Page 2 - Calauza_1990_18

Pag. 2 CALA UZA iVr. r» V I0OT

„Am indurat multe, nu însă mm mmm ^ ^ m m^m mmm mmm ^mm w m m m tm w m m m m ^m ^m ^m m ^^m ^m m
Pro presa — contra presa
j
atîta cit să mă consider învins." | De pe vrem ea ceauşistâ. perm anent orientata spre diviziune (divide ei I I
lm pera), structurile societăţii s-au tot Îm părţit, repliat şl unele au dlspă- I
rut.
D iscutăm in tr-un sfirşit de poi, a fost dus la Casa de copii Doar pentru noi, elevii". Cum ai I Aşa s-a Intlm plat şi cu presa (limbă de viperă — In concepţia Iul N.C.). 5
|
săptâm ină la vrem ea lăsării se­ din Baia de Criş. „Cum a fost ajuns la Ilia ? „Sînt de m ai Cum 7 Ea trebuia sâ funcţioneze, dar nu cine ştie cum. Mal exact, nu pu- I
rii. îm i spune câ-i place am ur­ acolo ?“ îl întreb. V inettu pune bine de un an, elev la acest li­ nem acum In discuţie conţinutul, esenţa şl sensul neghioabei legi a pre- |
sei, cl ceva m ult m al sim plu : concepţia asupra difuzării
presei.
După a
gul, liniştea cînd coboară peste capul în păraînt, în sem n de ceu, unde o duc m ult m ai bine. | acea strîm bă glndlre (dacă este chiar glndlre 1 7) poşta prelua presa şl o I
întinderile nesfîrşite. îl privesc. aducere am inte. II privesc şi-mi Nu prea m ă străduiesc eu îndea­ preda unei Întreprinderi com erciale, adică unor chioşcuri aparţlnlnd aces- ■
Are ochi frum oşi, chiar un zîm- dau seam a că-i este greu să în­ juns cu învăţătura, poate m ă voi 1 teia. I
bet aparte. Cînd îi spun că m ul­ ceapă. Nu-1 influenţez, în nici un pune şi pe carte. Nu aş vrea să-i El bine, aici se rupea firul desfacerii către cititori al presei. P oşta ceda |
te fete se vor da in vînt după fel. 11 las să judece singur, să-mi supăr pe dom nii educatori. D a­ din cota sa de încasare o parte a venitului întreprinderii com erciale. Iar m
aceasta — m eschină, prin lege, — nu dădea nici un ban lucrătorului co- I
el, rîde. Rîde cu glas sănătos, spună aşa cum îi dictează inima. că i-am supărat, îi rog să m ă ier­ m erclal care vindea efectiv ziarul. Acesta fără un dram de cointeresare, I
cristalin. Discut cu el, dar, nu-i ,,N-a fost prea roz, am Indurat te". Ce bucurie ai trăit aici 7 vindea ziarele ca şl pasta de dinţi. ■
Ce a fost, a fost. Rău este că in această privinţă nu s-a schim bat ni- I
cunosc num ele întreg. Il ştiu de destule, m ai m ulte rele decît „Cînd am fost chem at la P rim ă­ mic. Pe d n d se v a produce, totuşi, această necesară schim bare 7 î
V inettu. îm i întinde buletinul bune. Prim eam şi bătaie, iar ria com unei de către D-l Ale­ L. BRADEANU ■
şi-m i spune : „Citiţi". Citesc şi m incarea era puţină. Mai ales xandru A lba pentru a-m i oferi
scriu. Bâlăcescu W inettu Ioan, cînd era un pic m ai bună. Am o pereche de adidaşi străini.
