Page 3 - Calauza_1990_20
P. 3

CĂLĂUZA  NR.  20  •   1990                                                                                                                     Pag.  3



                                                                                                                                  Trenul  care  pleacă
               Primim  ou  rugămintea  de  a  publica
                                                                                                                                  singur  sau  raptul
                        următoarea       scrisoare
                                                                « I
        'Nandru  -   între  adevăr  si  minciună                                                                                  care coşeşte oamenii
        I                                       ’                 :                                                                            *
        .    Sintem  un  grup  de  locuituri  ui  satului  Nandru,  pc  care  domnul  ?
        |  Eugen  Evu  in  nr.  10  şi  11  al  ziarului  său  „Renaşterea  Hunedoarei"  I                                          din  gara  Deva
        '  intr-un  yrticol  numit  „Satul  ciupii  revoluţie  :  azi   Nandru" ii  nu- J
        •  meşte  cri  m ultă  uşurinţă  „emigranţi,  asimilaţi  şi venetici».   De  la J
        I  început  ţinem  să  precizăm  că  sintem  veniţi  in  acest  sat  prin  că-  *                                          Se  anunţă  înlirzierca  cu  00  de  m i­
        J  sătorie  sau  prin  cum părare  de  case.  De  la  început  am  căutat  să  *                                          nute  a  plecării  rapidului  Berlin  —
        j  ne  integrăm  cit  mai  firesc  în  obştea  satului  şi  11-am  simţit  nicio-  S                                      Sofia.  După  cele  no  de  m inute,  lu­
                                                                                                                                  mea  sc  îndreaptă  spre  peron.  Nvi  se
        ■  dată  că  s-ar  face  vreo  diferenţă  între  noi.  Numai  că  domnul  Eu-  '                                          anunţă  o  nouă   întirziere.  în   acest
        j  gen  Evu  se  grăbeşte  cu  etichetele  fără  să  cunoască,  sau  fără  să  ţ                                          tim p,  prin  gara   D eva  trece  vijelios
         .  vrea  să  cunoască  adevărata  faţă  a  lucrurilor.  El  vine  în  satul  Nan-  .                                     un  marfar.  Pericol  m are...
         i  dru,  trage  grăbit  citeva  concluzii  asupra  alegerilor  şi  pleacă  la  fel  |                                     După  aproxim ativ  20  dc  m inute  a-
         |  de  grăbit  să  scrie  un  material  care  nu  reflectă  deloc  realitatea.  J                                        parc  şi  rapidul.  Călătorii,  încă  bui­
         i  Să  pornim  pe  firul  relatărilor  din  cele  două  părţi  ale  articolului.  >                                      m ăciţi  de  m ărfarul  nălucă  —  alear­
         5   Autorul  m ărturiseşte  că  „in  cinstea  alegerilor,  majoritatea  su-  •                                           gă  spre  ultim ile   vagoane  unde  îşi
         '  prefeţelor  de  porum b  au  fost  deja  prăşite  manual,  prima  praşilă  J                                          aveau   tocurile.  Sc  pătrunde   greu
         î  liind  chiar  terminată,  iar  la  cartofi  şi  cca  de-a  doua  praşilă  ma-  |  Testamentul   Ati  participat  la  Festivalul   printre  ţiganii  de  pc  peron  care  «Iri­
          joritar".  Nu  vi  se  pare  o  formulă  de  tip  ceauşist  ?  Probabil  că  î-a  *        TiM —ROCK  din  8—9—10  iu­  gau  către  geam urile  vagoanelor  :   Co­
         j  scăpat  condeiul  în  virtutea  vechilor  obişnuinţe  cînd  cîntn  cu  multa  |  lui  Petru  cel  Mare  nie  a.c.  la  Timişoara ?  lega,  cafc  !“  „Colega,  ţigareta"  1  „Co­
         I  dragoste  şi  recunoştinţă  epoca  de  aur  şi  ctitorul  ei.  Adevărul  este  .           Fotoreporterul  nostru   Fa-   lega,  deschide  !“..  Trenul  pleacă  fără
         *  că  la  porumb  nu  s-a  încheiat  nici  la  ora  actuală  prima  praşilă  iar  I  (continuare  din  nr.  19)  dislau  Gagy  vă   oferă  ima­  ca  toţi  călătorii  să  urce  in  vagoane.
