Page 1 - Calauza_1990_31

Gazetă independentă de opinie şi informare 8_____# Apare sâptatnînal | ANUL I • NR. 3 î • 1990 | 4 pagir i 2 lei

c a z u r i g r a v e y n senator" Andreşoiu „trimis" să

cerceteze cazul relatat de poştaşul Gane Leghin...

Colectivul de factori poştali de trucîţ ori de eîte ori intră şeful de unde este localnic, nu înainte
la Oficiul P.T.T.R, Orăştic se in bucluc, dinsa iese în linia în- de a da un telefon în faţa noas­
adresează ziarului „Călăuza" cu tti înarm ată să-I apere, să-l scoa­ tră la „Senat" pentru a informa
rugămintea expresă să daţi pu ­ tă nevinovat. stadiul rezolvării situaţiei la ora
blicităţii chiar în primul număr Văzând toate acestea, derutaţi 20.
de joi, modul josnic la care au de faptul că d-nul „senator" a ve­ Marc ne-a fost mirarea eînd
apelai Săbău Cornel, şeful oficiu­ nit tocmai din partea d-nului Ion in dimineaţa zilei de 24 august
lui P.T.T.R. Orăştic şi Opriţa.Ana, Iliescu, vădită fiind intenţia a- 1990 ne-am trezit din nou cu
lidera sindicatului pe unitate eestuia de a cunoaşte numai pă­ d-nul „senator" in oficiu, pentru
pentru a scăpa de acuzaţiile ce rerea celor mai sus menţionaţi, a-şi continua şi finaliza lucrări­
nu fost aduse şefului in artico­ a intervenit lidera sindicatului le do data aceasta îm preună cu
lul publicat de „Călăuza”, nr. 29, de la factorii poştali Siniina Sa- Săbău c:„ care în ziua preceden­
intitulat „lîătăuşul de la Orăş- tă a fost de negăsit sau inten­
fie" şi cei doi au recurs la un ţionat pitit. îm preună cu acesta
mijloc Pc cit de josnic pe atit l-au chemat pe factorul poştal
de grav. Percheziţie fără mandal Cane Loghin şi l-au supus unor
Astfel în seara zilei de 23 au ­ făcută în numele presiuni pentru a se împăca cu
gust 1990 ne-am trezit că a ve­ Săbău C'„ pe carc-1 acţionase în
nit la oficiul nostru un „senator" preşedintelui României judecată, pentru agresiune şi lo­
din Bucureşti pe nume A ndre­ vire, pe urm a au ajuns la con­
şoiu în urm a unei telegrame pri­ venţia de a-i face factorului G a­
mite personal din partea d-lui bina, care din dorinţa de a ex­ ne I,. percheziţie la domiciliu,
Ion Uiescu, care chipurile l-a în­ prima părerea celor mulţi şi vechi doar-rloar, ii găscşle vreo trim i­
sărcinat să rezolve cazul descris în instituţie, l-a descris aşa cum tere poştală nedistribuită şi ast-
amănunţit in articol — deci în este şeful, cu toate defectele sale. b'l să-l intimideze pentru a re-
legătură cu „articolul" cum s-a
însă surprinzător, această descrie­ nunla la acţiunea penală înain­
exprimat (busul.
Noi am rămas stupefiaţi cum re reală se părea că nu îl satis­ tată.
în aşa scurt timp articolul facto­ face pe d-nul „senator" ba rhiar Nu putem înţelege cum pretin­
rului agresat, publicat la ziarul îi enervează. V notat totuşi în- sul „senator" s-a angajat la a-
nostru judeţean a avut ecou atit tr-un carneţel, cu promisiunea că ecastă percheziţie neavind auto­
de repede tocmai la Bucureşti, la va rezolva, nu ştim ce şi în ce rizaţia necesară şi chiar dacă a-
domnul preşedinte Ion Iliescu. mod. a spus că nu mai poate sta vea, nc întrebăm senatorii a'-l şi
Mai iutii, domnul „senator" şi pleacă la Orăştioara de Sus, (Continuare in pag. a 2-a)
le-a interpelat pe noile angajate
despre comportamentul şefului,
răspunsurile lor fiind ncconcln-
denle, neavind încă timpul ne­
cesar să-l cunoască. Apoi, d-nul C%a(tica $a%lamaita%ă
„senator" a dorit să cunoască pă­
Sesiunea de loanină a P arla­ tru şi este (Ic datoria presei în
rerea d-nei Opriţa Ana, care
Toam na trebuie să nc săsească întotdeauna bine bronzate. mentului României a debutai cu această etapă de a clarifica m ul­
Altfel pierdem din frumuseţe... Aşa-i ? deasemenea era cea mai indicată o şedinţă solemnă dedicată co­ tele evenimente ţinute sub tăcere
pentru a-1 descrie favorabil în- memorării a 50 de ani de la Dik- în anii dictaturii.
talul de la I iena. Cu acest pri­ —în acel funest an 1940 Româ­
lej s-a supus dezbaterii şi apro­ nia va pierde o parte din terito­
bării o Declaraţie comună a ce­ riile sale : Bucovina de Nord,
lor două cantore. Basarabia, Dobrogea de Sus şi
Stimaţi iubitori de pretutindeni ai „Călăuzei" i în această cronică nu ne pro­ nordul Ardealului.
% punem să vă prezentăm desfăşu­ Aşadar, sfîrşit de august. Ten-
' Vă anunţăm că piuă la data lucru tuturor lucrătorilor do la coşare. în cazurile eînd lucră- | rarea şedinţei propriuzise şi nici siunea internaţională era in con­
de 25 septembrie a.c. se con- oiiciile poştale. torii din poştă refuză con- » conţinutul Declaraţiei. Voiri în ­ tinuă creştere. Ungaria Ilortystă
) ^ tractează de către P.T.T.IÎ. a- Cunoaşterea exactă a numă­ tractaroa de abonamente — vă I cerca să aruncăm o privire asu­ făcea puternice presiuni pentru
bonamente la publicaţia noas­ rului de abonamente pentru ul­ rugăm să nc trimiteţi sesizări ' pra evenimentelor petrecute acum a lua în stăpînirc o parte din te­
( tră pentru trimestrul IV din timul trimestru este foarte ne­ scrise in baza cărora vom soli- | 30 de ani pentru a putea înţele­ ritoriul României. Starea con-
$ acest an. „CALAUZA" FIGU- ge mai bine sensul unor manifes­ Ilictuală româno-maghiară, gene­
{ r e a z A î n c a t a l o g u l p r e - cesară redacţiei — pentru a cita datina de Ia M.T.T.C. % tări din acesle zile. Trebuie să rată de pretenţiile statului m a­
» SEJ ROMÂNE LA POZIŢIA putea să-şi programeze cu exac­ Să sperăm că, totuşi, nu va | remarcăm la început că genera­ ghiar nu putea fi dezamorsată pc
ţ NR. 496. Puteţi preciza acest titate cantităţile de hîrtie nc- fi nevoie... • ţiile mai tinere au serioase „go­
• luri" în cunoştinţele lor despre DUMITRU ARMAŞESCU
n m r r mmmm t « ■ * r w w t « w V m mm t mmm w mmm r m mm 9 mmm t mmmm 9 mmm* f mmm f mmm m r # mmm f istoria adevărată a neamului nos- (continuare în pag. a 2-a)
A
Intimplări de la casa cu dame

