Page 2 - Calauza_1990_33
P. 2

CĂLĂUZA  •   NR.  33  •   1990
              Pag  3


                 în  sfîrsit,  sindicatele  se  concentrează  in  formule                                      Incredibil  dar  adevărat!


                                    viabile  spre a  sluji  omul...                                       cu  liderul  minerilor  din  Valea  Jiului.  Deocamdată  publicăm  doar
                                                                                                             Aflăm  că  la  Braşov,  liderul  Marian  Mmitcanu  s-a  îmbrăţişat
                                                                                                          fotografia  lui  Marian  Muntennu...
               Prima  intilnlre  a  reprezentan­  mare  corecta  a  tuturor  oameni­  litntea  realizării'  de  comenzi   la
              ţilor  Cartelului  Sindicatelor  Hu-   lor  in  ceea  ce  priveşte  aprovizio­  bufetele  de  incintă,  realizarea  de
              nedorene cu dl. prefect Mihai  Bog­  narea  cu  produse   alimentare  ;   schimburi  comerciale  şi  de  ex­
              dan  Bujor,  a  trădat  o  oarecare   respectiv  procurarea  fondului  de   perienţă  cu  judeţele  Timiş,  Arad,
              timiditate  din  partea  sindicate­  marfa,  depozitarea   şi  desface­  Gori,  aprovizionarea  cu  marfă  şi
              lor  şi  nu  o  mai  mică  prevedere   rea  lui  în  mod  echitabil,  crearea   după  orele  .15,  înlocuirea  perso­
              din  partea  prefectului...   Liderii   de  condiţii  pentru  ca  acesta  să
              sindicali  sînt  destul  de  tineri  şi   nu  mai  fie  „vămuil"  de  necinste,   nalului  necorespunzător  din  co­
              au  o  vioiciune  care  ii  desparte   speculă.  O  altă  idee  viabilă  ni   merţ,  poliţia  economică  să-şi  Iacă
              serios  de  vechii  „lideri"  mario­  s-a  părut  aceea  ca  din  lot  ceea   datoria  pentru  a  nu  se  mai  vinde
              nete  sindicnlo-comuniste.    ce  se  produce  în  judeţ,  produ­  produsele  „pe   spînceană",   re­
                Trebuie  remarcat  faptul   că   sele  necesare  populaţiei  să   fie   zolvarea  problemei  combustibili­
              ideea  Cartelului  Sindicatelor,  ho-   comercializate  aici  şi  numai  sur­  lor,  a  buteliilor.
              tărît  să  apere  cu  adevărat  inte­  plusul  să  se  comercializeze   în
              resele  muncitorilor,  ale  tuturor                           Dialogul  a  fost  mai  mult  un
              membrilor,  este  mai  mult  deci.   alte  părţi,  desigur  prin  avanta­  debut,  un  început  de  dialog.  Să
              fericită.   In  biroul   prefectului   jul  reciproc,  în  primul  rînd  fiind   sperăm  că  problemele  vor  fi  şi
              s-au  aflat,  pentru  a  discuta  pro­  în  atenţie  procurarea  celor  ne­  rezolvate  în  comun.  Oricum,  fe­
              bleme  de  aprovizionare  a  popu­  cesare  populaţiei.     licită  Cartelul  Sindicatelor  IIu-
              laţiei,  nu  cîţiva  reprezentanţi  ai   Au  fost  deasemeni  discutate  şi   nedorene  pentru  iniţiativă '  Şi  le
              unor  Întreprinderi,  ci,  am  putea   alte  probleme  cum  ar  fi  :  repar­  sfătuim  să  nu  se  lase.  Cine  c  a-
              spune,  nişte  oameni  foarte  res­  tizarea  echitabilă  a  spaţiilor  co­  proape  de  om,  de  nevoile  lui,  nu
              ponsabili,  lideri  care  doresc  bi­  merciale  în  cartiere,  realizarea
              nele  celor  care  i-au  ales   su-i   mai  multor  spaţii  pentru  pieţe   piere  niciodată...
              reprezinte.                   agro-alimentarc,  problema  trans­   VALERIU  RÂUREAM'                                    Foto :  LADISLAU  GAGYI
                Astfel,  s-a   solicitat  o  infor­  portul ui  în  zone  izolate,  poribi-

                                                                                       Interviu  cu  generalul  Ion  Mihai/   Pacepa
                     Să-i  chemăm  pe  aîteni
                                                                                  ,,Guvernul  român  continuâ  să  prezinte  capitalismul ca o anatemă..."
