Page 4 - Calauza_1990_20
P. 4
CĂLĂUZA NR. 20 • 1990
„Călăuza” alături de cititorii ei Întîmplări de la casa cu dame
(urm are din pag. 1) nu se mările cu un altul mai ti-
Scrisori despre sentimente formidabile larg dreptunghiular, între cinci năr... A divorţat imediat că era
uşi cu furnir sau doar ca m u m em bră de partid şi nu sc că
1 Domnule redactor, salon" n-am fost si, totuşi, ea la C.S. Hunedoara, are doi copii taţie. Doamna Aura deschide dea să nu divorţeze dc unul care
venea la mine, se interesa de — un băiat de 3—4 ani şi o fe prima uşă din şirul celor trei fugise la capitalişti. Şi-a refăcut
Sună ziua ! tiţă de trei luni — locuieşte îm aflate pe partea dreaptă. Mă viaţa cu un individ, un scriitor,
C-ă numesc Bursan Gabi, am sănătatea mea, îmi dădea sfaturi marc beţiv. Mi sc pare că a scris
22 c . ani şi locuiesc împreună în privinţa copiilor. Şi uite, aşa, preună cu părinţii ei într-o casă lasă să intru, după care se stre cîteva volum e de versuri după
coară aproape pe nesimţite
în
pe una clin străzile
din spatele
cu soţul meu — Zoltan — în O- am petrecut 7 zile împreună ca urma mea... O fală înaltă, blondă, care n-a mai tipărit nimic sau
raştie, str. Pricazului, bl. 33. sc. două vechi şi bune prietene. spitalului. „Lîngă pădure", spu cu chip copilăros, părul tăiat â a tipărit num ai poezii dc-alea, la
nea ea.
Am promis că ne vom lăsa a-
A, ap. 5. lă Mirclle Mathicu, şade intr-un comandă... Bea şi o trata cu dis
Am o mare rugăminte la dvs. şi dresele, dar emoţiile despărţirii Tatăl ci a lucrat în cadrul ar preţ pe cea care mi-a fost mamă.
nu ştiu în ce măsură mă veţi putea ne-au subjugat şi pur şi simplu matei. Este unguroaică iar soţul fotoliu şi fumează. Un pachet de Ii zicea „baba Mar.v“. Pe mine
Kcnt, o ceaşcă de cafea şi o bri
ajuta. am uitat. neamţ. Cam alît. Oare este su chetă, sînt lucrurile care se odih nu m-a băgat în scamă în pri
Sînt conştientă că ziarul „Că Mi-ar părea rău ca o prietenie ficient ? m ul an. Am terminat liecid şt
lăuza nu este săptămînalul poli atît de frumoasă începută să se încă o dată vă rog să mă aju nesc alături de braţul ci lung, n-am avut noroc la comerţ e.i-
dezgolit de mîneca scurtă a blu
ţiei şi nici al detectivilor par sfîrşească brusc. Ştiu că distanţa taţi să-mi găsesc prietena. terior. Cred că "in picat si pe
ticulari, dar mi-am zis „Hai, să dintre Orăştie şi Hunedoara este Chiar de veţi reuşi chiar dacă zei kaki, bine slrînsc pe corpul chestia cu tata... După anunţa
tăiat ireproşabil dc mama natură
încerc marea cu degetul". de ordinul cîtorva zeci de kilo nu veţi reuşi eu vă mulţumesc rea rezultatelor am fost plecată
metri, dar credeţi-mă că mi-e anticipat. sau dc Dumnezeu...
Iată problema : imposibil să vin împreună eu Nota Redacţiei : Scrisoarea Dvs. Doamna Aura îmi spune că la o mătuşă la Curtea dc Argeş.