„l)n palestinian din garda lui Arafat era scopit

13. — Despre celelalte fete de — Care acum s-a cam dus... omul era normal. Se plinsese unui
la casa de dame — ce părere ai ? — Ba. ţara lui c şi acum so­ amic de la barul „Inter" că nu-i
— Nu le mai zi dom’le fete. cialistă... rezistă nici o femeie şi din cauza
Niciuna dintre cele de aici nu — Crezi că madam Aura ar a- asta o să ajungă un labagiu no­
mai sîntem fete. Introduceţi şi vea relaţii la actualul guvern '! toriu... Şi ăla i-a dat adresa
voi în limbaj, cuvintele dame de — Nu. Asta nu cred. noastră... A, a fost de tot rîsul.
consumaţie... — E vreo diferenţă între felul Nimerise la Mirela şi prinţesa a
— Sînt urxte. cum iubeşte un român şi cum fugit din cameră eînd s-a dez­
— Dar adevărate. Reprezintă iubeşte un străin ? brăcat băiatu'....
exact ceea ce sintem. — N-am stat să observ asta. — După aia a venit la tine.
Consumul nostru nervos e des­ — Da. De unde ştii ? înseam ­
— Nu vă e team ă că într-o tul de mare... Aş putea spune că nă că ţi-au povestit ele înainte...
bună zi o să vă descopere un unii sînt n»ai rafinaţi, alţii mai — Ceva-ceva...
poliţist mai puţin dus la bise­ brutali ; unii ştiu ce c ăla lin — Nenorocitele. Mi-au promis
rică (sau la casa cu dame de „tot tacîmul sexual" iar alţii nu. că ăsta rămînc un secret pro­
consumaţie !) şi vă strică acest Italienii şi ungurii sînt cei mai fesional. Vor să mă compromi­
cuib al iubirii pe bani ?
iubăreţi. De-aia cred că şi Iac tă. Sigur, asta e. Dar pe mine
— Ba teamă ne e. Sînt şi poli­ ei mulţi copii.... mă doare-ii cot (le bîrfa lor.
ţiştii oameni. Plus faptul că — Cazuri mai deosebite, care Chestia o că tipul a fost imhlîn-
Aura are destule relaţii sus p u ­ se ţin minte... zit rapid. Mai mare a fost tea­
se. Destui străini vin pe aici. Nu — Ar fi chestia studentului ma...
ţi-a arătat Aura camera de Ia ăla de la veterinară, dar proba­ — Doar nu vrej să spui că ţi-a
capătul coridorului ? Acolo in­ bil că v-a povestit Aura... fost teamă ?
trăm numai cu străini de rang. — Nu. Nu mi-a povestit. — Un picuţ. Dar degeaba. Cor­
Un consilier de la o ambasadă, — A venit unul care-o avea pul nostru al femeilor are multe
mi-a vorbit cîteva ore despre lungă pin' Ia genunchi. Era foar­ taine pe care murim şi nu le
Ceauşescu. Ţara lui făcea parte te dotat de Dumnezeu. Sau poa­
din lagărul socialist... te că-; uitse măsura, în rest, (continuare în pag. a 2-a)