Page 2 - Calauza_1990_31
P. 2
Pag. 2
CALAUZA • Nr. 31 • 1990
V r e ţ i sâ e m i g r a ţ i î n S .U .A .?
Interviu cu g en eralu l Ion M l h a li Pacepa SA VEDEM CUM SE POATE
4. — N.R. : — Deci, credeţi nisterelor de externe, comerţu mai moral să furi de la duş 2. F iind familiari cu modul de m ânia sosiţi în Statele Unite, sau
că spionajul românesc continuă lui exterior, ale tuturor între manul de moarte al proletaria
analiză al D epartam entului de pentru persoane aflate încă îu
cu aceeaţi intensitate ca şi în prinderilor şi instituţiilor care tului, dar este şi mult mai ief Stat şi Serviciului de Imigrare, România care doresc să imigreze
trecut ? aveau cel mai mic contact cu tin decît să cumperi de la ca în mod onest considerăm că, luînd în Statele Unite, d ar iui au pă
I.M.P. : — Nu ştiu. Din recen străinătatea. Piuă şi personalul pitalişti, a dus ţara la ruină în considerare condiţiile actuale rinţi, copii, soţii sau soţi cetă
tul comunicat dat de domnul TAROM şi şoferii TIR-ului tre economică. Consider că ultimul din România, şansele de aprobare ţeni americani ?
general Stănculescu, am înţeles buiau să lucreze pentru DIE. lucru de care România are ne a unei cereri de azil politic pen Răspunsul este că probabil pro
că şeful serviciului de spionaj Care erau sarcinile DIE-ului, la voie acum este să continue dez tru un turist venit din România cedura cu cele mai mari şanse de
român, generalul Stamatoiu A- acea dată ? în mod succint, informarea străinătăţii, asasina sînt extrem de reduse. Din pă reuşită este labor ccrtification,
ristotel, a fost îndepărtat din simplistic, le-aş împărţi aşa : tele politice în Occident şi fur cate, mai sînt unii avocaţi sau certificarea prin Departamentul
funcţie. îm i exprim speranţa aproximativ 35 la sută din efec tul de tehnologie. Ţara are ne indivizi care se dau drept avo Muncii. Această procedură este
eă acesta este un prim pas că tivele DIE-ului au fost folosite voie astăzi de prieteni, nu de caţi sau specialişti în imigrare, folosită de marea majoritate a
tre restructurarea totală a ser spre a dezinforma străinătatea duşmani. După părerea mea, gata să garanteze succesul unor imigranţilor din America Lati
viciului pentru punerea funcţii asupra adevăratelor intenţii îndepărtarea cadrelor de con cereri de azil politic, contra unor nă, Asia, ca de exemplu coreeni,
lor sale in acord cu noua po politice ale lui Ccauşescu şi ducere ale lui Ccauşescu din sume considerabile, fiind ori filipinezi, indieni etc., Africa şi'
litică internaţională a Româ pentru a cultiva personalitatea serviciul de spionaj român şi ignoranţi, ori ştiind prea bine că Europa, care sosesc în Statele
niei. Am petrecut 24 de ani în sa in Occident ; 30 la sută pen reducerea substanţială a dim en aceste cereri au şanse minime, Unite fără a avea părinţi, copii,
serviciul acesta, numit atunci tru furtul de tehnologie vestică; siunilor sale şi informarea opi fiind ia fel ca o frecţie la un soţi sau soţii, nu sînt eligibili.
