Page 3 - Calauza_1990_31
P. 3
CALÂUZA • Nr. 31 • 1990
Pag, 3
50 lei pentru... vila prezidenţială!
Muzeul de artă din Constanţa vizită sînt cam scumpe — cinci tă ţigănească" de Theodor Aman, La Ţebea, minerii fac treabă bună:
găzduieşte de eîtva timp expo zeci de lei unul, dar se găsesc „Flori" de Luchian, etc. Sînt
ziţia ,,Obiecte de artă găsite în destui dornici să cotrobăie prin atît de multe îneît aş obosi ci
vila Prezidenţială de la N cptun“'. culcuşul leului. Mie oricum ideea titorul enumerîndu-le pe toate. Scot mai mult cărbune, nu
Aşa că orice murilor de rînd are nu mi-a surîs. M-arn limitat doar In penultima sală, surpriză.
posibilitatea (in sfîrşit !) să va- la ceea ce mi-a oferit muzeul O colecţie de ceramică romii-
ameninţă pe nimeni...
' Să ne ierte domnii de la Mi- bea s-a organizat <r nouă incin
I na Tebea, cei eu oare n-am pu- tă de mină cu sediu, depozit şi
I fut sta de vorbă, dar am vrut magazii noi ® Pentru transpor
* să ştim ce se mai întîmplă aici, tul operativ al cărbunelui s-a
I cine şi cil cărbune moi cumpă- betonat un drum de doi km.
s ră de la această întreprindere, ® In depozitul central, pentru
| ee gîndese minerii să facă mii- modernizarea operaţiilor este în
J ne, în următoarele zile pentru curs de montare o macara
| a scoale, totuşi, mai mult tăr- „PORTAL" $ A început săpa
I bune. Fie el chiar cărbune brun, rea unui puţ care va deschide
J cu o putere calorică mai sla- noi perspective mineritului Ia
{ bă, evident, deci! cărbunele dc Ţebea $ In urmă cu o săptă-
» Valea Jiului, dar bun, solicitat mînă s-a dat în folosinţă o
I şi apreciat de cumpărătorii din cantină nouă pentru mineri.
' zonă, mai ales de cele două Din cele arătate rezultă cu
| termocentrale, respectiv din Gu- ilaritate in ce direcţii se ac
* rabarza şi Oradea. ţionează penfru a mări produc
| Domnul director al minei, in- ţia de cărbune a minei. Ingi
| ginerul Petru Doroftei, era ple- nerul Dorel Iuga, şeful secto
* cat pentru rezolvarea unor pro- rului II. ne-a făcut cunoscute
| blome urgente de producţie. Am intenţiile de moment ale mine
, avut norocul să-l găsim pe iu- rilor de aici :
I ginerul şef, Avram Manaţe, un — S au pensionai aproape 30
* om competent, amabil şi sincer, de mineri, majoritatea şefi dc
> care nu s-n ferit să dea în vi- brigadă. Deci, ne-a fost foarte
I lena cifre, „secrete" de-alc eo- greu. in primul rînd a trebuit
* leclivului privind exploatarea să ne preocupăm de completa
| rezervelor, productivităţi pe rea numărului de oameni în
■ post, eiţi bani cîştigă minerii cărbune. Dar, nu oricum. în
* în noile condiţii de libertate şi urm a consultărilor eu minerii
dă şi să admire opere de artă în pentru că, de fapt, această mică ncască. Desigur şi ca de mare I democraţie. şi a hotărîrii consiliului de con
gropate pur-şi-simplu de ani de parte se întinde de-a lungul a valoare. Printre cele expuse des I — Dacă toţi minerii din ţară, ducere al minei, în luna august
zile într-o casă unde arta (ori- patru săli ! Te copleşeşte mulţi copăr şi cîteva vase de ceramică ' dar şi muncitorii din alte în- s-a reorganizat întreaga produc
cît de valoroasă era ea) nu pu mea tablourilor. Toată pleiada de Rădăuţi ale cunoscutului ce- I Ireprinderi ar lucra măcar ca ţie. Clini ? Fiecare brigadier
tea ajunge la valoarea imaginară marilor noştri pictori, zăvorită rnmist Florian Colibaba. „ oamenii noştri, de la Ţebea, ar şi-a ales oamenii pe care i-a
a stăpînilor. Aşa se explică de (de-a dreptul) pentru trufia unui Mă prcumblu de-a lungul ce I fi bine, domnule ziarist — ora dorit. S-a pus astfel capăt dis
ce au fost găsite tablouri de-ale om ! Porţelanuri de Sevres sec. lor patru săli, de cîteva ori. J de părere inginerul şef. Astăzi, cuţiilor inutile, s-a hotărît iii
lui Grigorescu, Pallady, Luchian, X V III—XIX, porţelanuri de Nu-mi vine să cred că ceea ce i s-ar găsi în magazine ceea ce mod democratic cine cu cine