         |  la  cartofi,  ce  să  mai  vorbim.  Dacă  nu  s-ar  fi  mulţum it  doar  cu  J   XII.    ginea  grupului  „AAIAl.A*1.  O  fem eie  în  virslă,  se  prinde  cu  m i­
         .  relatările  celor  două  gazde,  Frenţ  Zain  şi  ruda  sa  Stoica  Gheor-  i   „După  ce  Silczta  se  va  dimă-     na  de  o  bară  a  trenului  dar  nu  reu­
         |  glie,  şi  s-ar  fi  dus  să  vadă  cu  ochii  lui  situaţia  din  cîmp,  n-ar  fi  I   dula,  Prrsia  se  va  birui,  Polonia   şeşte  să  urce.  Cuprinsă  de  spaim ă,  nu
         ;  căzut  în  păcatul  minciunii  !                      *  se  va  subgiuga,  şi  Turcia  sc  ra   IN   OM,  TATA  A  PATRU   se  desprinde  şl  este  Lirită  după  tren
         J    Referitor  la  îm părţirea  pămîntului.  După  ce s-au  făcut  tabele  I  supune,  apoi   adunînd  armiile          ciţiva  metri.   Intervin  prom pt  citeva
                                                                                                                                  fem ei  şi  reuşesc  să  o  sm ulgă  din  fa­
         ;  si  s-a  hotărît  clar  cit  păm înt  doreşte  să  ia  m   folosinţă  fiecare  fa- ‘  noastre  şi  fiind  păzită   marea   COPII,  A  I OST  OMORlT  ta  pericolului...  P e  o  *llă  scară  a
         I  milie,  spunîndu-ni-se  că  fiecare  va  primi  jum ătate  pămînt  produc-  |  Neagră  şi  marea  Baltică,  cu  co­
         •  tiv  şi  jum ătate  păm înt  mai  puţin  productiv,  membrii  comisiei  care  «  răbiile  noastre,  trebuie  mai  în-   trenului  un  copil  de  12  ani  din  M e­
                                                                                                                                  diaş  se  ţinea  cu  o  m ină  de  bară.
                                                                                                                                                             O
         “  au  întocmit  tabelele  (comisia   formată  clin  :  Frenţ  Zain,  Stoica  j  tiîiu  a  propune  îndeosebi  şi  foarte   Stoica   Fetru,  domiciliat   in   m ină   binevoitoare  il  ajută.  Em oţii
          Gheorghe,  Luca  Ghcorghe,  Voinea  Gheorghe  şi  alţii)  au  hotărît  J   tainic  la  curtea  Franţiei,  apoi  la   Deva,  str.  M.  lCminescu,  nr.   92,
         j  să-şi  ia  în  folosinţă  tot  pămîntul  pe  caro  îl  deţinuseră  înainte  de  |  aceea  a  Austriei,  de  a  împărţi  cu   angajat  la  (’.S.   Hunedoara  —   mari.  „Opriţi  trenul  !“  strigă  lum ea
                                                                      ca  imperiu  iu m c i;  dacă  vreuna   Blooming,  a  fost  oniorît  de   o   disperată.   C onductorul  sem nalizează
         I  colectivizare.  După  ei,  bineînţeles,  că  şi  alţi  săteni  au  făcut  la  fel,  *                                 cu  toată  puterea  şi  reu şeşte  să   o-
         * era  doar  dreptul  lor.  Iar  aşa  num iţii  emigranţi  s-au  văzut  puşi  în  j   din  acestea  două  va  primi  pro­  Dacia  Brek   în  l'aţa  Spitalului   prească  bidiviul  european.  Era  â&mi-
         |  situaţia  de  a  lua  păm întul  mai  puţin  productiv,  sau  al  celor  de-  I   punerea  (care  negreşit  se  va  in-   Judeţean...  Era  ora  22  şi   omul   nieă.  O  dum inică  m ult  prea  noro­
         .  cedaţi.  Este  aceasta  oare  o  atitudine  cinstită  faţă  de  oamenii  care  *  iîmpla),  măgulindu-să  ambiţia  şi   mergea  la  serviciu  în  schimbul   coasă...