                                 cu  cabiliţa                                   N.lî. :  —  îmi  imaginez  că  cei  istoric  de  a-şi  instala  cartierul  unei  economii  de  piaţă,   care
                                                                              care  trebuie  să  vă  audă,   vă  general  la  sediul   televiziunii  i-ar  face  să-şi  piardă  privile­
                       Spicuiri  din  scrisoarea  d-lui  ŞLltBAN  CONSTANTIN  aud.  Cred   că  ar  fi  interesant  române.  Aceasta  a  făcut   ca  giile.  In  actualele  condiţii  poli­
                                                                              de  auzit,  cum  vedeţi  dvs.,  d-le  revoluţia  să  se  desfăşoare  pe  tice  însă,  consider  că  manevrele
                „Tot  ce  scriu  şi  vă  informez   de  băut  nu  găseşti  că  nu-i  ciş­  Pacepa,  situaţia  din  ţară  în  ge­  micul  ecran,  sub  ochii  tuturor,  nomenclaturii  lui  Ceauşescu  nu
              e adevăr, e realitate.  Nu toate dru­  mea,  în  parc  nu  funcţionează,  în   neral  ;  care  vi  se  pare  că  este  şi  să  se  răspîndească  cu  iuţeala  mai  pot  afecta  procesul  irever­
              murile duc Ia Roma... Cel mai mult   oraş  nu  e ;  un  copil,  un  bătrîn   viitorul  revoluţiei  române ?  fulgerului  in  întreaga  ţară.  Nu  sibil  de  democratizare  a  Româ­
              îmi  place  de  viitor,  pentru  cu   unde-.şi  astîmpărâ  setea ?   Să-i   I.M.P. :  —  înainte  de  toate,  mă  îndoiesc  că  istoria  revolu­  niei.  Marea  majoritate  a  româ­
              viitorul  bate  la  uşă,  dar  uşa  scîr-   chemăm  pe  olteni  cu  cobii iţa...  daţi-mi  voie  să  repet  aici  ceea  ţiilor  contemporane,  cit  şi  is­  nilor  sînt  convinşi,  acum,   că
              ţîie...  Multe  lasă  de  dorit :  blo­  Se  construieşte  mult  în  Deva,   ce am  spus de cîteva  ori  la pos­  toria  televiziunii,  va  consemna
              curi  urîte,  faţade  urite,   zone   dar  fără  cap.  Undc-s  eapurile   turile  de  radio  şi  televiziune  această  tactică  românească,  rea­  oriunde  a  venit  la  putere,  co­
                                                                                                                                      munismul  a  creat  numai  ruină
              verzi  urîte,  oameni  puturoşi,  au   luminate ?  Omul...  Totul  pentru   americane.  Că  Revoluţia   Ro­  lizată  în  comun  de  românii  din
              uitat  de  unde  au  plecat  —  adică   om  şi  omul  pentru  tot,  pe  acest   mână  din  Decembrie  1989  este  ţară  şi  de  cei  din  exil,  şi   că   socială,  politică,  economică.  Că
              de  la  ţară...               pămînt  care  nu-i  muncit   cum   rezultatul  unor  eforturi  comune  alţii  o  vor  repeta  in  viitor.  Trec   glus’fiostul  este  o  formă   de
                Ar  trebui  să  se  repună în  func­  trebuie  şi  de  aceea  nu  dă  roade,   ale  românilor  din  ţară  şi  exil.  acum  la  întrebarea  Dvs.;  după  tranzit  depăşită  de   revoluţia
              ţie  pista  de  avioane  să   putem   şi  pe  acelea  pe  care  le  dă,  omul   Şi  a  fost  prima  revoluţie  din   cum  văd,  guvernul  român  con­  românească.  Că  perestroika  este
              ajunge  şi  noi  la  Bucureşti  în  2   le  dă  la  bişniţă...  istoric  declanşată  de  radiodifu­  tinuă  să  prezinte  capitalismul  incapabilă să-şi hrănească popu­
              ore,  ca  pe  vremuri.  A fost odată...  Să  nu  se  mintă,  să  nu  ne  mai   ziune  şi  cîştigată  de  televiziune.   laţia.  Şi  că  Moscova  însăşi  este
                Medicamente  nu  se  găsesc,  nici   înşelăm,  să  se  dea  restul  la  cum­  Consider  că  este  un  adevăr  is­  ca  o  anatemă,  şi  Occidentul  ca