DEPARTAMENTUL DE INFOR 20 la sută pentru neutralizarea niei publice asupra noilor sale picior de lemn. pentru azil politic si care doresc
MAŢII externe. Şi i-am urcat emigraţiei române anticomu sarcini se va reflecta imediat Dată fiind conjunctura legală să obţină statut de rezident per
toate scările ierarhice. Şi con niste şi pentru lichidarea fizică într-o îm bunătăţire substanţială comentată mai sus, se pune în manent. (va urma)
sider că-i cunosc toate m ărun a criticilor lui Ccauşescu din a relaţiilor României cu Occi trebarea : Care este modalitatea PETRU BUZESCET,
taiele. Cînd am făcut ruptura Occident, şi 15 la sută pentru dentul, printr-un influx de ca legală de a obţine statut de . c- avocat
cu C'oauşescu, România avea un spionajul politic şi militar. Ştiu pital şi tehnologie modernă ca zident pentru turiştii din Ro mebru în baroul New York
din surse sigure că noul servi re va permite ţării să exporte
ofiţer de spionaj pentru fiecare
7 00(1 de cetăţeni. Era cea mai ciu de spionaj, care a fost creat produse tehnice în loc de ali
mare proporţie din lume. A- după ruptura mea cu Ceauşes- mente şi materii prime. Ştiu că
cu, — centrala de informaţii o astfel de transformare nece
proape dublă faţă de ceea a externe, aşa cum am aflat — a sită curaj, dar ştiu de aseme
Statelor Unite. Şi, în acelaşi păstrat aceleaşi direcţii cje ac nea că, cui ii este frică de apă,
timp, alocase un exorbitant bu tivitate. Ei bine, epoca lui nu mănîncă peşte, (va urma)
get in valută pentru spionaj. Ccauşescu a dovedit fără drept Interviu consemnat de
\ I.a vremea aceea, DIE-ul era de apel că o politică externă dl.NESTOR RATES în revista
MICRO-MAGAZIN
\ factotum in politica externă a bazată pe spionaj, dezinforma din New York. Preluat
la
României, după cum securitatea re şi asasinat politic duce
\ era factotum in viaţa ei inter izolare şi compromitere inter cu aprobarea doamnei
\ nă. C adrele şi agenţii DIE-ului naţională. Că principiul m ar directoare CĂTĂLINĂ 1
LUMINIŢA LIGI
impinziseră toate eşaloanele mi xist, potrivit căruia este nu nu
C A Z U R I G R A V E Un „ senator “ Ândreşoiu „ trimis “ să
cerceteze cazul relatat de poştaşul Gane Loghin...
(Urmare din pag. 1) pul intimidării atît a .«alarialilor nei Opriţa Ana care considerăm
• care doresc să fie înlăturat Să- că a avut un rol însemnat în a-
misiuni de percheziţie la domici bău C. şi Opriţa Ana, cît şi inti eeastă înscenare.
liu ? midarea factorului poştal Gonea Deasemenea, organele iu drept
Chiar dacă filmul s-a derulat L. ar trebui să legitimeze pe acest
normal, după părerea lor, noi Organele în drept ar trebui să pretins senator însărcinat de d-I
ne-am dat seama că totul a fost verifice dacă telegrama a fost cu Iliescu personal cu clarificarea
o înscenare bine regizată cu sco- adevărat sau a fost opera doam- cazului Săbău — Gane, chiar în
ziua apariţiei articolului in ziar
şi cu ce drept Se erijează acest
domn în acea postură de ,,sena
Intimplări de la casa cu dame tor", iar pentru înscenarea pusă
la cale de Săbău C. cu Opriţa Ana
(Urmare din pag. 1) ii plecase să se pupe cu stăpînul şi minciuna în faţa oamenilor
descoperim. Băiatul s-a făcut nostru şi el a intrat să dea un muncii avem încă un motiv în
mieluşel după primul act... ochi... plus de a insista asupra pedepsi
— Altceva, mai deosebit... — Cine il scopise ? rii acestora şi înlăturarea lor din
— Un palestinean din garda — Căzuse în mîinil,. unora din
lui Arafat... tabăra adversă şi ăia se distra colectivul în faţa căruia şi-au
— Ce-i cu ci ? seră pe seama lui. Il chinuiscră pătat cinstea şi omenia.