         I  de  peste  douăzeci  de  ani  locuiesc  şi  muncesc  pămîntul  alături  de  |  iubirea  lor  de  sine,  aiunce  să  sc   de ■ noapte.  în  numărul  următor
         '  băştinaşi ?                                            .  agiutc  cu  ci  pentru  a  o  desfiinţa   vom  reveni  cu  amănunte  .  Profesor  OLIVIU  SELEŞAN
                                                                      în  urmă  şi  din sa   ace  rămasă,
         |    In  legătură  cu  aşa-zişii  fruntaşi  ai  satului  :  Frenţ  Zain,  a  fost  |
                                                                      deschizînd  cu  ca  o  luptă  dc  a
         |  ales  mem bru  al  F.S.N.  în  primele  zile  după  revoluţie  în  cadrul  .  căriea  izbindă  nu  să  poate  îndoi
         |  unei  şedinţe  ce  a  avut  loc  în   satul   .Tosani,   unde   din  J   cineva  când  liosia  va  avea  in  a
         I  satul  N andru  a  participat  o  singură   persoană.   -\sta  a  fost  l
         '  ceea  ce  domnul  Eugen  Evu  numeşte  „om  ales  dc  toţi  sătenii".  A-  *   sa  stăpânire  tot  Orientul  şi   o
                                                                      mare  parte  a  Europei".
         |  bia  la  a  doua  şedinţă  el  a  fost  ales  de  majoritatea  sătenilor.  Dar  J   XIV.      Cronică  parlamentară
         >  apoi  aceştia  au  observat  că  adevărata  intenţie  a  susnumitului  era  I   „Dacă  amândouă  acele   curţi
         |  ca  Împreună  cu  d-na  Bălueşleanu  Gabriela,  secretară  a  Consiliului  »   vor  refuza  acea  propunere   a   (Urm are  din  pag.  1)  Există  indici  care  ar  implica
          ,  Popular,  su  preia  conducerea primăriei  din comună.  Demascat,  îşi  |  Roşiei,  care  nu  trebuie  să  ştie       direct  unele  grupări  politice,  dar
          |  dă  demisia  aruneînd  vina  pe  actuala conducere  a primăriei.   ,
                                                                      cum   să  împarte  între  ele  gîlce-                       se  fac  încă  multe  speculaţii,  in­
          ;   Referitor  la  al  doilea  fruntaş  al  satului  Stoica  Gheorghe.  Nu  |  virea  ,şi  a  le  face  să  se  slăbiască   Prima  ar  fi  :  ce  a  fost  de  fapt   clusiv  ideea ■ eă  întreaga  acţiune
          ( ştim  dacă  altul  din  satul  nostru  a  beneficiat  mai  mult  de  favoru-  ,   una  pe  alta,  când  apoi   Roşia   manifestaţia  din  Piaţa  Universi­  a  fost  un  scenariu  pus  la  punct
           rile  regimului  trecut.  Oricum  mai  toată  lumea  ştie  că  numitul  şf-a  I
                                                                                                    tăţii ?  Rezumind  diversitatea  pă­
                                                                                                                                   de  guvern  (sau  FSN ?)  pentru  un
          j  cum părat  ARO  244,  beneficiind  de  o  adeverinţă  falsă  elaborată  J   folosindu-să  de  un  prilej  hotără-   rerilor  în  două  idei  generice  vom   mobil  care  este  greu  de  precizat.