              antinevralgice,  nici  de  supt  pen­  părături  sau  cînd  bem  o  cafea,   toric  că  posturile  de  radio  oc­  un  inamic.  In  acelaşi  timp,  el  în  căutarea  de  noi  formule.  CS
                                                                                                                                      descentralizarea  şi  privatizarea
              tru  git,  faringosept,  nici  altele   să  fie  preţ  afişat  la  magazine,  la   cidentale  cu  programe  in  limba  continuă  să  menţină  în  func­
              mai  bune...                   marfă,  la  pîino,  laptele  se  strică   română,  în  special  Europa  Li­  ţiune  cea  mai   mare  parte  a  economici,  industriei  şi   agri­
                Despre  Petru  Groza  —  ce  să   sau  o  apă  chioară...*    beră,  Vocea  Americii.  BBC,  cit  sistemului  administrativ  şi  eco­  culturii  nu  mai  pot  fi  oprite
              mai  spun  —  azi  la  Băcia,  mîine                            şi  românii  de  exil  care   le-au  nomic  creat  de  Ceauşescu,  sis­  prin  teroarea  securităţii  şi  prin
              la  gară  să  arate  cu  mina...  Apă            n9.09.1990                                                             forţa  armelor—
                                                                              folosit  microfoanele,  au   avut  tem  similar  cu  cel  sovietic,  şi
                                                                              un  rol  determinant  în  declan­  să  păstreze  mii  de  membri  ai   (Va  urma)
                                                                              şarea  revoluţiei.  Au  fost  sin­  nomenclaturii  lui  Ceauşescu  in
                                 Atenţie  ia  dictatură  !                    gurii  care  au  putut  pătrunde  funcţii-chcie  din  armată,  poli­  Interviu  consemnat  de  dl.
                                                                                                                                            NESTOR RATEŞ
                  Toate  acţiunile  întreprinse  de  Sadam  lluscin  11  trădează  ca  pe  un   permanent  blocada  informaţio­  ţie,  administraţie  şi  economie,   în  revista  MICRO-MÂGAZIN
              dictator  feroce.  A'e  pare  rău  că  domnii  Busch  fi  Gorbaciov  il  tămiiază   nală  instituită  de  Ceauşescu.  La  de  unde  ei  pot  acţiona  pentru   din  New  York.  Preluat  cu
              pc  dictator.                                                   rindul  lor,  conducătorii  revo­  a  întîrzia  introducerea  unei  de­  aprobarea  d-nei  directoare
                  Situaţia  acestui  dictator  ne  aminteşte  bine  de  Ilitler ;  atunci  cînd   luţiei  din  ţară  au  avut  meritul  mocraţii  de  tip  occidental  şi  a  c â t A l in a   l ig i
              a  fost  tratat  cu  duhul  blindeţii  de  S.U.A.,  Anglia  şi  Franţa.
                    (Urmare din  pag.  1)                                                                                              Acest  fapt  este  cu  atit  mai  ne­
               proces  accelerat  desigur  se  nasc          Cronica  parlamentară                                                     cesar.  cu  cit  o  cauză  a  stării  ac­
               cîtcva  contradicţii,  dintre   care                                                                                    tuale  a  economiei  o  constituie
               una  ni  se  pare  relevantă.   Este                                                                                    şi  criza  de  autoritate  a  conducă­
               vorba  despre  caracterul  centri­  lungite  (fură  simbete  libere  sau   greve  nu  vor  putea  rezolva  pro­  Principiul  de  bază  al  societăţii   torilor  survenită  după  Revoluţie.