în dua de 12 februarie din cau fetiţa mea de numai 3 luni să nc-a emoţionat. Ca şi întîmplarea ca e Mirela şi că c dispusă să Mi-am revenit greu clin iovul
za unor complicaţii — sarcină caut prin Hunedoara. Iar s-o las in sine. Publicăm epistola în sc confeseze cuiva in această d ir neizbindci. După i lună m-um
aşezată pelvian — am fost trans acasă cu cineva, n-am cu cine, speranţa că d-na Tais Gizi va mineaţă... Nu înţeleg ce înseamnă întors în Bucureşti. Mai bine n o
portată la spitalul municipal Hu căci sînt singură, ambii părinţi citi ziarul şi ne va telefona că a se confesa pentru eleganta lată făceam. A m încercai sc i livrez
nedoara unde la 17,25 cu nr. 32 fiind în Fălticeni. a recepţionat mesajul. Oricum, o din faţa mea, dar mă întorc că ca desenatoare tehnică dar n-am
s-a născut primul meu copil Şi încă un inconvenient : cele va căuta un redactor al nostru tre doamna Aura şi mă înclin ca găsit de lucru decit pentru doua
Beatricc-Alcxandra. mai proaste legături C.F.R. sînt care va încerca să reînnoade fi şi cum i-aş fi mulţumit pentru săptămini... Apoi s-a petrec ut n -
Nefiind luinedoreană, nu a- între aceste două oraşe. îm i aduc rele unei prietenii dintre dvs. prezentare... lîmplarea care m-a dus în pra
veam pe nimeni lîngă mine în aminte că soţul meu trebuia să Cînd vă veţi reîntîlni — vă ru Reuniri doar eu Mirela. h m gul sinuciderii... Mama a piei cit
acele momente. lipsească zile întregi de la fa găm să no anunţaţi. Vrem să face un semn eă pot să şed pe într-o duminică scara intr-un o-
raş dm nordul ţării. Era vorba
Şi totuşi, dintre toate mamele brică ca să.poată veni la mine facem o fotografie celor două fotoliul aflat dc partea ceata tâ de nu ştiu ce schimb de expe
din maternitate o anume Gizi s-a la maternitate. mame şi celor două fetiţe năs ci măsuţei. Au zic nimic. /<iu lor rienţă. Ne-a lăsat inîneare pen
desprins din acel tot şi a venit Ce vă pot spune despre ea ? cute în februarie, ca şi ziarul şi îmi roiesc privirea prin ca tru trei zile. Bărbatul el şedea
la mine. Nici măcar „vecine de Se numeşte Tais Gizi, lucrează nostru... mera mobilată modest. O cana noaptea pinii tirziu şi mâzgălea
pea Jăcută mai m ult pentru o
persoană decit pentru doui un hirtii pe care mai apoi le rupea...
N-aveam treaba lui, n-avea trea
A t i t u d i n i - r e a c ţ ii dulci n ei lic inc eu un sin tu. c - ba mea... Parcă nici nu mă ve
nil. o w a care probabil .ia la
bai. vai. poate corespunde ui! , i'’U dea... După plecarea mamei, la
i r ' ’
ASTAZI DESPi* O în camera de alături... gară cu taxiul, el a scos o sticlă
de coniac pc care a hăuto în în
Mirela îşi stinge ţigara fumată
v
„Dacă in preocupările sale spi adevărat artişli. Nu li se poale (luiiu Haţegan) pa jumătate în scrumieră şi se tregime. Pe la orele 12 a venit
in camera mea să beau ultima
rituale, om enirea ar consacra contesta accaslă apreciere unora — „Tăria de caracter — sin ridică. E chiar mai înaltă decit picătură din sticla era bleste
p en tru lectură, m editaţie, spec ca : Iiie Năstasc, Gică lingi, Da gura nobleţe adevărată în lum ea am crezut, elegantă, blugii îi mată. l.-am refuzat. Inii era
tacole, concerte şi muzee, timpul niela Silivaş, M aradona, Fr. Vaş- muri lorilor — o o floare rară. stau bine strînşi pe şolduri, par.- scîrhă de el cînd il vedeam lot
p ierdu t cu com petiţiile sportivi', tad, C alistrat t'ulov, Nadia C'o- Dar fără ea toată învăţătura de a fi ruptă din filmele in ca: e le- cu bătură in nas. Probabil că
atunci ea ar înainta cu certitu m ăneci (Alina Kemenes, cum şi-o pe lume, (ol (alonlul creator, e meile călăresc ni ni bine ii nu mă suferea chiar din pricina
dine spre îm plinirea m ultora din revendică u rii prin California!!!). un sim plu am uzam ent egoist. bărbaţii.-Mă ridic şi eu, rtingaci, scârbei pc care o afişam şi chiar
uşor penibil, îmi spun numele şi
idealurile sale de viaţă. Indiferent că este vorba dc a r (Vasilc Pârvan) o aveam faţă de el. Se îmbătase
C lasificarea oam enilor nu mai tist, ori dc sportiv, pe lîngă ta Şi cit de bine, LECŢII de a- Mirela îmi întinde mina ci de bine de tot. S-a înfuriat s/ a în
trebuie făcută biologic, după lentul indispensabil, care csle o eest fel pol fi „audiate" pe sta marmoră prin care' nu văd nici ceput să rî.lă ca un bezmetic.
