilitare,  ia r  după  aceea   noastre,  reporteri  ai  presei  ro­
       generali  în  elicopter,  m odul  de   expediind  o  adresă  la  redacţia   m âneşti.   G azeta  noastră  stă  la
       im obilizare,  actul  de  predare,  că­  noastră  (sem nată  de  circa  60  de   dispoziţia  comisiei  cu  spaţiu  ne­  ANUNŢ
       tre   cine  a   fost  făcut  acest  a c t ;  cadre)  în  care  (culm ea  lipsei  de   lim itat  pentru  publicarea  rezul­
         l)  de  ce  au  fost  trim işi  cei  doi   respect  faţă  de  m orţii  Revoluţiei   tatelor,  care,  în  m od  firesc  nu   Secţia  în treţin ere  R eparaţii  D rum uri  şi  Siguranţa  Circulaţiei
       prizonieri  fără  gardă  m ilitară  de   din  Decembrie,  faţă  de  Revolu­  trebuiesc  îngropate  în  dosare  sau   Deva,  strada  Rîndunicii,  nr.  3/a,  încadrează  personal  m uncitor  de
       la  un itatea  care  îi  preda ;  ţie  însăşi)  aşează  discuţiile  care   în  m em oria  cîtorva  inşi.  A devă­
         m )  de  ce  factorii  de  răspun­  a r  trebui  să  aibă  loc,  sub  inci­  ru l  trebuie  să  prim eze.  A ltfel,   preferinţă  bărbaţi,  în  vederea  calificării  la  locul  de  m uncă  în  me­
       dere  de  la  Deva  au  acceptat  ca   denţa  Legii  23/1971,  adică  nici   va  răm îne  întotdeauna  o  um bră   seria  de  asfaltator,  pentru  urm ătoarele  subunităţi  din  cadrul  sec­
       elicopterul  să  zboare  spre  Sibiu   m ai  m ult  nici  m ai  puţin  decît   peste  un   capitol   al  Revoluţiei,   ţiei :  Petroşani,  B aru,  Ilaţeg,  Brad,  Ilia  şi  Şoimuş.
       —  und e  se  ştia  că  încă  se  trăgea   aşezarea  sfintei  Revoluţii   sub   peste  m orţii  care  m ai  tîrziu,  pe
       din  plin  ;                  zăvorul  SECRETULUI  DE  STAT   lum ea  cealaltă  ne  vor  întreb a  de   Este  de  preferat  ca  solicitanţii  să  domicilieze  în  localităţile  în
         n)  de  ce  dosarul  întocm it   de   SA U   M ILITAR,  indicînd  (suge-
       P ro cu ratu ra  m ilitară   din  Cluj   rînd)  ca  toate  m aterialele  în  care   ce  am   tăcut,  de  ce  am   răm as   care  se  angajează  sau  în  zonele  lim itrofe.
       răm îne  inaccesibil  presei j  sînt  im plicaţi  m ilitarii  să  le  pre­  pasivi...   -  ■   —
   1   2   3   4