pe holul ce ducea spre W.C. ; Saxa, vase din Japonia, China, văd e doar o mică parte d*n ceea I ne trebuie. Am trăi omeneşte. lucrează. Sigur, au rămas oa
un splendid ceas Rococo din sec. Anglia, Iran, Franţa, Spania, Ita ce a fost într-o singură casă. O- J — De acord. Pe ce vă bazaţi ? meni şi pe dinafară. Nu i-a vrut
X IX fusese aşezat pe un şerve lia, etc. toate, absolut toate din biectele acestea mărturisesc di | — Pe nimic altceva deci! nimeni. Au fost, deocamdată,
ţel cu motive româneşti (!) şi sec. XIX. O lume într-o casă U mensiunea în care a trăit un om s munca noastră de zi eu zi. Pe redistribuiţi la alto locuri. S-a
cine ştie cîte nepotriviri au mai Opulenţa ajunsă la paroxism ! ce-şi pierduse simţul măsurii. | cărbunele care-1 dăm beneficia- tras un semnal de alarm ă pen
suferit bietele obiecte. Oricum, Pe pereţi, tablourile, înviorate Poate că undeva a existat şi v rilor, pentru care primim şi bo- tru ei şi pentru alţii care mai
ceea ce se află în expoziţie este parcă, se oferă cu totul privi blestemul lor. Trebuiau să revină I nificaţii. Bani frumoşi pentru chiulesc. Miine sau poimîine,
doar o mică parte. Restul a ră torului. A m bucuria de a admira I eă vindem cărbune, nu piatră insă, dacă nu se pun pe trea
mas încă în vilă pentru că ea „Trandafiri" de Ion Andreescu, acolo unde le era locul ! I eu cărbune ca altădată. Avem, bă, la noi Ia mină nu mai au
este acum dată în circuitul turis „Rodica11, „Apus de soare", „Car | totuşi, o scuză pentru trecut. ce căuta. Mai bine fără ci. E-
tic. E drept că biletele pentru cu boi" de Ion Grigorescu, ,,Nun- MARIANA PANDA IU v Atunci fugeam după plan, du- fectul acestei măsuri ? După O
| pă cantitate. N-aveam altă cale. lună de la aplicarea ei produc
î _ De ce ? ţia dc cărbune a sectorului II
I — Cum de ce ? ! l.a şedin- a crescut cu circa 10**0 tone
J ţele de decadă cu realizarea de cărbune.
M ica publicitate I planului ,,tov. prim" de Ia Brad în regimul trecut. Mina Ţe
Cerere expresă *ătre „ Călăuza “ I ne ameninţa că ne dă pe mina bea a scăpat din atenţia
RFMFMBER LA ZIUA ' securităţii, ne scotea din sală C.M.V.J. Toate dotările u teh
DF ;J0 AUGUST 1990 Subsemnatul Petriş Rcmus Da tea noastră la acea cununie. Pre | pentru a găsi soluţii de ereş- nică de vîrf în minorit (dacă
niel, om al muncii în C.S.II., sec zenţa dvs. la această cununie « tere a producţiei. Le găseam, se poale spune aşa) au avut o
Ca să fi mamă, trebuie să te naşti, ţia Forjă Grea, vă rog din toată este dc o foarte mare importanţă. - ce să facem ? Umflam cifrele.
iar mai apoi... inima ca pe data de 3 septem Yă mulţumesc foarte mult ! | Iar el jubila satisfăcut : „Ve- singură direcţie : minele Văii
Ca să fi stincă, trebuie să fii brie 1990 la ora 9 dimineaţa, vă 1 septembrie 1990 Petriş ltennis | deţi, tovarăşi, eă se poate !". Jiului. Aşa s-a ajuns ca la Ţe
invităm la casa de cununii din N.R. Vom reveni eu amănunte * — Să revenim şi să uităm, bea, în întreaga mină să exis
granit iar mai apoi...
Hunedoara ca invitat din par- m numărul următor. { dacă Se poate, ce-a fost urit în te astăzi deabia două monoraie,
Ca să fi văduvă şi văduvită, ' viaţa noastră. Cum lucrează a- iar din mijloacele .udo mai bi
trebuie să fii Bărbat. I cum minerii de la Ţ ebea? ne de două treimi -ă nu func
Şi eind loate acestea le-ai avut, I — Altfel. Mult mai serios. ţioneze din lipsă de piese de
pe m ul, te poţi numi OM ! j Scrisoare tristă de culoarea toamnei j * Cinci zile pe săplămînă în schimb şi anvelope.
Al tău fiu Aladar, alături de | schimburi de eîte şase ore. I ară Noroc în oamenii de aici.
* S-a sfir.şit August. Cu fiecare clipă, ce trece prin noi, simţim i J reduceri de norme. Extragem Simpli, de la ţară. I.nr nu le
nora Ana, nepoatele Anişoarn şi
| cum se sfir.şe.şte vara. Dimineţile, cit şi amurgurile serii, poartă-n I
Claudia, Radu — pentru MAMA t zilnic peste 400 tone de cărbu- place să se laude eu ceea ee fac.