născut in Iunie 16, 1975. Locul prim it bătaie, atît în cancelarie, Noaptea, i-am pus sub perină, de I P. S. la periscop
cît şi-n văzul colegilor... Se spu­
naşterii, O ţelu Roşu. Pe tatăl său bucurie". Iată pe scurt povestea
ne că unde „dă" tata şi m am a, R eferitor la perl*copul sem nat de m ine In ziarul „C ălăuza" nr. 15. În
l-a chem at Necşa Ioan. De cu­ creşte. Eu n-am avut parte de adevărată a unui copil, fără m a­ care mă refeream la m anifestanţii din Piaţa U niversităţii, din Bucureşti,
mă, fără tată, doar cu bunici. Şi
noscut, sau de văzut, nu-şi a- bătaia acestora. M -au bătut cu o m ătuşă la H unedoara, D-na m enţionez :
Num ele scurte şl „profesiile" folosite In num ărul am intit al ziarului sini
m inteşte. A plecat din ţară, iar străinii". Din nou, îl privesc şi M ariţa Teodoruţ, care aproape în em anaţia im aginaţiei m ele de scriitor copleşită de secvenţele din Piaţă,
foarte asem ănătoare cu întiplărUe hazoase descrise de Caragiale. Am auzit
cînd a venit, nu l-a căutat. N u­ caut să-l las liber, fără să-l so­ fiecare dum inică il prim eşte ală­ despre m anifestanţi care au prim it bani ca să strige lozincile pregătite şl
aşa s-a născut „eroul* m eu zis Banu 1 Cloancă s-a „născut" dintr-un In­
m ele şi-l poartă după bunic. Nici licit cu alte întrebări.. „Il ţin turi de cei trei copii ai ei, unde, divid care purta m ereu Intre dinţi o „lulea cu coadă scurtă" (vezi Iorgu
m am a nu i-a fost prea apropiată. m inte pe D ănilă şi pe Leuceanu se sim t ca într-o fam ilie. Există Iordan „D icţionar al num elor de fam ilie rom âneşti" E ditura ştiinţifică şi
enciclopedică, 198S, pag. 123) şi despre care am auzit că făcea pe „Im pie­
A trăit în Teliuc, recăsătorin- Nicu, m ai ales pentru că aveau oam eni cu inim ă m are, cu o bu­ gatul" m itingist Intre Tim işoara şl B ucureşti' ca să clştlge bani. Gogu este
Individul com un G heorghe apărut după Revoluţie, am estecat In toate excro-
du-se cu cineva care nu prea s-a „grijă" de mine". înţelegem cum. nătate ce le aduce şi altora cheriile, capabil chiar de violenţă şl trădare — num ai „bani să lasă" !.
bucurat de libertate, fiind con­ ..In dorm itoare, cît şi în sălile bucurie. In concluzie reafirm , încă odată, că orice asem ănare a eroilor de mal
sus cu persoane reale este pu r intîm plătoare. Ca să nu uit : cea m al m are
dam nat. A copilărit la Uricani. de clasă, era destul de frig. Cior­ parte dintre „Im piegaţi" erau şi „profesori" de porta-voce, la „catedra" in­
Aici, a făcut şi prim ele clase. A- ba era subţire. Nu şi pentru alţii. I. t A t a r u stalată In Piaţa U niversităţii. Ce lecţii s-au predat, se ştie...
s — a — s — e — « —
s-a localizat pe cel ce i se spu­
D espre ne inculpat, pe cel care era chiar
din prim ele m inute acoperit de
oboseală, de instabilitate, de in­
P rin ţu l coerenţă. Părea aproape totul
9 hazliu, ceva asem ănător cu un
boxer num ărat şi para num ă­
rat. în cîteva privinţe, se apro­
pia de unchiul său, A ndruţa N i. închiderea
colae. M ulte gesturi alandala,
Sîm bătă 26 muj a.c., ne-a fost
d at să revedem pe cel care în gesturi „teatrale44, ducerea unei
mîini la una din urechi cu care,
vechiul regim , a fost prim secre­ se pare că, nu m aţ aude bine, ediţiei \
ta r al judeţului Sibiu. L-am re­ sau nu m ai voia să audă. Nu de
văzut, nu în cabinetul judeţean, puţine ori, inculpatul a fost e- In numărul următor al |
nici la vreo vînătoare sau la galul celui ce este obişnuit să
vreun meci de fotbal al echipei dea cu bîta în baltă. In apă tu l­ | gazetei noastre veţi putea 1
locale Nici m ăcar în prezenţa bure cu care nu ne vom mai citi : |
unor „feline44 de care nu prea spăla niciodată mîinile. Nu avem
ducea lipsă. .Vu l-am văzut nici de unde să ştim cît a fost de vi­ • reportaj dintr-o casă ?