v îrsta de ani trăită, ci axiologic, condiţie necesară dar nu şi su dioane, fără a ne pierde tim pul o vinişoară de sînge. ii sărut Mi-a aruncat coniacul in păr şi
mina şi ea mă întreabă
dacă
după bogăţia de valori însuşite ficientă a afirm ării, fără m uncă de pomană. m-a prins de bluză. Avea o mina
în conduită". nu sc pot obţine nici un fel de P.S. Oare tim pul risipit de că chiar am i:enit să-i iau un inter marc şi păroasă ca maimuţele.
T extul inserat mai sus a fost roade. tre italieni pe cele fi tem ple ale viu sau mi-a fast ruşine să-i măr M-am zbătut dar degeaba. L-am
publicat recent sub sem nătura Aşa că, trebuie să ne „scoatem fotbalului şi dc către întreaga turisesc Aurei că vreau o femeie... zgirîiat dar piuă la urmă m-a
Nu mă grăbesc să-i răspund, o
d-lui Victor Isac — cunoscut om pălăria" cu aceeaşi deferentă, a- lume în faţa m icilor ecrane, este învins. A m plîns. i-ani spus că a
de spirit huncdorcan. tit în faţa unora, cit şi a celor realm ente (num ai) un tim p „pier privesc, e chiar frumoasă, pare voi zice mamei dar mi-a rîs in
anume născută pentru a-i face
Fragm entul subliniat m i-a stîr- lalţi. dut" ? DORI! ÎÎOCANICI fericiţi pe bărbaţi. îi observ şi nas: „Baba Marx va aprecia
n it o reacţie de nedum erire, su r Sportul înseam nă, în prim ul sociolog degetul arătător aiirnat neglijent faptul că îţi fac un copil.. Pa nu
prindere, căci a considera că toţi rind ordine, disciplină, voinţă, de primul nasture dc sus al des mai poate face şi voi două femei
cei care asistă la com petiţii spor caracter puternic, curaj, tenaci întreţinerea chizăturii bluzei... trebuie să-i daţi obolul '(■-> copii
tive, n a fac altceva decit să taie tate, altruism , decizie, luciditate, lui Ccauşescu..."
fru nză la cîini, m i se pare o ne stăpînire de sine. Toate cele de vestimentaţiei O prind dc mî'tni şi fără nici M-a avut aproape toată noap
mai sus, cred că nu im pietează un efort o aşez în fotoliu de
cuviinţă, o totală ignoranţă in unde abia sc ridicase. Trec în tea. Mă lăsa cîtrra minute şi
ceea ce priveşte rolul sportului cu nim ic în „îm plinirea m ultora ■ Un pulover vechi, de culoa iar sc repezea ca un vu'.tm asu
re neagră, îşi reîm prospătează cu
în so cietate! din idealurile ...de viaţă". loarea, dacă se spală cu apa în fotoliul meu şi îi pun prima în pra mea. N-am mai pomenii aşa
trebare :
Că lucrurile stau altfel dc cum
Cei care ne ducem , mii, zeci dc le vede d-1 Isac o atestă şi re care s-a fiert spanacul. — Cum ai ajuns aici ? Pari o foame, de femeie ca la insul a-
■
Daca avem o
haină scăm o-
m ii, pe stadioane (au făcut-o şi flecţiile de m ai jos, reflecţii ce şată se poate ca ea să-şi revină. fem eie după caic col puţin zece cela al mamei. Mi se părea ciu
an ticii — O lim piadele de azi ap arţin unor num e cu rezonanţă Sc trece p este suprafaţa stofei cu bărbaţi dintr-un grup de zece ar dat pentru că atunci cînd dor
sîn t o continuare a celor de ieri), în istoria culturii şi a ştiinţei u- o lam ă de ras sau cu o m aşină întoarce privirile spre tine, pe mea cu m ama în cealaltă cameră
de ras electrică şi astfel l se
n u sîntem prin aceasta m ai pu niversale. va conferi un aspect nou. stradă ? iiu-l auzeam să facă dragoste.