— Era scopit... pe ăsta şi îşi închipuiau că-1 Cu respect şi mulţumiri întreg
— Nu mai spune... Şi ce-a cău seopesc pe Arafat... colectivul de factori poştali de
tat la voi ? — Şi-a mai trăit ? la Oficiul P.T.T.R. Orăştie. Protestez împotriva mersului pe jos şi împotriva celor care
— Nu. că n-a fost aici. L-am — Sigur. E-o poveste întreagă. Semnează Simina Sabina susţin că nu-i bine să Un degetul în gură...
acostat in hol la ..Bucureşti'' pe Ţi-o spun dacă vrei... Foto : L. GAGYI
vremea lui Ccauşescu. Stăpînul (va urma) Orăştie 24.08.'90
Cxcmica Jlatlame^ta%ă membri ai grupului său parlam en
(urmare din pag. 1) tare (se parc Ia îndemnul unor
tar). După pauză, grupul maghiar
calea tratativelor şi se părea că
era inevitabilă confruntarea ar Axei î In cazul cînd va fi un zone autonome in centrul Româ conţinutul Declaraţiei a avut da a respins am endamentul Radu
Ceontea, dar a acceptat să- apro
mată. Dar un război intre Unga război cu ungurii, fiindcă noi am niei reunind cele trei judeţe cu rul să irite Pe dl. Domokos Gcza. be Declaraţia în ansam blul el.
ria şi România nu convenea Axei refuzat arbitrajul iar ungurii pondere maghiară : Covasna, H ar în cuvîntul său, liderul grupului
maghiar a introdus dc altfel şi
Berlin — Roma, deoarece Unga l-au acceptat, Germania şi Italia ghita, Mureş. De aici piuă la dez alte două inexactităţi. Astfel, Onoarea Parlam entului a fost sal
vată,
dar disputa dintre cele
ria era singurul aliat al Axei şi vor Ii dc partea ungurilor". m em brarea României nu mai două grupări a fost din nou a-
angajarea şi aşa slabei puteri a r Trebuie să ştim că în calculele este decît un pas. în aceste con domnia sa punea am putarea te mînată. Pînă cînd ?
mate a acesteia ar fi zădărnicit Germanici, intra chiar şi dez diţii, Parlam entul român era in ritoriului românesc numai pe sca In încheiere, permileţi-mi im
ma dorinţei de expansiune a Ger
planurile expansioniste ale G er m em brarea completă a statului vitat să adopte un document ca manici hitleriste, nereferindu-se
manici spre Estul Europei. Pe de român, deoarece se aprecia că şi re să denunţe marea nedreptate la contribuţia Ungariei la acest punct de vedere personal în a-
altă parte. România era princi aşa (ciuntit) teritoriul nostru este care s-a făcut României prin d ik odios act. De asemenea dl. Do ccastă problemă. Pornind de la
palul furnizor dc petrol al G er prea marc. In aceste condiţii era tatul de la Vienn şi să afirme cu mokos Geza se referea la sufe ideea că ura naşte ură, singura
manici, iar un război ar fi însem greu de evitat diktatul deşi Ro tărie că Transilvania a fost şi rinţele maghiarilor din Transil soluţie de convieţuire paşnică a
nat încetarea imediată a livrărilor mânia propunea un schimb de este pentru totdeauna un terito vania dc nord (? !) fără a se re tuturor cetăţenilor ce locuiesc în
de carburanţi atît dc necesari populaţie cu Ungaria, soluţie ne riu românesc. Se făcea apel Ia feri însă la suferinţele românilor interiorul graniţelor româneşti
maşinii de război hitleriste. In acceptată dc puterile Axei. Aces toleranţă cu ideea că obiectivul şi evreilor produse de diktatura este dezamorsarea tensiunilor pe
aceste condiţii, Berlinul a botă- tea au fost, foarte succint pre primordial este consensul naţio hortystă. calea dialogului. La baza acestui