în prezenţa sau sub influenţa gilent înainte, cît a fost de „ca. \ de dame a Bucureştiului ţ
unor băuturi rare şi scumpe. Nici pabil" şi cit de m ult a fost pe
în faţa unor gustări aduse la „bă­ \ • semnul înspăimîntător ^
iatul m am ei", stitj de cine. L-am fază, dar, Nicu G. de acum, e
mai puţin decît o um bră a sa.
văzut graţie TVR, într-o zi mo- „Copilaşul44 ce n-a m ai apucat \ petrecut la cutremurul i
horîtă, care batea în geam uri cu să urce pe tron, trece printr-o \ recent în biserica din ?
stropi de ploaie rece. CP am pu­ prelungită scădere de memorie, ţ Vlădeni j
tea să afirm ăm cu această trans­
de nerecunoaştere a învinuirilor
misie unde se judecă inculpa­ \ • primarul capitalei şi...
aduse. Ce mai putem spune, de­
tul Nicu Ceauşescu ? Că. a adu­ \ gunoierii ţ
cît să readucem pe C aragiale în
nat în faţa televizoarelor, mai frază : „Curat m urdar". U m bra ) • colegul nostru Ion Vieru l
m ulţi oam eni ,decît orice film
celui ce i se spunea P rinţul Moş­ ţ şi-a dat demisia de la ?
sau meci de fotbal. Curiozitatea
tenitor, parcă ne urm ăreşte, par­ \ ziarul AZI /
de-al revedea, chiar prin im agi­
că nu ne dă pace. Poate scriind
ne pe cel care este învinuit de \
aceste rînduri, ne vom debarasa
genocid, în prim ul rînd, a fost
de fantome...
dorinţa m ultora. O dată declan­ \_____________1
şate prim ele întrebări, im aginea T. ILINA
i aasaaaaaaaaaaaa ! • • • • • • • • â a a a a a i
(Urmare din pag. 1) Finalizînd acest m odest arti­
Moartea prematură a regelui Ferdinand col, im plicit se naşte o legitimă
în treb a re: să fie vreo legătură
intîm pinase şi căpitanul Victor de cauzalitate intre 30 decem brie
Precup, care — apoi, tim p de Haţeg) care a refuzat un asem e­ Aşa cum spunea M ihai recent regală — m am a şi fiul — îl ri­ 1947 — şi evenim entele comise
zece ani, n-a ştiut cum să scape nea ordin, m otivind cu aceea că, in Elveţia, coparticiparea noastră dicau în sem n de am intire din la 42 de ani m ai tîrziu, respectiv
de suveran. i-a lipsit hotărirea judecăto­ n-a putut fi stopată la N istru ţara pe care o părăseau în m od acelea din 22 D ecembrie 1989
Din 08. 06. 1930, m andatul re­ rească rămasă definitiv, cu pri­ In mod nejustificat din punct de intem pestiv. însoţite de vărsare de singe ne­
genţei înceta. vire la osinda la moarte. vedere istoric, i-am însoţit pe In intervalul de tim p de la vinovat ? Se prea poate.
Tradiţia spune că, regele Ca­ L-am cunoscut personal pe a- nem ţi pină la Stalingrad, unde- coborirea reginei — m am e Elena N im ic nu se petrece înainte
ro! al II-lea a fost bucuros de-un cest colonel de rezervă. N-a a- au avut loc cele m ai groaznice din tren şi pină la întoarcere, de „PLIN IREA V R E M II
asemenea chilipir, pentru că, vut parte de nici o consecinţă bătălii din istoria om enirii, de m ulţim ea de pe peron plingea, M ihai supravieţuieşte in con­
unde-a început declinul.
practic, în chipul acesta a num it că nu dăduse dovadă de abuz şi nu atît pentru frica de necunos­ diţii de m odestie in Elveţia, şi-a
ca m inistru de finanţe, un poli­ violenţă. A m ai povestit tot de 10 cut ce-i pindea pe m am ă şi fiu, fost văzut de poporul rom ân in
tician care i-a achitat nişte da­ La 01. 09. 1939, declanşîndu-se m ai 1990 M ihai — cu lux de a- cît m ai ales in ceea ce-i privea seara de 10 m ai a.c. la televi­
torii contractate în străinătate, cel de-al doilea război mondial, m ănunte — cum a avut loc eve­ pe bieţii rămaşi, urgisiţi să in- ziune, in tim p ce, T IR A N U L care
cei drept, nu prea m ari, ci ceva sub presiunea evenim entelor, nim entul de la 23 august 1944, frunte cele ce au urm at, de atunci deţinuse şase tronuri (secretat
peste trei sute m ilioane lei. după o noapte furtunoasă de precum şi propria sa abdicare, şl pină in decem brie 1989.