ţin culţi, iar din punct de vedere — „Sportul ne învaţă să cîşli- ■ Scam ele de pe haine se în lă Nu-m i răspunde imediat. Scoate Probabil făceau cînd lipseam cu
axiologic sîntem , m ulţi dintre găm cinstit şi să pierdem în mod tură prin perierea cu un ciorap o ţigară din pachet şi o duce la dc acasă.„
uzat de nailon. A cesta se înm oaie
noi, m ai cîştigaţi dccît sem enii demn". (Ilem ingway) in apă, se stoarce şi apoi se şter buze. Parc nervoasă. Aprind bri — Iartă-mă Mirela, dar aş vrea
noştri ce n-o fac. — „Tot ce ştiu despre m orală ge cu el obiectul respectiv. A st cheta şi parcă sc mai linişteşte să te mai întreb şi eu ceva... De
A ceasta, deoarece nici cci pen şi despre îndatoririle om ului da- fel dispar com plet scam ele dar după ce trage primul fum pină pildă, ai putea să-mi spui cum
se realizează şi o curăţire perfec
tru care m ergem şi în arene, nu torcsc fotbalului). tă a hainei de im purităţi. în plămîni... Răspunde cu glas a fost posibil cad e la acest gest
sîn t m ai prejos decit m arii crea (A lbcrt Camus) ■ Lina folosită la tricotat nu se uşor lunecat... al unui bărbat care to-a scîrbit
to ri de valori spirituale (scrii — „Izvorul nesecat al frum u decolorează dacă în apa cu care —■ Sint bucurcştcancă şi aici atît dc mult. să ajungi să faci
se spală se adaugă puţină sare
tori, filozofi, muzicieni, pictori), seţii este sănătatea, iar sănăta şi o lingură de oţet. am ajuns pentru că aşa am vrut. o meserie din sexul tău ?
căci şi dintre ei m ulţi sînt cu tea se conservă prin mişcare". ■ Cînd sc tricotează un pulovei E o istorie întreagă. Fiecare om — Vorbesc mult in această di
cu m ai m ulte culori, pentru a nu are istoria lui. Nu ştiu dară se mineaţă poate şi pentru faptul
încurca firele sc ia o pungă de că, în sfîrşit, găsesc, mă caută un
plastic şi se fac în ea atilea găuri găseşte cineva să asculte o des bărbat care nu sc repede încă dc
Qhicitul în, cafea (XHJ \ cile culori sint. Se pun ghem ele tul de neinteresantă poveste a- la uşă să mă triniească oe afuri
în pungă şi se scoate fiecare fir
dc vă rată despre o fală a cărui
printr-un orificiu. sita asta de canapea...
tată a plecat în America, iar pe
ANA VALKRIA
Stoluri de pasări, roiuri dc albine, — înseamnă bogăţie. } mama ei n-a răbdai-o sufletul să (va urma)
Inel mai m ic — inscamnă logodnă şi împăcare atunci ci ml e i
la fundul ceştii. Cînd în ceaşcă se vede silueta unei persoane în l
robă — atunci e vorba dc judecată. i
Dacă c şi un m ic inel, sau untd ceva mai măricel, alunei c ' Curiozităţi, tărimuri neexplorate Pestem HUfla COCOSUllli
sem n că judecata se va încheia cu o tranzacţie. Mai mică, dacă \ s
inelul e mai m ic ; mai mare, dacă inelul e ceva mai mare. I R edăm o relatare despre o peşteră a- Bulzeştii de Sus. însă de la etajul coperit un mineral numit Dolith. cu
O persoană cu un inel in mină şi care-l întinde ca şi cînd ar flată in Munţii Metaliferi, mai precis şase începe o adevărată enigmă a a- re de fapt este o fosfrită rezultată
vrea să-l ofere, înseamnă dragostea din partea acelei persoane. ) in partea de nord a com unei Bul-eş- cestei peşteri. P rvi etajul trei sc intră din descom punerea scheletelor. în
lii de Sus, la 28 k m dc oraşul Brad.