                                                                      toriu,  va  năvăli  asupra  Germa­
          I  de  conducerea  C.A.P.  din  anul  1980.  Şi  încă  un  am ănunt  —  prie-  j   nici  cu  ostile  sale  cele  pregătite,   spune  că  piaţa  Universităţii   a   Să  rămînem  deocamdată -  in
          '  ten- de  braconaj  cu  Frenţ  Zain.                                                    fost  conştiinţa  trează  care  veghea
                                                                      pornind  totodată   şi  două  flote                          expectativă  pentru  că  asupra  a-
          |   Cît  despre  actualul  prim ar  —  Neagu  Alexandru,  este  un  om  |   mari,  una  de  la  marea  Azof  şi   împotriva  comunismului  sau  fi­  cestui  aspect  extrem  de  impor­
          %  m ult  apreciat  de  majoritatea  locuitorilor  comunei  Peşliş.  Cu  toate  !   alta  de  la  portul  Arhanghel,  în­  tilul  aprins  la  capătul  căruia  se   tant  vom  reveni  cu  siguranţă  in­
          |  acestea  soţia  lui  a  fost  am eninţată  telefonic  in  repetate  rînduri.  |  cărcate  cu  cete  de  asiatici  şi  în­  afla  butoiul  cu  pulbere  numit   tr-o  altă  cronică.
                                                            mort".    soţite  spre  apărarea  lor  cu  flo­  instabilitate  politică.  Eu  însă  aş   In  sfîrşit,  ultima  întrebare  care
          i   lată  doar  o  parte  din  adevărata  realitate  asupra  căreia  dacă  i  tele  înarmate  de  la  marca  Nea­  spune  că  această  manifestaţie  n-a   mi  se  pare  foarte importantă  pen­
              va  mai  fi  nevoie  vom  reveni.
                                                                                                    avut  un  caracter  unitar,  deoarece
                                                                      gră,  şi  de  la  marea  Baltică,  care,
                                                                                                                                   tru  conjunctura  actuală  este  da­
          i                   Un  grup  de  „emigranţi"  ai  satului  Nandru   trccind  pc  la  marea  Mediterană   acolo  se  aflau  şi  oameni  de  bună   că  guvernul  a  procedat   corect
                                                                                                     credinţă  care  doreau  din  tot  su­
                                                                                                                                   apelînd  la  mineri  pentru  instau­
                                                                      şi  pe  la  Ocean,  vor  năpădi  pe  de
               Nota  Redacţiei.  Recomandînd
                                         celor  13  semnatari  să  publice  ■
           scrisoarea  în  gazeta  în  care  au  apărut  afirmaţiile  la  care  se  referă  I   o  parte  ele  in  Franţia ;  in  vreme   fletul  binele  ţării,  dar  şi  liche­  rarea  ordinii.  Asupra  acestei  în.
                                                                                                     lele,  profitorii,  lefegii  oportunis­
           —  aceştia  au  refuzat.  Ni  s-a  cerut  cu  tot  respectul  să  o  publicăm  î   când  pc  de  altă  parte  va  fi  Ger­  mului.  Această  adunare  piestriţă   trebări  —  ea  însăşi  genermd  alte-
           noi  sau  să  o  dăm  la  ziarul  „Cuvintul  liber".    |  mania  năpădită.  Aceste  două  ţări   nu  putea  fi  o  putere,  „patosul  ei   citeva  întrebări  —  să  spunem  că
               O  publicăm  eerînd  scuze  colegilor  de  la  Renaşterea  Hunedoa-  «-   biruindu-să,  ceialaltă  apoi  parte   revoluţionar"  fiind  întreţinut  ar­  în  condiţiile  date  cind  s-a  do­
           rei.  Este  vorba  doar  de  un  dialog  care  —  poate,  sub  auspiciile  I   a  Europei  va  trece  lesne  şi  fără   tificial  prin  mijloace  propagan­  vedit  eă  situaţia  nu  este  stăpi­
           celor  două  gazete,  să  reaşeze  liniştea  în  sufletele  ţăranilor  hune- ,   nici  o  împotrivire  sug  jugul  Ro­  distice  exterioare,  conţinutul  de   ni lă  şi  pare  că  nici  nu  poate  fi
           doreni  —  fie  ei  „venetici"  sau  băştinaşi.  Acesta  trebuie  să  l'ie  ţolul  I   şiei.  .lşa  sa  poate  şi  aşa  trebui   idei  al  acestei  mişcări  fiind  pină   stăpinită  de  organele   în  drept
           nostru.                                                 *   subgiuga  Evropa.                                           s-o  facă,  această   intervenţie  a
          i                                                                      '  FETRU  INTÂ1U    la  urmă  extrem  de  sărac.  Şi  to­  fost  benefică.  Echipele  muncito­
                                                                                                     tuşi,  această  Piaţă  a  Universită­  reşti  (unde  au  fost  totuşi  mun­
                                                                                                    ţii  a  fost  sămînţa  tensiunilor  din   citorii  capitalei ?)   s-au  impus
          C ronica  om u lu i  la  s fîrş it  de  m ilen iu                                          ultimile  zece  săptămîni  şi  a  eve­  rapid,  punind  stăpînirc  pe  neli­
                                                                                                     nimentelor  din  13  iunie.