dezbateri (5/6 09. 1940) la 06. 09. care a fost tot forţată ca a ta­ general, preşedinte de republică,
După 1930, dar m ai ales poste­ Cu toate aceste regrete, prin­ preşedintele consiliului de stat
rior lui ’33, s-au accentuat atît 1940, orele 6 dim ineaţa, Carol al tălui său, cu singura diferenţă tre m ulţim e a existat pe peron o preşedinte de onoare al acade­
său
11-lea abdicase, succesorul
criza economică cit şi cea poli­ la tron fiind pentru a doua oară că, pentru m otive cunoscute nu­ persoană — de factură com unistă m iei Rom âne, preşedinte F.D.UJS.
mai de securişti, fiecare uşă a
tică. In G erm ania venise la pu­ fiul său Mihai. care văzindu-l pe M ihai privind şi com andant suprem ) a m urii
tere Hitler. vagoanelor din garnitura trenu­ pe geam, i-a p o ru n cit: „bagă îm puşcat, ca un d in e. El, co­
lui era păzită de cite doi ofiţeri
Plecarea din ţară — garantată
Intre anii 1938—1940, domnia de generalul Antonescu — a a- de securitate. capu’ înăuntru porcule !“ Per­ m andantul suprem .
lui Carol al Il-lea este cunoscută vut loc in aceeaşi zi, trenul ex Deşi abdicarea a avut loc în soana in cauză se num ea STO I­ O floare — aleasă din grădina
în istorie ca dictatura carlistă. regelui circulind fără oprire pină condiţiile arătate la 30 decem brie C A, îm prejurarea putindu-se S fin tei Scripturi ne încredinţează
Printre altele, dăduse In ţară la Tim işoara, unde legionarii au 1947, trenul regal a plecat din confirm a din partea localnicilor că, „cel ce se înalţă pe stne,
ordin legiunilor de jandarm i (or­ tras in el cu m itralierele spăr- Sinaia abia la 03. 01. 1948. Popu­ supravieţuitori. sm eri-se-va, iar cel ce se sm e­
ganizate pe judeţe), să fie îm puş­ gîndu-i geam urile. Urgent, a fost laţia din Săvîrşin unde M ihai îşi A jun s la Arad, trenul regal a reşte, se va înălţa
caţi — spre intim idare — cite trei apoi pus in mişcare, fără alte petrecuse o parte din copilărie fost m anevrat şi lăsat pe-o linie
legionari in fiecare judeţ. m oartă, fără să se fi întrebat C O N STA N T IN PRED A
consecinţe pe teritoriul ţării noa­ — cunoştea m om entul trecerii tre­
Cu tot ordinul suveranului, stre. nului prin aceea staţie. cineva, de ce 7
trei legiuni din ţară — respectiv Pină la urm ă, u n inspector P.S. Dl. C. Preda ne-a confir­
Intre 06. 09. 1940 — 30. 12. 1947, Tradiţia spune că, in staţia m at la telefon că a apucat cîteva
com andanţii lor — nu se con- regele M ihai a avu t parte de o Săvîrşin, trenul a oprit atît cit C.F.R. — pe num e T R IP A din
form asetă. Unul din aceştia a Gurasada, jud. Hunedoara, con- din cioburile de la geam urile tre­
fost şi cel din judeţul M ureş (sau dom nie zbucium ată. Ţara ne era a fost necesară deplasarea pe jos statind această îm prejurare, pe nului care l-a transportat pe Ca­
am putată, iar in m ai puţin de-un a reginei — m am e Elena pină la rol al II-lea în afara graniţelor
Trei Scaune cum i se spunea a- proprie răspundere a dat dispo­
an de zile, respectiv la 22 iunie castelul din localitate, de unde Tot atunci a vă zut pe doi dintre
tunei) şi-anum e m aiorul Nicodim 1941, începuse războiul la Prut, s-a întors cu o prea frum oasă co­ ziţia de punere a trenului în legionarii care au atacat trenul
Ispas (prim ul doctor in drept m işcare, dar, nu fără surprize, in staţia Timişoara.
din jandarm erie, de fel din ju ­ alături de nem ţi, pentru Basa­ roană de flori. Era ultim ul dar m ai puţin plăcute pentru anga­
deţul Alba, care-a decedat la rabia şi Bucovina. natural, pe care fosta fam ilie jatul feroviar. RED A CŢIA