rit sâ „arbitreze" conflictul. zentate condiţiile politice în caic nal. dialog trebuie sâ stea însă două
Am pus în ghilimele termenul România a fost nevoită să ac Declaraţia a fost salutată şi Aşadar, iritat de am endam en clemente : în primul rînd nepu-
arbitraj, deoarece nu a fost nici cepte diktatul pentru a-şi salva susţinută cu un umanism entu tul propus dl. Domokos Geza a ncrea în discuţie a actualelor gra
pe departe vorba dc un arbitraj fiinţa naţională. ziast de toate grupurile parla condiţionat aprobarea Declaraţiei niţe, iar apoi acceptarea ideii eă
ci s-n impus României cu forţa Dar să revenim în zilele noas mentare. Dar, (pentru că există de că(re grupul UDMR de ncac- drepturile cerute de m inorităţi
o hotărire dinainte luată de Ber tre pentru a vedea care sînt ac mereu cîte un dar) tensiunea c- ceptarea de către parlam ent a nu trebuie să fie privilegii, alt
lin. Neacceptarea acestei hotărîri tualele condiţii politice. Se ştie xistentă în Parlam ent a răbufnit şi amendamentului. Această preci fel unul din fundamentele demo
(numită de partea ungară arbi că in ultimii ani, Ungaria a c- de această dată. Despre ce este zare a produs bineînţeles rum oa craţiei înseamnă egalitate în
re şi nemulţum ire în aula P a r
traj iar de noi diktat) ar fi dus xercitat o presiune constantă a- vorba ? Aşa cum arătam intr-o drepturi a tuturor cetăţenilor, deci
la un inevitabil război cu Unga supra opiniei publice internaţio trecută cronică, între reprezentan lamentului. Liderul grupului m a şi a celor dc altă naţionalitate'
ghiar a dat şi dc această dată
ria şi cu puternicii ci aliaţi, Ger nale redoschizînd dosarul ce p ă ţii UDMR şi cei ai Vetrei Româ dovadă de inabilitatc şi rigiditate şi ca atare nicr nu ar fi necesar
mania şi Italia. rea definitiv închis odată cu neşti există o încordare genera în abordarea spinoasei probleme să se solicite drepturi speciale
Iată cum formula această am e semnarea Tratatului dc pace de toare de perpetue conflicte. îmi a minorităţilor. încercările d-lui pentru minorităţi;
ninţare ministrul de externe ita Ia Trianon prin care se stabileau exprimam cu acel prilej nem ul A lexandru Bîrlădcanu de a apla Credem că forţele democrate
lian Ciano la convorbirea purta graniţele Europei actuale. Cercuri ţumirea şi îngrijorarea că apla na conflictul nu au dat roade şi din România au puterea de a c-
tă in preziua diktatului de către revizioniste din interiorul şi din narea pe calea unui dialog larg se părea că intenţiile Parlam en limtna clementele de conflict r e a
ministrul român M. Manoilescu exteriorul ţării, încearcă să re a acestei stări se amînă, forţe le sau artificiale, (întreţinute db
cu omologii săi din Italia şi G er învie visul absurd al Unei U n latente acumulîndu-se continuu. tului de a avea un consens u n a forţe ostile) pentru a realiza d e
mania : „Această (inacceptare) garii Milenare, in cadrul unei Conflictul a fost generat de un nim în adoptarea acestui docu zideratul de bază al politicii n a
ar îndreptăţi puterile Axei că politici antistatale care dăunează am endam ent propus de dl. Radu m ent vor eşua. D ar în momentul
prm refuzul arbitrajului, România enorm tinărului stat democrat ro Ceontea, preşedintele Vetrei Ro repunerii la vot, dl. Domokos ţionale : integritatea statului
român.
a trecui de partea duşmanilor mân. Se acreditează ideea unei mâneşti, care deşi nu schimba Geza a cerut o pauză dc consul