                                                                                                                                   niştita  capitală   în  citeva  ore.
                                                                                                      A  doua  întrebare  ar  fi  dacă   Trebuie  însă  să  spunem  că  nu
               Pietonul,  victim a  frecventă  a  străzii                                            guvernul  a  greşit  în  dimineaţa   este  normal  ca  forţele  de  ordine
                                                                                                                                   interioare  să  nu  opună  nici  o
                                                                                                     de  13  iunie  cind  a  trecut  ta  cu­
                                                                                                     răţenia  zonei.  Aici,  răspunsul  cred
           Omul  şi-a  căpătat  statut  de  pieton   de  portocale  că  este  m ai  „izolic"  şi   rosabilul  drum ului  doar  atunci  cînd   rezistenţă  atunci  cind  sînt  ata­
          în  clipa  cînd  a  apărut  pe  păm înt,  şi   are...  aşa,  un  parfum   !  M ulte  au  fost   traversează  şi  încă  pe  trecerile  m ar­  că  este  simplu  :  guvernul  a  pro­  cate  sediile  lor  centrale.  La  fel
          asta  in   urmă  cu  m ilioane  de  nni.  felurile  băuturilor,  m ulte  şi  sticlele.  Se   cate,  şi  sem nalizate   corespunzător.   cedat  corect  încercînd  să  rein-   puţin  normală  este  intrarea  In
           D e-a  lungul  tim pului  şi-a  consolidat   com anda  şi  se  repeta  com anda,  cam   A ceşti  năpăstuiţi  sint  rezultatul  igno­  staureze  ordinea  publică  în  te­
          această  calitate  de  pieton,  a  devenit   aşa  :   ,..,.Adă  o  sticlă  de  trei  sfer­  ranţei  celor  de  la  volan.  Ei,  şoferii,   dispozitiv  a  armatei  cu  citeva  ore
          suveran  al  drum urilor,  deşi  nu  prea   turi   Şi  se  m al  adu ce  o  sticlă.  se  cred  m ai  puternici.  meiul  reglementărilor  legale  pe   întirziere.  Cel  puţin  ciudat,  nu ?
          avea  cu  cine  să  intre  in  contradicţie.   La  acea  oră  târzie,  plini  de  băutură,   Un  astfel  de  incident,  cu  urmări   care  le  avem.  Legitimitatea  a-   Iată,   în  această  cronică  am
          Odată,  însă,  cu   apariţia   prim ului   EL,  în soţit  de  un  prieten  m ai  de  su ­  de-a  dreptul  tragice,  s-a  petrecut  la
          m ijloc  de   transport  —  c*lul  poate   flet.  au  pornit  spre  Orăştie,  dar  nu­  o  trecere  de  pietoni  de  pe  B -dul  D e-   costcia  nu  poate  fi  pusă  la  în  ţ   formulat  citeva  întrebări,   dar
          struţul  sau  cin e  m al  ştie  ce  anim al   m ai  la   vreo  200  m  s-au  despărţit.   ccbal  din  D eva.  De  această  dală  era   doială.  Dacă  dorim  un  stat  de   practic  nici  un  răspuns,  ci  doar
          dom esticit,  iar  mai  apoi  autoveh icu­  Prietenul  şi-a  continuat  drum ul,  iar   la  o  oră  *  dim ineţii,  cind  forfota   drept  cu  adevărat  democrat,  a-
          lul   cu  două  şi  patru  roţi  —  au  apă­  EL  s-a  răzgindit  şi...  înapoi  spre  crâş­  străzii  era  la  ca • acasă.  citeva  încercări  de  punere   în
          rut  şi  prim ele  conflicte.  mă.                            Şoferul  Ciuro*  T ovie  ..patrula”  bu­  tunei  legile  ţării  trebuiesc  res­  temă   Răspunsurile  le  vom  da
           In  general   există  o   preocupare   In  starea  de  euforic  în  care  se  afla,   levardul  cu  un   autorem oreher   al   pectate  cu  sfinţenie  şi  aplicate   în  cronicile  viitoare,   odată  cu
          pentru  respectarea  norm elor  de  cir­  drum ul  i  se  părea  doar  o  potecuţă   l.J.P .l.P .S,  31-HD-5374,   Parcase  peste   fără  şovăire  sau  compromisuri.  punerea  în  lumină  a  multor  un­
          culaţie  şi  de  com portam ent  civilizat   şi  aşa  il  şi  folosea.  D intr-o  m argine   noapte  în  alt  loc  decît  sediul  coloanei,   ghere  întunecate.