in peşteră şi de aici se ajunge direct
nivelul opt există două hornuri, fie
Inel rupt în două înseamnă despărţire; poate fi şi divorţ. In i Pină în prezent sc ştie că arc 260 în etajul şase. Aici au fost descope care, cu un diam etru de 5 m cu
orice caz, o despărţire dureroasă. ' , de m. însă $e bănuia a fi m ult mai rite culcuşuri de urşi şi anum e de o înălţimea de 20 m . Printr-unul din
Formarea unei peşteri în ceaşcă înseamnă ceasuri de teamă. t mare. Peştera are zece nivele şi ca specie numită Ursul Peşterilor. Dc a- cele două hornuri plouă, probabil
m ărim e este situată pc locul intii in
este vorba d e un piriiaş care cade în
sem cnca, au fost descoperite şi zgî-
Stafii de se vor ivi, — vise neplăcute ai. ^ aceşti munţi. A proape toate tiivelele rieturi dc-ald lor pe pereţi. Cel mai gol.
O persoană care aplaudă — înseamnă imputări nedreptăţite, l duc de afară spre interior, exceptîn d nl- bine însă a fost conservat un scîiefet în continuare, această peşteră îşi
velele 7 şi 9. Pină la etajul opt ea
Păianjenul, e sem n de trădare şi proces. > este fosilă, iar de aici încolo începe c7e urs. în sala a treia a acestui nivel păstrează cu incăpăţinarc enigmele.
a fost descoperit un alt schelet p re
Păianjenul tăiat în două, sau chiar fără picioare, ori uneori i activul. Un piriiaş, ce vine dinspre cum şi alte fragm ente de schelete bi Poate, cititorul mai tîtiăr va dori d e z
acestora după cum afirmă
legarea
prins înlr-o plasă, înseamnă picirca necazurilor; slăbirea acestoi i muntele Găina„ îşi poartă apele prin ne conservate. Sc bănuie că odată, speologul francez N obert Casierei :
necazuri sau nimicirea lor. , nivelele opt şi zece Etajul nouă fiind cînd va, nivelul şase comunica cu e x ,.P e căi inguslc. la fapte m a ri44. Dar,
mai in slînga nu este atins de pirita-
peştera
era
locuită
teriorul,
dar
adăugăm noi,
Copac doborît înseamnă pim lerea unei fiinţe dragi. 1 şui acesta. Prin nivelul zccc apa lui numai de urşi. Poate cinci va. un te m e .viaţa. fără să vă periclitaţi
iese la lumina zilei. Cum aceasta este
M U S T IT Ă C A N T ACU ZI NO. \ descrierea în mare a peşterii Iluda rar, va elucida enigm ele din Huda GRUEŢ CONSTANTIN
Cocoşului cum îi spun localnicii de la Cocoşului. în etajul nouă a fost des Brad
• C Ă L Ă U Z Ă • Colaboratori externi ai „Călăuzei" : Petru Jurj
Gazetă independentă de opinie şi informare. (Detroit, S U.A.), Emilia Gurschi (Ghişinău), Nicolas Semnatarii materialelor publicate în pagi
Redacţia şi administraţia i 2700 Deva, str l’ăndaru (Paris, Franţa). nile jurnalului nostru poartă întreaga răs
Avram lan<?u, bloa H-l, etajul I, telefon de Acest număr a fost tipărit de prietenii noştri tipo pundere pentru conţinutul acestora.
noapte şi de zi 1 55 45. grafi i Pena Nicolae, Otvos Ioan, linotipişti. Doina 3 Aşteptăm cu încredere scrisorile cititorilor.
Roşu, Borza Adalbert. paginatori. Iepure Dorin, zinco
Tiparul i Tipografia Deva, str. 23 August graf. Mihăicş Nicolae sterolipar. Biro Emcrik şl Oni- Luăm în considerare şi anonimele, cu con
nr 25 7 ga Cristian, rotativă şi maistrul Popa Ionel. diţia să reflecte adevărul.