« ele, un mugur de răceală. Mă aflu la casa natală, în satul meu ?
NONA. | şi parcă privesc din mine însumi. Plivesc şi nu-mi vine să cred | * ne. Aproape atît cit ne-ani sla- Să arate lumii cil sînt de gro
' că, tata, se află de mai bine de un an, acolo, sub iarbă şi sub * I bilit la începutul anului. I.u- zavi. L'i scot cărbune, l ac m un
| pămînt. I-am aprins pe mormînt o luminare, care a ars în tihnă, | - eram mai bine organizaţi, mai ca asta într-o mină < u condiţii
■ de parcă eu nici n-aş fi fost arolo. *. | eficient. Evident, în condiţiile dintre cele mai grele din tară
t In curtea casei, cu toată seceta, au crescut buruienile. Le-am |
I cosit de cîteva ori, şi n-au dispărut. Nu ştiu de re pe vremea eînd J ' de muncă din subteran, eu a- şi nu ameninţă pe nimeni eu
* tata-.şi purta paşii prin curte, nu creşteau aşa repede şi aşa dc t I tenţic sporită şi preocupare greva sau... Oameni ■ u dublu
| multe... I I continuă din partea minerilor statui : de mineri şi ţărani,
* Aici, în casa natală, mama, sc ehinuie cu boala şi anii adu- t ' şi a conducerii la toate nive- harnici şţ cinstiţi, dornici să-şi
| naţi ciorchine. Stau şi o privesc şi mă întreb, ce pot face oare ? J | Iele pentru înlăturarea oricăror îmbunătăţească salariile pe sca
j Ce pot salva, din tot ce-mi văd ochii şi inima îmi simte ? Nici | J pericole de la locurile de mun- ma cărbunelui mai mult scos
I m ăcar frunzele de vie care încep să cadă într-un fel al lor. Nici ' | eă. pentru ţară. l’c ci sc bazează
I m ăcar frunzelor de sfeclă, nu le pot da prospeţime, rumînind | Am reţinut din discuţia eu mina : ing. Virgil Chiş, şeful
acolo căzute peste pămînt. Otava, mă priveşte cu un ochi uscat. * > ingineiu! şef al minei şi alic sectorului I, Nicolae l'rifan,
| Îmi dau seama că nu mai are nici o şansă să strălucească sub | « dale importante : Q Salariul maistru electromecanic, şeful
, picătura de rouă. Pare şi ca la fel ca mama, bolnavă şi fără pu- » | mediu al minerului a crescu! carierei Ţebea, Constantin Ni-
| tere. Frunzele de dud, chiar cînd cad, sînt frumoase. Respir deja | * cu circa 1000 lei # La două meringu, Dan Dragoşa. Fetru
* aerul de culoarea toamnei. Mă apropii, de cei dragi ai mei. Simt î I locuri de muncă din subteran Torncscu — brigadieri, pe toţi
| inima cum munceşte pentru ca marele semn rle Iubire şi Dor I .. s-au introdus instalaţii lip nm- cei 790 de angajaţi ai întreprin
* să rămînă veşnic. I | norai, iar a (reia instalaţie esle derii
I MIRON ŢIC I ' în curs de montare ♦ E.a Ţe- CORNEL PKIIIOD ş n AN1J
I
Cu ocazia pensionării d-lui
Grigorc Sgarbură, contabil şef la
ilM.P. Deva, după o îndelungată iG(3QOSnGG(»'îGGf>GGGGGGGG(iGOGGGG'~GGGGGGOOGGGîiGGG<3GQ<i
şi prodigioasă activitate, foştii co o ®
legi şi colaboratori — îi urează j A N U N Ţ ! o ®
viaţă lungă şi sănătate ! | î n cu rîn d - B asa rabia » ®
întreprinderea de Morărit şi Panificaţie H unedoara — Deva, I © ®
I cu sediul în Deva, strada Mureşului, nr. I — cumpără de urgenţă j ®
Schimb apartam ent central 2 I ta preţuri avantajoase 4 (patru) case de fier (pentru bani şi alte ( o Editura „Mileniul Trei" îşi anunţă cititorii că ® ®
camere, parter, Bl. A-4, se. 3, ap. I valori). J ® a intrat deja în producţie vo’umul BASARABIA. ® ®
* Telefoanele Ia care pot fi anunţate ofertele sint : 13350, 15227, |
42 cu apartam ent 3—4 camere. § de Miliai Eminescu. o ©
I 14225 şi 15701). *
Exclus Micro 15. Informaţii per ©©O©©©®©®©»©©©©®©©©®®®©1 8 8 0 GOGOOOOOOtiGtiGGG OQOO®®»
manent.