          dar,  aşa  cum   putem   vedea  zilnic  pe   in  alta.       adică  m ai   aproape  de  casă  şi  la   O  a  treia  întrebare  este,  ce  a
          drum urile  publice,  m ai  există  şi  d es­  T raiectoria  sa  a  fost  intersectată  la   acea  oră  se  îndrepta  spre  garaj  pen­  generat  şi  întreţinut  acţiunea  din   In  încheiere,   o  interpretare,
          tui  dintre  acei  care,  ignorând  inten­  un  m om ent  dat  de  un  autoturism    tru  a  ridica  foaia  de  parcurs.  Puţin
          sa  circulaţie,  se  m ai   cred  stăpini   aflat  în  plină  viteză.  Şi,  aşa,  chefliul   întârziat,  era  m ai  grăbit  ea  dc  obicei,   după  amiaza  zilei  de  13  iunie ?   dacă  vreţi  personală  a  situaţiei
          absoluţi  ai  căilor  rutiere.  a  ajuns  intr-un  pat  de  spital,  stabi-   şi  astfel,  nu  a  lăsat  să  treacă  o  bătri-   Aici  ar  fi  foarte  multe  lucruri   generale  politico-sociale.   Toate
                                        lin d u -i-se  prim ul  diagnostic  „COMA   nică  de  09  ani,  care  se  angajase  re­
           D in  rîndul  acestor  im prudenţi  se   ALCOOLICA”  şi  ceva  fracturi.                  de  spus,  de  investigat  şi  analizat.   aceste  acţiuni   de  destabilizare
          recrutează  zilnic  pacienţi  pentru  sp i­  D in  fericire,  de   această  dală  a   gulam entar  în   traversare.   Şoferul   Reacţia  a  vut  un  caracter   (a-   au  ca  scop  acreditarea  ideii  că
                                                                       m astodontului  era  stăpânit  de  un  fals
          tale,  aglom erând  m esele  de  operaţii   scăpat  cu  viaţă.  curaj,  poate  creat  de  înălţim ea  la  ca­  parent ?)  spontan  şi  cred  că,  o
          şi,  de  m ulte  ori,  iau  drum ul  ^locu­  —  Nu  la  fel  s-a  Sntimplat  cu  Ră-                                     Frontul  nu  este  capabil  să  con­
          rilor  de  v eci”,   indurerind  pe   cei   ccan  Petru  din  D eva.  Era  la  cum pă­  re  se  afla  în  cabină,  sau  m ai  plau­  mare  parte  a  avut  la  origine  o   ducă  şi  în  acest  fel  opoziţia  să
                                                                       zibil,  *  fost  îm pins  In  nesăbuinţă  de
          dragi,  pe  cei  apropiaţi.   na  dintre   azi  şi  m iine.  îl  prinsese   alcoolul  ce  persista  încă  in  organism .   înţelegere  greşită  a  noţiunilor  dc   cîştige  un  important  capital  po­
           D intre  cele  m ai  recente  accidente   m iezul  nop ţii  vizionând  un  m eci,  du­  B ăuse   seara  una  m ică,  sau   poate   litic.  Dar  împiedicarea  sistem ati­
          rutiere  ale  căror  victim e  au  fost  im ­  pă  term inarea  şutului.  A poi  n  por­  două,  astfel  că  la  ora   accidentului   democraţie  Şi  libertate  care   în