               fug  şi  în  acelaşi  timp  centripet  al   chiar  cu  duminici  lucrătoare)  în   blema  in ansamblu  pentru  că este   comerciale  îl  constituie  comuni­  încheiem  prin  a  ne  referi   la
                                                                                                         tatea  de  interese  a  asociaţiilor,
                                                                           evident  că  nu  Guvernul  trebuie
               capitalismului.  Astfel  pe  de   o   condiţii  de  muncă  extrem   dc                    consfinţite  in  contractul  de  so­  faptul  că  Legea   permite  acea
               parte  dorim  să  dezmembrăm  ma­  grele,  muncitorimea  este  obosită   să  le  asigure  materiile  prime,  ci         deschidere  necesară   capitalului
               rile  capitaluri  pe  care  le  consti­  fizic  ,iar  în  unele  cazuri  (mineri,   unităţile  producătoare.  cietate  şi  statut.  străin.   Societăţile   comerciale
               tuie  coloşii  industriali  (combinate   constructori  ctc.)  este  chiar   e-   Avînd  formată,  cit  de  cit  o   Formele  de societăţi  comerciale   ca  participare   străină,  funcţio­
               siderurgice   sau   petrochimice,   puizată.  Ea  acestea  s-a  adăugat   imagine  asupra  ansamblului  e-   prevăzute  sînt  următoarele :  so­  nând  ca  orice  altă  societate.  To­
               combinate  miniere,  mari  trusturi   şi  oboseala  psihică,  mai  accen­  conomic  şi  social  în  care  trebuie   cietatea  în  nume  colectiv,   so­  tuşi.   introducerea   capitalului
               de  construcţii,  ctc.)  pe  de  altă   tuată  la  intelectuali,  generată  de   operată  reforma,  ne  punem  în­  cietatea  în  comandită  simplă,  so­  străin,  constituind  o   problemă
               parte  să  concentrăm  capitalul  u-   lipsa  unei  perspective  sociale,  de   trebarea  dacă  legea  prin  simpla   cietatea  pe  acţiuni,  societatea  in   de  interes  naţional  se  prevede
               nor  întreprinzători  individuali  in   presiunea  exercitată  de  factorul   ci  adoptare  este  capabilă  să  ge­  comandită  pe  acţiuni  şi  societa­  înfinţarea  Agenţiei  Române  pen­
               asociaţii  sau  întreprinderi  parti­  politic,  izolarea  în  plan  intelec­  nereze  această  reformă.  Evident,   tea  cu  răspundere  limitată.  Prin­  tru  import  de  capital,   care  va
               culare.  Această  mişcare  de  ca­  tual  şi  profesional.  Aceste  ele­  nu.  Succesul  acestui  demers  ţine   cipalul  criteriu  dc  clasificare  este   aviza  domeniile  unde  este  opor­
               pital,  va  crea  unele  conflicte  în   mente  cred  stau  în  fapt  la  baza   de  curajul  întreprinzătorilor,  de   acela  al  răspunderii  acţionarilor.   tun  importul  dc  capital,  precum
               plan  economic  şi  social.   încetinirii  şi  chiar  a  blocajului   capacitatea  de  adaptare  a  foiţei   Funcţionarea  societăţilor  se  face   şi  cuantumul  acestuia.  Intr-o  cro­
                Un element nu lipsit  dc  impor­  mecanismului   economic,   prin   de  muncă,  de  inteligenţa  şi  pro­  în  baza  liotărîrilor  luate  de  adu­  nică  viitoare,  vom  încerca   să
               tanţă pe care trebuie  să-l  avem in   scăderea   productivităţii,  absen-   fesionalismul  conducătorilor   şi,   narea  generală  a  acţionarilor  —   exemplificăm   modul  în   care
              vedere, consecinţele sociale  pc care   tism  de  la  lucru,  greve  nejusti­  nil  în  ultimul  rind,  dc  infringe-   care  constituie  organul  suprem   o  unitate  economică  de  stat  se
               le va avea implantarea  acestei legi   ficate  ete.  In  aceste  condiţii  pro­  rea  aparatului  birocratic   încă   al  societăţii  —  care  reglementea­  va  transforma  în  societate   co­
               (sau  ansamblu  de  legi)  în  socie­  ducţia a  scăzut  vertiginos în  toate   puternic   instalat  in  societatea   ză  principalele  aspecte  ale  ac­  mercială.