          prudenţii  pietoni,  vu  vom   prezenta   nit  spre  casă  pe  trotuarul  care  m ăr­  avea  în  sîn ge  o  îm bibaţio  alcoolică   accepţiunea  unora  înseamnă  li­  că  a  guvernului  şi  parlamentului
          două  :                       gineşte  drum ul  de  centură  din  m u­  de  0,34  gram e  la  m ic.  bertatea  dc  a  face  orice  şi,   de   să  se  ocupe  de  treburile  reale
           —  Inir-una  din   nopţile  trecute,   nicipiul  D eva.  Se   presupune  că   a   A şa  se  face  că  în  acel  loc,  unde   aici,  ideea  ca  poliţia   a  acţionat   ale  societăţii  româneşti  (restruc­
          m ult  după  m iezul  nopţii,  a  io st  ac­  vrut  să  ocolească  o  băltoacă  de  pc   civilizatul  pieton  ar  fi  trebuit  să  fie
          cidentat  grav  Girjob  Ioan  din  Orăş-   trotuar  şl  a  coborît  pe   carosabilul   in    siguranţă,  a  fo st  lovit  şi  şl-a   ilegal,  abuziv  arestînd  grupurile   turarea   economică  şi  socială)
          tie.  E venim entul  s-n  produs  p e  dru­  drum ului.   A ceastă  pătrundere   in   pierdut  viaţa.  Un  dram  de  grabă  şi  un   de  manifestanţi.  Desfăşurarea  c-   poate  duce  ţara  in  r-o  criză  eco­
          m ul  naţional,  nu  departe  de  halta   drum ,  fără  să  se  asigure,  deşi  era   im ens  regret  din  partea  şoferului,  şl   nomică  gravă,  în  haos  şi  beznă
          A urel  V laicu.  N esăbu itul  p ieton   îşi   o  oră  tirzie  şi  traficul  slăb ise  mult   totodată  o  irecuperabilă  pierdere,  o   vcnimentelor  a  arătat  însă   un   cu  consecinţe  tragice  pentru  şi
          petrecuse  toată   după-am iaza   prizi   în  intensitate,  i-a  fo st  fatală.  A   fost   viaţă  curm ată  a  unei  persoane  fără   aspect  mai  larg  de  „nuanţe"  ale
          restaurantele  din   Orăştie,  G eoagiu-   izbit  violent  d e  autoturism ul  4-HD-   vină.  problemei  semănînd  mai  degrabă   aşa  greu  încercatul  popor  român.
          Băi  şi  în  fin al  la   Popasul  Izvorul   2359,  condu se  de  V enter  O lim piu,  ca­  Aşadar,  stim ate   pieton,  pc  drum   Atenţie  domnilor,  jocul  pe  care
          Rece,  chefuind   pină  la  ora  2,00  din   re  nu  l-a  p rei   observat  ia  tim p   te  p în deşte  pericolul  accidentării  I  Fii   cu  o  rebeliune  intreţinută  de  un   il  faceţi  este  prea  periculos  şi  s®
          noapte.  îm preună  cu  prietenii   de   pentru  a-1  putea  feri,   accidentîndu-1   prudent,  fii  cu  ochii  in  patru,  cum
          pahar  bău se  bere  şi  vin,  vodcă  şi...   m ortal.       se  spune  din  bătrâni.      grup  care  dorea  să  preia  puterea   poate  întoarce  chiar  împotriva
          iar  vodcă,  iar  ca  să  se  m ai   Îndul­  Sînt  din  păcate  victime  ale  străzii      prin  forţă.                   domniilor  voastre.
          cească  a  trecut-o  p e  lichior.  Lichior  şi  pietonii  corecţi,  care  folosesc  ca­  TRAIAN  B.
   1   2   3   4