               tate.  Prima  consecinţă  şi   cea   sectoarele  de  activitate,  ceea  cc   noastră.  Vom  reuşi ?   Trebuie,   tivităţii  Societăţii.  In  mod  cu­
              mai  gras’ă,  este  desigur  şomajul.   a  dus  la  un  grav  dezechilibru  e-   pentru  că  nu  este  altă  alterna­  rent,  societatea  este  condusă,  în   P.S.  Deşi  atmosfera  de  lucru
              O mare parte  din  forţa  de  muncă   conomic.   Practic,  in  clipa   de   tivă  sau,  dacă  vreţi,  cealaltă  al­  funcţie  dc  forma  ci  de  organi­  în  Camera  Deputaţilor,  în   a-
              şi  din  păcate  cea  tînără,  necali­  faţă,  coi  care  doresc  să   mun­  ternativă  este  colapsul   econo­  zare,  de  administratori,  consiliul   ceastă  săptămînă,  a  fost  calmă,
              ficată,  aflată  în  procesul  de  for­  cească  nu  o  pot  face  deoarece  nu   mic  cu  consecinţele  dezastruoase   dc  administraţie,  comitetul   de   de  lucru,  „opoziţia**  şi-a  dat  în
              mare  profesională  va  deveni  dis­  au  baza  de  materii  prime  asi­  in  plan  social.  Acum  să  vedem,   direcţie  sau  director.  Vreau  să   petec. După ce în  prima zi a  dez­
              ponibilă.  Este,  cred,  limpede  pen­  gurată,  materii  prime  pe  care  le   foarte  pe  scurt,  ce  prevede  Le­  remarc  aici,  rolul  extrem  de  im­  baterilor  la  Legea   Societăţilor
              tru  fiecare  dintre  noi,  că  ajunse   produc,  sau  mai  bine  zis  trebuie   gea  Societăţilor  comerciale.  Ea   portant  care  îi  revine  directoru­  comerciale  s-a  încercat  blocarea
              în situaţia  de a fi rentabile, multe   să  le  producă   alţii.  Se  aplică   este  menită  să  asigure   cadrul   lui  în  structura   organizatorică,   activităţii  cu  discuţii  sterile,  fără
              unităţi  economice  vor  renunţa  la   dacă  vreţi  principiul  dominoului   legal  de  transformare  a  unităţi­  el  fiind  şi  preşedintele  consiliu­  obiect,  a  doua  zi,  grupul  liberal
              o  parte  din  angajaţi  şi  ii   vor   căzind  o  piesă  de  la  capătul  şi­  lor  economice  dc  stat  în  socie­  lui  de  administraţie  precum  şi   a  refuzat   să  participe  la  vot
              utiliza  mai  eficient  pe  cei   ră­  rului,  le  antrenează  apoi  pe  toate   tăţi  comerciale,  dar  şi  a  micilor   conducătorul  comitetului  de  di­  Practic,  prezenţa  lor  in  sală  a
              maşi,  care  sînt  mai  bine  pregă­  celelalte.  Aceasta  este  în  fond   asociaţii  şi  întreprinderi  apărute   recţie.  Nu  vreau  să  intru  în  a-   fost pur decorativă pentru că deşi
              tiţi  profesional  şi  mai  discipli­  şi  cauza  ultimului  val  de  greve   ca  urmare  a  Decretului  45  din   mănunte  privind  organizarea  şi   s-au  făcut  numeroase  apeluri  de
              naţi.  Handicapul  pe  care  trebuie   ifin  industria  constructoare   dc   acest  an.  Prezenta  lege  are   ea   conducerea  Societăţilor   comer­  la  tribuna  Adunării,  aceştia  sub
              să-l  suportăm  în  această  selec­  maşini,  greviştii  ncsolicitînd  sa­  surse  de  inspiraţie  Codul   co­  ciale,  dar  ţin  să  subliniez  faptul   conducerea  domnului  Dan  Lăză-
              ţie  firească  şi  necesară  este  însă   larii, condiţii  mai  bune  de muncă   mercial  din  1938  şi  1940  care  au   că  Legea  este  .dc  natură  să  în­  rescu  nu  au  participat  la  vot  E-
              imensa  oboseală  acumulată  dc-a   sau  alte  remedieri  sociale,  ci  pur   fost  apreciate  la  vremea  respec­  tărească  autoritatea  organului  de   pisodul  a  fost  hazliu,  dacă   ml
              lungul  ultimilor  ani.  Prost  hră­  şi  simplu  materii  prime  pentru   tivă  ca  fiind  printre  cele   mai   conducere,  ea  unic  răspunzător   penibil,  domniile  lor  comportîn-
              nită,  cu  programe  de  lucru  pre­  a  putea  lucra.  Din  păcate  aceste  avansate  din  Europa.   ^  de  soarta   societăţii  comerciale.  du-se  ca  nişte  copii  la  grădiniţă,;
   1   2   3   4